Skip to main content

Full text of "Enciclopedia civilizatiilor"

See other formats


Cuvantmainte 



Acest project a fost initiat din nevoia de a pune Tn fata publicului romanesc aspecte ale preistoriei 
si istoriei universale care au conditionat chiar aparitia si dezvoltarea lui ca natie, Tn componenta 
sa majoritara, dar si Tmpreuna cu cele peste 20 de minoritati etnice stabilite Tn timp Tn acest spatiu 
geografic si spiritual. Mai ales ca acest orizont, aceasta apartenenta la uriasul peisaj al 
civilizatiilor omenesti ne-a fost interzis pana acum, ori nu ne-a fost adus explicit la cunostinta. 
Originile, Tncrengaturile, modificarile survenite Tn timp, Tntr-un cuvant parcursul care ne-a permis 
noua, tuturor, sa ne definim ca natiune si sa fim ceea ce suntem astazi trebuie Tn sfarsit sa 
ajunga pana la noi. Pentru ca apartenentii altor culturi stiu despre noi lucruri pe care noi nu le 
stirm, dupa cum nu stirm nici lucruri importante despre alte civilizatii omenesti, cu care ne aflarm Tn 
contact, Tntr-o lume din ce Tn ce mai globala. 

Ce Tnseamna de fapt „departe Tn timp", daca acest „departe" ne-a produs chiar pe noi, cei de 
azi, cu felul nostru de a gandi? §i ce Tnseamna vecini, globalizare, identitate, granite, rezistenta, 
cedare daca nu stii bine cine esti, iar propriile tale reactii ca entitate se afla Tntr-o nebuloasa? 
Proiectia pe care o poate oferi acest dictionar asupra fiecaruia are rolul, Tn primul rand, sa 
deschida bariere ale mintii despre care nici nu stiarm ca exista. Cel putin asa crede autoarea, care 
a traversat ea Tnsasi incredibila aventura a cunoasterii celui mai Tndepartat trecut si a Tnteles, cu 
timpul, ca acolo, Tn samburele lui de neatins, se ascund toate fructele din care se vor fi ivit 
livezile, padurile, desisurile, dar si luminile amiezelor civilizatiei omenesti de astazi. 

Asadar, voua, tuturor, aceasta carte despre cine suntem, ce suntem, ce §i cine putem 
deveni si chiar devenim continuu, fie ca vrem sau nu, fie ca stim sau nu. 

Dictionarul va ofera deci optiunea corecta de a sti, pentru ca acest lucru defineste chiar 
conditia noastra de oameni, de natiune si capacitatea noastra de reactie la orice fel de stimuli. 
Rarmane sa judecati singuri, fiecare, citind despre caile trecutului, daca civlizatia este o optiune 
de aparare, de traversare a fluxurilor Timpului, adica, de fapt, un mod de existenta si de 
permanenta a noastra, a tuturor, o imagine pe care o putem oferi altor natiuni, civilizatii, lumi, dar 
mai ales urmasilor nostri de maine si de poimaine... 



Ecaterina Taralunga 
Bucuresti, septembrie 2010 



una de nopti. 



Abbasizi - dinastie araba de calif i. A fost 
Tntemeiata de Abu I Abbas, unchiul 




profetului Muhammad (Mohamed), Tn anul 
747 d.H., printr-o rascoala provocata Tn 




Khorasan Tmpotriva dinastiei ommayade si 
finalizata cu victoria din anul 750. 
Organizarea califatului, avand capitala la 
Bagdad, a fost dupa model 




persan, cu diwane, adica ministere, conduse 
de viziri. La data provocarii rascoalei 
califatele arabe cucerisera deja Spania si 
nordul Africii, impusesera un stil de viata, o 
cultura si religia islamica de jur Tmprejurul 
unei bune parti a Mediteranei. Cei mai 
importanti califi abbasizi au fost Mansur 
(754-775) si Harun al Rashid (813-833), 
acesta din urma personaj central Tn O mie §i 



Abhazia - acesta este vechiul teritoriu 
numit de greci Colchida, atestat Tn sec. IX 
T.H., dar, Tn fapt, posedand vestigii Tnca din 
Neolitic. Este 




patria originara a Medeii, femeia barbara 
care l-a cunoscut pe grecul lason, venit Tn 
cautarea "lanii de aur". Casatorita cu el si 
venita Tn Grecia, si-a ucis cei doi copii cand 
a aflat ca este tradata Tn dragoste. Acest mit 




transcrie, Tn fapt, o alianta proiectata (Tntre 
spatiul grec si acela unde s-au format initial 
limbile indo-europene) pentru a se apara 
contra marilor migratii dinspre Asia si mai 
ales de persi. Mai tarziu, Colchida a optat 
pentru alianta cu Bizantul Tn detrimentul 
Imperiului Persan si s-a crestinat Tnca din 
veacul al IV-lea d.H. Teritoriul apartine 
astazi Georgiei, unde au loc si acum 
conflicte legate de originile de locuire Tn 
zona ale diverselor etnii. 

Abisinia- v. Etiopia 

Aborigen - cuvantul vine din latinescul "ab 
origine" (de origine, originar) si desemneaza 
populatiile originare ale unui spatiu 
geografic, peste care au venit de-a lungul 
vremurilor diverse valuri de migratie, astfel 
Tncat standardele culturale si identitare ale 
prezentului sunt rezultanta unei Tndelungate 



convietuiri. Dar vestigiile trecutului continua 
sa-i ateste pe aborigeni, atat Tn Africa, 
Australia, cat si Tn Americi, Oceania. Prin 




aborigen nu se Tntelege Tnsa un interval 
temporal strict limitat, unii aborigeni fiind 
atestati mai devreme pe scala timpului, ca 
de pilda hobbitii din Africa ori aborigenii din 
Australia, altii mai tarziu, ca aceia din Tara 
de Foe, Tn sudul Americii de Sud, ori din 
Insula Pastelui, Tn Oceania. La aborigenii din 
Australia apare pentru prima oara Tn timp 
mitul dragonului, sub forma de §arpele- 
Curcubeu. E un dragon de apa. 

Abraham - personaj biblic (Geneza, 11) , 




si a Xll-a dupa Adam) Tn cetatea Ur, 
Chaldeea, el a devenit patriarh nu doar 
pentru crestinism, ci si pentru islamism, 
unde este numit Ibrahim, ca si pentru 
triburile Edomului si midianitilor. Era unchiul 
lui Lot. A trait probabil Tn mileniul 2 T.H. 
(1900 T.H.) si l-a sacrificat lui lehova (lahve) 
pe fiul sau, Isaac, asa cum faceau si 
ammonitii (care credeau Tn Moloh, zeul 
Soarelui), reusind astfel sa-si scoata poporul 
din robia babiloniana si sa ajunga Tn tara 
fagaduintei promise lui chiar de lahve, adica 
Tn Canaan. A reusit sa distruga Sodoma si 
Gomohrra. Conform Bibliei ar fi trait 175 de 
ani. Moscheea Al Aqsa din lerusalimul de 
Est pastreaza piatra venerata de sdoua 
religii, deoarece este locul unde a fost 
sacrificat si a curs sangele lui Isaac si este, 
de asemenea, locul de unde Mohammed s-a 
Tnaltat la Cer. 

Abu Bakr - (n. 570 d.H., probabil Mecca - 




m. 634 d. H., Medina) - primul calif islamic 
((632-634 d. H.), lider sunnit, contestat de 
siiti, de origine araba. Dimitrie Cantemir Tl 
considera, Tn Istoria religiei 

muhammmedane, acela care a consolidat Tn 
chip definitoriu principiile comunitatii islamice 



parintele legendar al triburilor Semite. Nascut 
dintr-un amoreu (a X-a generatie dupa Noe 




sunnite fata de aceea siita. Una dintre sotiile 
sale a fost fiica lui Mahommed. 

Abydos - numele greco-latin al uneia dintre 



ha i 



I* 



Cstri-3 T cm~lo 

E- < luiulw 



«" 







IIkAi-m 111 

Tfhp'w 



'X' 



Abyitas *»> 



N 



TBiuala 



i 
ItirtyDyniitif 



SttftWU£<~l 111 ^J 

M[HTLI4l> TBIT-plB 



E'ttoiureaTd leu* 

0* 5%lti-JU5THt HI *4 



Fyrmut 

- Tcnplc 

\ 

Ah-^s? RMtbflai 
Shrmfi v 



A 



1 1- nil - 



r«ttaiwrt SMrfK 

Ah~i*g« 1 i ■ ■: ' I « 
Anrnretf TflFrflceTc~i.pl* 



L-rbl* 
Mglilhwntafli* 



cele mai vechi necropole ale Egiptului antic, 
a carui existenta se Tntinde Tntre 4000 T.H. si 
300 d.H. Numele vechi al locului era Abdjw, 
azi Umm el-Qaab. Se afla la 500 km. sud de 
Cairo si 170 km. nord de Luxor. Se practica 
mai ales cultul lui Osiris, venit dinspre delta 
Nilului, nume prin care se desemneaza la 
egipteni primul om, un adevarat Adam, 
Tntemeietor de neam. Principala forma a 
sitului a fost data de marele Ramses al Il- 




ea, care Tsi are acolo cenotaful. 



Achemenizi - v. Xerxes I 

Acropole - numele celei mai Tnalte parti a 
Atenei antice, cetate stat. Tn perioada de 
aur, a lui Pericle, sec. 5 




T.H., a fost edificata cea mai mare parte a 
constructor, dintre care Parthenonul a 
ramas pana astazi un model de echilibru 
arhitectonic. Arhitectura ateniana a fost 
aceea care a definit constructia raportata la 
masura corpului uman. Numita si "sectiunea 
de aur", aceasta proportie a anulat pentru 
toata istoria viitoare a umanitatii ideea de 
megalitic, care facuse temeiul civilizatiilor 
precedente. 

Adamclisi - loc Tn Dobrogea (numita de 
greci si latini Scythia Minor), Romania, unde 
s-a desfasurat Tn 101-102 d.H. una dintre 
cele mai crancene batalii dintre daci si 
romani. Decebal, aliat cu triburi de geti din 
sudul Dunarii (numita de greci Istros), 
veghea spatiul dinspre nord-estul Dobrogei, 
Tn vreme ce romanii au venit cu doua 




armate, una dinspre sud, traversand fluviul, 
iar alta cu ambarcatiuni, pe apa. Acolo au 
fost ucisi 4000 de romani cu seful ostirii cu 
tot. Tn final Tnsa romanii au iesit biruitori. Tn 
amintirea acestei batalii a fost construit Tn 
acel loc monumentul Tropaeum Traiani. 
Metopele originale ale monumentului se afla 
expuse la muzeul tomitan (mozaic) din 
Costanta. Romanii obtineau astfel controlul 
asupra gurilor Dunarii si Marii Negre (Pontul 
Euxin), dupa ce obtinusera si controlul 
asupra Portilor de Fier, integrand astfel 
Dacia spatiului roman, deoarece Tmparatul 
Traian intentiona sa asigure granita 
rasariteana a Imperiului - ceea ce a si facut, 
cucerind Tn 106 d.H. zona de la rasaritul 
lordanului, unde se afla Petra, vestita cetate 
nabateeana. Adevarul este ca nemultumirile 
popoarelor cucerite crescusera Tntr-atat, 
meat adusesera la lumina zilei crestinismul, 
fapt care ameninta Tnsusi fundamentul 
imperiului. Iar lumile vechi, ca aceea a 
dacilor si semitilor, contiunuau sa-si apere 
identitatea Tn virtutea unui nexus ce lega 
spatiul geto-dacic si tracic de Asia Minor, 
Scitia, Sarmatia. 



Adena 



cultura 



nativilor de 





Ca perioada se situeaza Tn intervalul 1000- 
100 T.H. Este vorba despre epoca pietrei 
cioplite (trebuie sa mentionam ca epocile 
preistoriei sunt cam cu 2500 de ani mai 
devreme Tn Asia decat Tn Europa si restul 
lumii), cultul mortilor Tn morminte megalitice 
de forma piramidala, credinta Tn forte ale 
naturii personalizate (samanism). Un 



BEE SS±S7,St'Sr 




" 



. . ■ , r . ■-.. ,. 



pe teritoriul continentului nord-american, de 
dinainte de venirea triburilor dinspre Asia. 



fenomen caracterstic al acestui tip de 
samanism a fost preferinta pentru Zeul 
§arpe (vezi si aborigen), mostenita si de 
azteci, ca si simbolizarea lui Tn stil megalitic. 
Cel mai cunoscut sit arheologic este acela 
de la Grave Creek Mound, Ohio, Virginia. 



Adiabene - cetate-stat Tn Mesopotamia 







Mil 

.vet 

A-w Zaavtta 




(sec. IV-I T.H.), marginita de Ninive, 
Ecbatana si Gaugamela. A purtat Tn timp 




mai multe nume, eel mai cunoscut fiind 
Arbela (astazi Arbil Tn Irak, zona kurda). 
Aflata sub influenta partilor, apoi dominata 
de persi (dinastia Ahemenizilor). Regii cetatii 
s-au convertit la mozaism, Tn virtutea faptului 
ca, la origini, triburile lui Abraham venisera 
Tn tara sfanta din Mesopotamia (Tn Irakul de 
azi), ca si pentru a rezista Tmpreuna 
asalturilor Imperiului Roman. 

ADNmc - prescurtare pentru analiza 
mitocondriala a ADN-ului, un procedeu al 
geneticii de detectare a evolutiei Tn timp a 
unui genotip plecand de la invariabila 
cromozomica Y (care defineste linia 
feminina, materna, nemodificabila Tn timp). 
Acest fel de analize a dat rezultate notabile 
despre migratia si stabilitatea populatiilor de- 
a lungul istoriei, ajungandu-se pana la 
concluzia, surprinzatoare, ca Homo Sapiens 
a aparut Tn Africa si de acolo au Tnceput 



migratiile planetare. Sau, de pilda, s-a putut 
conchide ca 15% din populatia actuala a 
lumii se bazeaza pe genotipul fenician, 
popor nesemitic de navigatori si colonisti, 
disparut ca entitate Tnca din istoria timpurie. 



It 




Prin acest tip de studii se naste, de fapt, o 
noua disciplina care reuneste antropologia si 
genetica. 

Adygeia - v. Maikop 

Afganistan - stat Tn Asia Centrala. S-au 
gasit schelete ale Omului de Neaderthal, dar 
abia din Neolitic urmele de locuire sunt 
semnificative. Tn mileniul 3 T.H. se facea 
comert cu Mesopotamia si Egiptul. Primele 
centre urbane au fost la Mundigak, Deh 
Murasi, Ghundai. Milenii la rand acest 
teritoriu a functionat ca o poarta de migrare 
dinspe centrul Asiei spre India. Acesta a fost 
si teritoriul de locuire initial al triburilor ariene 
(care au Tnceput migratia cam Tn 2000 T.H.), 
drept care numele vecni al Afganistanului a 
fost Ariana. Un alt nume vechi folosit mai 
ales de arabi a fost Khorasan. Teritoriul a 
fost Tncorporat Imperiului Persan de catre 
Cyrus eel Mare Tn secolul al Vl-lea T.H. 
(persii o numeau Bactria si arabii Balkh), iar 



vechea religie mithraica (Mithra era zeul 
Soarelui, Tn sens larg al focului) a Tnceput sa 
functioneze alaturi de zoroastrism. Trei 



c 



t;~" 



■^^ < Russia 






KAZAKHSTAN 






,-■ 









Ji^C 



,L ASIA i" - 




IHHEHSMN 
TURKMENISTAN Chi^ 

J 



CHINA 










veacuri mai tarziu, Alexandru Macedon a 
cucerit zona si a edificat Alexandropolis (azi 

I ?? ' 




Kandahar). Dupa moartea lui teritoriul a fost 
cucerit de Seleucizi, dinastie purceasa dintr- 
un general al lui Alexandru Macedon, al 
carei centru de putere era Babilonul. Tn 250 
T.H. guvernatorul grec al Bactriei a declarat 
teritoriul independent de Seleucizi, a facut o 
„confederatie" dupa modelul cetatilor 



grecesti, dar formata din triburile din zona, 
arieni si kusiti, edificand Regatul Kush, 
tampon Tntre China, India si aspiratiile 
Imperiului Roman. Acest regat a redeschis 
drumul matasii, pe rute se pare stravechi, 
folosite de numeroasele migratii neolitice ale 
triburilor asiatice. Imperiul Persan si-a 
anexat o parte din regatul Kush Tn secolul al 
Ill-lea d.H., iar mogulii din Mongolia o alta 
parte. Persii au fost cuceriti de diverse 
dinastii arabe, musulmane, Tn secolul al IX- 
lea. Afganii se considera pana astazi, ca si 
iranienii, altceva decat islamici si socotesc 
istoria tarii lor ca pe una a luptei 
antimusulmane. Agatarsii au migrat dinspre 
Bactria Tn zona geto-dacica, iar numele 
Balkh a dat toponime (Balcani, Balcic, Bale) 
si nume proprii (Bale, Balica, Balcescu). 
Trecutul zonei este izvor de conflicte 
permanente pana Tn prezent. 

Africa - este continentul unde a aparut ca 
specie omul, cu 5 milioane de ani Tn urma, 




de-a lungul riftului afro-asiatic. Un schelet 
fosil feminin cvasi complet, Lucy, datand de 
3 milioane de ani, a fost descoperit de 
curand Tn Etiopia. De altfel, acum 130.000 
de ani, tot acolo a aparut si Homo Sapiens, 
din care se trag oamenii actuali. Vechimea 
civilizatiilor Africii este diferita de la o zona la 
alta, migratiile si contactele au fost 
numeroase Tntre sudul, centrul si nordul 
Africii, Tntre Africa si Australia pe de o parte, 
Africa si Eurasia pe de alta. In general, este 
convenit faptul ca civilizatia egipteana a 




1/ , 



V fe^.i 



atins eel mai ridicat varf dintre toate 




civilizatiile Africii. Si, desi acest varf este 
perceput Tn mileniul 4 T.H., totugi voci 




Tndraznete afirma ca modelul piramidei ca 
tip cultural este cu mult mai vechi, tine de 
civilizatiile ultimei glaciatiuni, care s-a sfarsit 




acum 18.000 de ani, datarea lor fiind, Tn 
acest caz, mileniul 11 T.H. Dar astfel de voci 
leaga originea omului de migratia dinspre 
sud-estul Asiei, prin disparitia continentului 
Lemuria - Mu. Datarea dupa medoda 
Tnjumatatirii carbonului Tn timp, evoca totusi 
mileniul 5-4 pentru Egiptul vechi si cam 
12.000 T.H. pentru migratia lui Homo 
Sapiens catre Asia (via Europa, ori pe calea 
apei, din insula Tn insula). Evident, acolo, ca 
si Tn alte parti ale Africii, aceasta civilizatie a 
fost precedata de viata Tn caverne si de 
civilizatia rupestra, a Omului de 




H r- a a n 



Neanderthal, una dintre cele mai bine 
reprezentate, mai interesante ca tematica 
abordata si mai rafinate de pe parmant. 
Principalele bazine culturale ale Africii au 
fost Kush (Nubia sau Etiopia), Axum (regatul 
Meroe), Algeria, Sahara (care nu era 
desertica), Egipt, Ghana, Kenya, berberii 
nomazi, Sudanul, Mali, Shongai, Swahili, 
Zimbabwe. 



AgatarsJ - de la grecescul agatyrsos. 
Populatie localizata de Herodot la izvoarele 





I 



Mina agatarga la Ro§ia Montana 



A 



raului Maris (Mures), Tn Dacia, unde se 
ocupau cu mineritul. S-au gasit obiecte 
apartinand acestei populatii si Tn Moldova de 
nord. La origini triburi iranice, conform 
legendei grecesti care spunea ca fiii lui 
Herakles (zeul focului) erau Skithes si 
Agathyrsos (iar din acesta din urma s-ar 
trage grecii Tnsisi, indo-europeni si ei, migrati 
din Asia spre Europa si Tn peninsula azi 
greceasca, traversand zona balcanica si 
mergand apoi spre sud). 

Agra - v. Taj Mahal 

Ahei - populatie indo-europeana venita din 
apusul Marii Negre sau din Anatolia la 




sfarsitul mileniului 3 T.H. Au trecut prin 
Scythia Minor (Dobrogea de azi) si au 
patruns Tn peninsula Balcanica, precum si Tn 
insulele Marii Egee. Pupa 




marele cutremur care a distrus insula Thera 
(azi Santorin) la 1400 T.H., au patruns si Tn 
Creta si Cipru, care, cu timpul, a optat 
pentru identiatea greceasca. Tn liada sunt 
numiti danai. Dinastia din care au facut parte 
Menelaos (regele Spartei) si Agamemnon 
(regele din Mycene) erau dinastii de ahei. Ei 
au repurtat, gratie "calului troian", un cal 
urias din lemn plin cu hopliti (infanteria 
aheana) introdus Tn cetate chiar de troieni, 
victoria asupra Troiei (nurmita lllion Tn lliada, 
fiindca la origini troienii sunt illiro-pelasgi), 
marea cetate, fondata de hittiti. Razboiul 
fusese pornit - Tn sens mitologic - pentru ca 
un print troian, Paris, o rapise pe sotia lui 
Menelaos, Elena. Dupa ce grecii au patruns 
Tn Egipt, fiind acolo numiti "popoarele marii", 
alaturi de alte neamuri, precum hyksosii — 
aceasta perifraza s-a tradus prin filastin Tn 
araba, palestin Tn latina, filistin Tn ebraica. 
Filistinii sunt pomeniti Tn Biblie, un regat 
filistin a existat si a fost cucerit de semiti. 
Astfel, biblicul Goliath era filistin, iar 
oponentul sau, David, era semit. Capitalele 
filistine de pe tarmul mediteranean de 
rasarit, Tn Israelul de azi, au fost Ashdod, 




Ashkelon si Gaza. Numeroase urme ale 
civilizatiei grecesti exista Tn ele (Ashkelon 
este pare arheologic), iar marea arunca si 
astazi pe tarm bucati stralucitoare de 
marmura din edificiile fostei cetati. 

Ahmed al Ill-lea ((1673-1730) - sultan al 
Imperiului Otoman (1703-1730), considerat 
eel mai important sustinator al culturii 
otomane din Tntreaga 
istorie a imperiului. 
Aceasta perioada de aur 
a domniei sale se 
numeste Epoca Lalelei, 
laleaua fiind simbolul eel 
mai folosit Tn lumea 
artelor. Pana astazi 
bancnotele turcesti sunt 
ilustrate cu lalele. 
Brancoveanu, ca si 
Dimitrie Cantemir, au 
folosit acest motiv: 
Brancoveanu a edificat palatul fiilor sai de la 
Potlogi cu stucatura alb pe alb folosind 
motivul lalelei, iar Cantemir l-a cunoscut pe 
Ahmed al Ill-lea si a primit de la acesta titlul 
de mare maestru al muzicii otomane, ca si 
distinctia de pasa cu trei tuiuri, Tn timp ce toti 
ceilalti domni ai tarilor romane tributari Portii 
au fost pasi cu doua tuiuri. El a folosit 
motivul lalelei Tn palatul Moldovei 
(ambasada) de la Constantinopol. Totusi, Tn 
conflictul ruso-turc, Cantemir a fost de 
partea rusilor, adica a crestinatatii. Ahmed al 
Ill-lea a muritTn Tnchisoare, Tnlaturat chiar de 
otomani. 

Ahura Mazda - eel mai important zeu Tn 

zoroastrism 
(religia 
focului). 
Zoroastru, 
prof etui, a fost 
acela care l-a 
proclamat zeu 
suprem pe 
Ahura Mazda, 
zeul focului la 
persi. Initial 
era asimilat 
fortelor 

Luminii (diferite de ale Tntunericului), dupa 
modelul chinez (Ying si Yang), fiind zeul 
Soarelui. Odata cu trecerea spre monoteism 




a devenit zeu suprem. Persii au fost 
principalul popor care a raspandit 
zoroastrismul. Dar, la origini, indo-iranienii 
vin din Asia Centrala (azerii credeau Tn 
zoroastrism) si ajung pana Tn India si Tn 
Thracia (agatarsii). Zarathustra Tnsemna 
Zoroastru. Tn folosire moderna Mazda este o 
mare companie americana de produse 
electrice. 



Ainu - grup etnic din Japonia. Existenta lui 







a fost decelata din preistorie. Analiza 
ADNmc indica o ascendenta Tn insulele 
Andaman (India) provenind din Africa, via 
Australia si apoi trecand prin Tibet. Limba pe 
care-o vorbesc este una izolata, are flexiune 
cu postpunerea a ceea ce Tn limbile indo- 
europene sunt prepozitii si nu are scriere. Tn 
intervalul de acum 100.000 - 50.000 de ani 
au traversat perimetrul mongol si s-au 
stabilit Tn zona Ohotsk. Erau vanatori si 
pescari, animisti ca religie (totemul este 
ursul). Acestor triburi le-au apartinut primii 
colonizatori ai Americilor (care au traversat 
Behringia si Alaska), precum si triburile Ainu 
care au ajuns Tn Hokkaido (de altfel cucerita 
tarziu de japonezi), Sahalin si Kurile. Cultura 
Jomon a vechilor japonezi Tsi are originea Tn 
cultura ainu. Astazi triburile ainu sunt 
populatie protejata Tn Japonia. 

Akenathon - a devenit faraon al Egiptului Tn 
perioada Noului Imperiu, cu numele 
Amenhotep al IV-lea. De origine feniciana, 
casatorit cu frumoasa Nefertiti, amcercat sa 
introduca monoteismul Tn Egipt, invocand ca 
unic zeu discul solar (adica un obiect, un 
corp ceresc): Athon. Aken-athon Tnseamna 
"eel care place lui Athon". A edificat o 
capitala noua, Tanis, azi Tell el Amarna, si a 
construit un templu grandios la Karnak, 
dedicat lui Athon. Spre sfarsitul domniei 
Tnsa, din pricina victoriilor hittitilor asupra 
regatului Mittani (hurriti aflati Tn nordul Siriei 
de azi, iar Nefertiti era la origini hurrita), a 



10 



trebuit sa revina la religia traditionala a 
Egiptului, pentru a obtine o larga aderenta a 



arhivele hittite. Perioada de maxima Tnflorire 



> i 1 ' 
. t 




■ i 

-f_'i_ 

f-Ms ■ 



i V ■ 



populatiei Tn vederea sustinerii unei batalii 
cu hittitii. Dar nu hittitii, ci hyksosii 
amenintau, de fapt, Egiptul. 



ENCYCLOPAEDIA OF THE ORIENT 



ANTl -TAURUS Mts. 





nTepe Giyan 

ZAGROS Mts 
nSusa 



ARABIAN PLATEAU 



ANCIENT MESOPOTAMIA 



Akkad - prima atestare despre acest ora§- 
cetate este a arhivelor hittite §i se refera la 
mileniul 3 T.H., cand Lugal-Zage-Si din 
Umma a cucerit mai multe ora§e-cetate 
unind Sumerul (partea de sud a 
Mesopotamiei) sub conducerea sa. Dar 
Sargon I eel Mare al Akkadului a atacat 
capitala Sumerului, Uruk, si a biruit-o, 
facand astfel din Akkad un regat 
independent. Akkad este numele din Vechiul 
Testament al cetatii, ea apare ca Agado Tn 




a fost pe vremea regelui Gudea, care a 
stapanit si Lagashul. Akkadul a disparut 
dupa numai 200 de ani Tn urma atacurilor 
kurde (iranice) venite dinspre nord-est 
(iranic=kurd=gud), prin celebra batalie din 
muntii Zagros. Din punct de vedere cultural, 
cea mai importanta mostenire akkadiana (si 
sumeriana Tn sens mai larg) este 
matematica Tn baza 6: cele 6 zile ale 
saptamanii, cele 12 luni ale anului, cercul de 
360 de grade, gruparea perioadelor istorice 
Tn intervale de 600 de ani, numite sars, 
numaratoarea Tn duzini. De asemenea, 
akkadienii mosteneau legenda potopului 
(Noe se numea Xisuthrus, mileniul 4 T.H., Tn 
Epopeea lui Ghigamesh), Tncepand de cand 
Tsi numarau regii si zeii. Vorbeau o limba din 
aceeasi clasa cu limbile semitice. 

Aksum - numele unei cetati Tnfloritoare Tn 
sec. 6 d.H., aflata Tn nord-vestul platoului 
etiopian, Tn lungul Marelui Rift African. 
Semne de locuire din mileniul 5 T.H., de 
catre populatii africane. Influentat de Egipt, 
la Aksum exista o piramida Tn trepte (7 
trepte) ca aceea a lui Djoser. Surse grecesti 
o mentioneaza din sec. 1 d.H., cand rege i- 
ar fi fost Zoskales. Regatul, avand 



11 



deschidere la Marea Rosie, a 
mijlocit comertul dintre Imperiul 
Roman si Imperiul Persan. 
Ezana, regele Aksumului, a 
adoptat crestinismul Tn anul 330 
d.H, putin dupa Armenia. Pana 
astazi crestinismul copt din 
Etiopia pastreaza semne ale 
vechimii sale, alaturi de crucea 
cu brate egale care pleaca 
precum razele din centrul unei 
sfere, pe vesmintele prelatilor 
figureaza si steaua lui David. La 
origine, regatul Aksum s-a 
format cu triburi yemenite 
(numite Saba, Salhen, Himyar, 
Raydan, Habashat, Tiamo, 
Kasu) venite din Asia Mica 
(harmiti si sermiti), la fel ca si 
Meroe (Tn vechime numit Kush, 
aflat Tn Sudan). Benito Musolini 
a luat eel mai frumos obelise 
aksumit din Lalibela, un monolit, 
si l-a dus la Roma. El a fost 
returnat Etiopiei Tn 2005. 



Alani - 


triburi de origine 


iranica, sarmal 




^*\^^ Siirnwttit Asiatics 


No 

r J ~|' Caspian 


Black Sea 


>, Kolkis y~ "^"^ 
J ( Iberia 


Albania \l 


Pont us 


/ Greater *■ 
k — > Armenia 

4 

.^ tflkt Van P* 




J L ■L , --.f] ^"S 






f Armenia, y 




Media N^^ 




— ^ ^-i 


& ^n 


fHupltrait'n ^-^ {Tigris 


Persia 

O3D0a»LIUMM 



care se autodenumeau Yasi - numele 
orasului lasi este de origine alana. La fel 
denumirile Prut, Zarand. Au locuit Tn stepele 
de la nordul Caucazului, unde sunt 
mentionati pana Tn sec. 2 d.H. Tmpinsi spre 
vest de popoarele navalitoare, o parte dintre 
ei s-au asimilat cu hunii, altii cu avarii, 
pecenegii, cumanii, vandalii, de asemenea 
triburi migratoare. Cei care au ramas cu 
identitate proprie Ti au drept urmasi pe cei 
din Ossetia, Tn Georgia, zona pana astazi 
conflictuala si care tinde sa-si afirme 
identitatea diferita de a georgienilor. 

Alaric I - s-a nascut pe o insula numita de 



greci Peuce, lagurile Dunarii, 
A fost regele vizigotilor 



Tn370 d.H. 
(neam gotic, 




B1 iii'i::.il. Of Al.AKic ntTHS RBDOf "th: HCHnfilHW a 

1'ir.i.i.ri by II. 1 'Hi' ML.I.ri. 



adica germanic, originar probabil din 
Scandinavia si care a migrat spre sud-est, 
atingand Scitia, unde a apartinut culturii 
Cerniakov, fiind apoi Tmpins de nuni din nou 
spre Europa) si primul barbar care s-a aliat 
cu Roma ca „federat", adica pastrand 
structura tribala si luptand numai cand era 
solicitat. A aparat granita de rasarit a 
Imperiului Roman, Bizantul, contra hunilor, 
purtand batalii din Epir pana Tn Siria. A 
invadat Italia Tn anul 400 d.H. si a cucerit 
Roma Tn 402. Resedinta si-a stabilit-o Tnsa 
la Ravenna, unde vor veni, pe urmele lui, si 
alte triburi de vizigoti. A favorizat intrarea 
alanilor, vandalilor si suevilor Tn Galia si 
Peninsula Iberica. A mai asediat Roma si Tn 
408, dar operatiunea, prin care voia sa 
sileasca imperiul sa renunte la domeniile din 
nordul Africii, n-a fost finalizata, Alaric 
murindm 410 d.H. 

Alaska - astazi unul dintre statele de nord 



SOUTHCENTRAL I 



Mat-Su Valley| 



'Talkeetma 



a hc morale 
Area 



Ancnqkaoe 



• Glenhallen 



Kehai PlpjinsulaI 



Copper River 
Valley 



Homer 



Sewahd :> Cordova 



Prince Willam 

Suuno 



ale SUA, aflat Tn nordul Americii de Nord. A 
fost descoperita de rusi Tn 1741 si a devenit 



12 



stat american prin votul populatiei, cu 
sprijinul romanului din emigratie, Pomutz, 
ambasador al Americii Tn Rusia. Nativii din 
Alaska sunt la origine insulari din Atlantic, 
peste care au venit triburi asiatice, siberiene, 
Tn 14.000 - 10.000 T.H. (Paleolitic) si rarmase 
aici, Tn vreme ce altele au migrat spre 
Americi. Cultura Clovis, asiatica, are urme 
vizibile Tn Alaska. Cultura traditionala 
specifica apare Tn Alaska Tn mileniul 4 T.H., 
iar religia consta, Tn principal, Tn samanism, 
dupa cum principala ocupatie este pescuitul. 
Este vorba despre cultul mortilor (bijuterii si 
vase). Cele mai pregnante culturi istorice 
sunt a eschimosilor si inuit (ai caror stramosi 
apartin culturii Thule, din primele veacuri 
d.H.). Mai tarziu apare si crestinismul 
ortodox. Sub aspect lingvistic exista mari 
deosebiri de la un loc la altul, din cauza 
slabei comunicari. Dar limbile vorbite sunt 
ale insularilor originari, nu fac parte din 
marile familii lingvistice. 




Albanezi - 


la origini triburile indo-europene 




SARMATIA So 




"N,^^— ASIATICA U) 

\^ J ( Caspian 


Black 


\COLCHlS J <T \t Sea 


Sea 


' f IBERIA ? X 


asia <Lr 




MINOR / 




[ARMENIA r-/ r 




^^J MEDIA ^- 


MESOPOTAMIA 





de albani erau venite din zona Caucazului. 
Albania caucaziana este Daghestanul de 
azi. Albanezii caucazieni sunt mentionati Tn 
surse antice alaturi de ilirii de la sudul 
Dunarii de Mijloc. Fiind putini la numar, dar 



foarte buni luptatori, au reusit sa-si pastreze 
identitatea Tn timp, pana astazi, practicand 
sisteme de aliante momentane, dar cu 
precadere aliindu-se cu dacii si tracii din 
Peninsula Balcanica. Elita armatei lor 
medievale era aceea a arbanasilor, facuta 
dupa modelul hoplitilor din Grecia antica, 
folositi ca mercenari de domnii tarilor 
romane pentru a se apara de otomani. 
Civilizatia albaneza a fost influentata, Tn 
perioada de formare, atat de substratul ilir, 
pelasgic, cat si de greci si romani. Albanezii 
au aparat, ca si alte neamuri balcanice, 
spiritul unitar al culturii si religiei ortodoxe. 
Vasile Lupu, eel mai bogat domn al 
Moldovei, albanez la origine, a folosit 
arbanasi si fost singurul domn al tarilor 
romane care a schimbat din tron un sultan. 



Alep - una din cele mai vechi asezari 
atestate ale lumii, mentionata ca cetate de 




catre babilonieni, sub numele Hala, la 
sfarsitul mileniului ai Ill-lea T.H., cand era 
capitala regatului amorit. A fost cucerit de 
hittiti Tn 1595 T.H. si a devenit eel mai 
important nod comercial al cailor de uscat 
dintre Asia si Europa (pe Drumul Matasii). A 
fost cucerit pe rand de Asiria, Alexandru 
Macedon, Seleucizi, arabi, romani (care-l 
numeau Beroea), otomani. 

Alexandria - cetate fondata de Alexandru 
Macedon Tn 331 T.H., dupa ce se Tncoronase 
faraon. Acolo a facut Farul din Alexandria 
(una din cele 7 minuni ale lumii antice) si a 
pus pe tarm chiar statuia sa Tn chip de 
faraon, cu supranumele Philadelphus, adica 
iubitorul de sora, fiindca, dupa model 
egiptean, se casatorise cu sora sa. Apoi si-a 



13 



continuat campaniile, iar Philadelphia a dat 
It-Tin Mediterranean 




numele Philadelphiei, fostul Rabbat Ammon, 
capitala amonitilor din Asia Mica, azi Aman, 




capitala lordaniei. Alexandria a fost edificata 
ca mare port comercial la varsarea Nilului Tn 
Mediterana, iar nu departe de acest loc, la 
Rozetta, armatele lui Napoleon I au 
descoperit o piatra scrisa bilingv, Tn greaca 
si egipteana. Gratie pietrei de la Rozetta 
Champollion a descifrat hieroglifele 
egiptene. Pana astazi, Tn apele mici ale 
golfului Alexandriei se descopera vestigii 



Tnsemnmate ale perioadei antice. 

Alexandru Macedon (356 - 323 T.H.) - 
supranumit eel Mare, fiul regelui Philip al 





Macedoniei si nepotul lui Cambyse. 
Macedonenii erau triburi de greci. A fost mai 
Tntai rege al unui regat aflat Tn Thracia, numit 
Macedonia (336-323 T.H.), cu numele 
Alexandru III. Daca principalele batalii ale 
tatalui sau au fost Tndreptate contra 
Imperiului Bizantin, principalele campanii ale 
lui Alexandru au fost contra Imperiului 




Persan (Darius al Ill-lea, care ajunsese si el 
pana la Dunare), imperiu pe care l-a si 
cucerit Tn final, atingand granita Indiei spre 
rasarit, a Daciei si a Portii de Fier a 
Caucazului spre nord, a Egiptului spre sud, 
Tncercand sa unifice micile regate ale 
Greciei antice sub conducerea sa si sa 
alcatuiasca Tn zona o forta capabila sa tina 
piept marilor imperii care luptau Tntre ele 
pentru teritorii: Imperiul Persan si Imperiul 
Roman. Astfel, Tnainte de aparitia 
crestinismului, care a fost tot un gest 
protestatar fata de Imperiul Roman, 
Alexandru Macedon a facut eel mai 
important gest al lumii vechi din sud-estul 
Europei pentru apararea identitatii si 
integritatii civilizatiei zonale. Este notabil 
faptul ca principalul sau sfatuitor a fost 
Aristotel. Acest lucru a fost observat de 
Dimitrie Cantemir, care, Tn campania lui 
Petru eel Mare al Rusiei din 1723 la Marea 



14 



Caspica (pentru controlul Portii de Fier a 
Asiei si contra otomanilor) a cautat si a 
descoperit acolo fortificatiile lui Alexandru 
Macedon, le-a semnalat, a ridicat relevee 
ale edificiilor, a executat harta locului 
(dinspre Marea Caspica) si a copiat 
inscriptii. Textele se afla Tn Collectanea 
Ohentalia, Tn arhivele Cabinetului lui Petru 
eel Mare de la Petersburg, dar au fost 
publicate cu desene cu tot de Grigore 
Tocilescu Tn editia de Opere Dimitrie 
Cantemir, 8 vol., Bucuresti, 1878. 

Alfabet - cunvant de origine greceasca, 



i i 



i .1, 



| HBIMMMMrc | 

H Darnel The Alphabet Family Tree 




mt igw im 1200 looo soo boo to m o aw mo eoo sou iooo 



venit de la denumirea primelor doua litere 
ale alfabetului grec, alfa si beta. 
Desemneaza modul de scriere bazat pe 



KS 


«&z? 


"'■'■ . 


rz?. 


"ir!T 


w 


-SK 1 * 


A 


*-w. 


n- 


£ 


fr 


K 


* 


o 


r*- 


4 


*> 


n 


"i 


t 


> 




A 


*\ 


1 


^. 


i 


<r^ 


'«. 




<a 


cH 


T 


4 


V 


W,-^*. 




^ 


Y 


^x 


h 








Y 


V 


i 


-M 








.1 


I 


1 


» 


^ 


7 




- 


H 


■n 


4 


n 




JE 


P 


4> 


n 


■»> 


% 


HIH' 




- 


V 


IT 


h 








9 


11 


14 


t 


r 






% 


! 


» 


y 


(«j 


^MV^HC 




sf 


rf 


D 


h 


? 


..... 


v 


£ 


1 


"> 


* 


*w 


«.- 


( 


$ 


i 


n 


™ 


^ 


U"!,- 


\ 


} 


s 


5 


* 








* 




vj 


1 


fl& 




o 


o 


a 


>> 


t 










*n 


** 


1 


t* 


M«W 




1 


s 


'j 


M 


>. 






h. 


X 


y 


t 


t* 


■■■-'■ 








N 


Jl 


Oo 


? 




"? 


\ 


P 


^ 


tf 




4 


<\ 


) 


*i 


If 


<^J 


«. 


■* 


W 


J 


^ 


If 


n 


7 






ft 


<> 


1 


t 


_.«« 


+ 


t 


X 


"Ji 


* 



--- 


JI"!l^£^, |.v£:° 


S5I a 


7:J 


"':-■" 


' 


Jf- 


* 1 * 


«f 


A 


A 


. 


* 


<? 


G 


9 


-■ 


d 


a 


~. 




A 


r 


■t 


■— 


r 


5 


«.~ 


d 


* 


a 


* 




a 


O 






* 


* 


4 


IWh 


E 


E 


- 




f 


t 


s 






V 


*-, 


X 


I 


i 


=, 


.« 


J " 


Z. 




a 


a 


e 


« 




H 


H 








» 


** 


« 







■ 


•V 


^ 


; 


^ 




1 


^ 


.-. 


f 


i 


K 


? 


■■ 


« 


>. 


■ 


I 


i 


/» 


/ 


,^. 


^ 


L 


„* 


"1 


V 


P» 


j> 


- 


^ 


4 '- 




'..' 


_Z_ 


f 


^ 




-, 


H 


w... 


J 




* 


-^ 




T- 




.. 


o 


o 


a 





.->r. 


o 





" 




? 


r 


^ 




Tl 


P 


™ 




y 


m 


fr*» 








B> 


T 


tp 


* 


y 






g 


«* 


A 


1 


!■ 


tV 


*<■ 


P 


i* 


-. 


VJ 


w 


* 


*^ 


— 


7 


Li 


- 


t 


/ 


r 


X 


- 


T 


T 



transcrierea acelorasi foneme (sunete 
articulate) prin aceleasi semne. Tn sens larg, 
modurile de scriere nu sunt numai alfabete, 
ci si pictograme, scrieri silabice, hieroglife, 
cuneiforme, glife s.a. Primul alfabet care s-a 
pastrat a fost eel al limbii arameice, folosita 
Tn Sumer si Babilon, care folosea drept 
semne cuneiformele, aparute initial ca 
pictograme, adica reprezentari desenate ale 
unui obiect sau actiuni si devenite mai tarziu 
silabe, apoi litere. Fenicienii au preluat (prin 



Thautos Biblos) alfabetul proto-canaanit si I- 
au raspandit Tn Mediterana. Acest alfabet 
arameic al fost preluat deopotriva de sermiti 
si arabi, fiind asemanator cu alfabetul 
brahmi, devenit baza scrierii pentru India, 
Asia de Sud-Est, Tibet, Mongolia. Cadmus, 
Tntemeietorul Troiei, fenician (cetatea Tnsasi 
se aseza pe un loc hittit), ar fi raspandit, Tn 
sens mitologic, alfabetul. Legenda 

reprodusa de 

Homer, conform 
careia Cadmus a 
aruncat peste 
cap, Tn dreptul 
viitoarei Troia, 
dintii balaurului, 
este simbolul 

raspandirii 
literelor 
alfabetului si al 
divergentelor 
aparute din cauza 
diverselor lui 

forme. El a fost 
preluat de greci 
si, de la ei, de 
alfabetul latin (pe 
care-l folosesc si 
romanii), chirilic si 
copt. Tn ordine 
temporala, prima 
scriere 
descoperita este 
cea de la 
Yonaguni (sit 

datat 12.000- 

9000 T.H.), apoi 
din India si China (mileniul V-lll T.H.). 
Diversificarea alfabetelor Tn Asia Mica a avut 
loc Tn mileniul al ll-lea T.H. (1500 T.H.). 
Scrierea s-a facut initial fara a respecta o 
ordine Tn campul vizual. Au existat scrieri 
care mergeau circular, de la centru spre 
margine, ca o spirala, scrieri care foloseau 
aleatoriu spatiul de scris (eel egiptean, hittit, 
incas, dar acestea nu erau alfabete, ci 
pictograme care defineau ordinea mesejelor 
prin TnglobareaTn cartuse a unor fragmente). 
Astazi alfabetul grec, slav, latin se folosesc 
Tn scriere de la sanga la dreapta, eel arab si 
Semitic de la dreapta la stanga. Exista 
„alfabete pierdute" (ex. nabatean, etrusc) 
nedescifrate din cauza putinatatii mesajelor 
ramase ori a lipsei unor texte bilingve, care 




15 



sa permits decodificarea. In sfarsit, trebuie 
sa mentionam faptul ca scrierea alfabetica 
este numai o parte din modul de comunicare 
folosit Tn evolutia civilizatiilor omenesti. V. si 
Scriere. 



Algeria - urme de vietuire pe teritoriu l 



iHtfi 

MEDtT£bBA!<&£ 




Adrar£| 



AoMdjila 5j wa 



ALSERIE 



MAU 

VtriiDuuCKHt 



<■ 



r„j„. Ni ? m °y 



Djaneti 

m 

Agadcs 



Coram 
BURKINA-FASQ 



NIGERIA 



3SG iOO *ri> 



HI Kabyfej 01j Ctiaouias ESl CMsiis lp*1« tetfefliil) Q_] Touaregs (rwmades) 

~1 R^ain»(paiterienaliyi») | ^| TanwjjgtJl Iparlai lamozighl] ^| Ptpuloliore totdropliofifs ^^ Befbae-SiteSHMW 
-thiTe) I 

acestei tari din nordul Africii, marginita de 
Mediterana, exista de acum 400.000 de ani 
(Paleolitic): schelete de Atlantothropus 
exista Tn lacul preistoric Ternifine. Acest 
umanoid era contemporan cu 




Pithecantropus, gasit Tn insula Jawa si cu 
Sinanthropus din China. Acest stramos 
cunostea focul. Dar, din urma cu 90.000 de 
ani, exista urme de locuire continua pe 
teritoriul Algeriei de azi de catre populatii 
asiatice, venite din zona Caspica, dupa cum 
atesta structura scheletului. Ei au convietuit 
cu aceia veniti din zona iberica. Tn perioada 
neolitica zona Algeriei sufera influente venite 
din sud, dinspre Africa. Numeroase 
petroglife aflate Tn desertul Tradart (Tassili 
n'Ajjer) atesta acest lucru. Herodot se refera 
la astfel de vestigii. Tnceputul vremurilor 



istorice este marcat de regatul Numidiei aflat 
pe aceste locuri, regat mai mult mitic pana la 
venirea romanilor, dar locuit de berberi, 
triburi africane nomade. Tn secolul 9 T.H. au 
sosit aici fenicienii, care au Tntemeiat 




Carthagina (Tn feniciana Kart Hadasht, ceea 
ce Tnseamna asezare noua). Romanii le 
spuneau puni. Acolo, la celalalt capat al 
Mediteranei, s-a reeditat batalia dintre 
romani si lumile Rasaritului. Cele trei 
razboiaie punice au pastrat pana astazi 
numele capeteniei de osti a carthaginezilor, 
Hannibal, care a trecut Alpii pe elefanti, prin 
zapada, ajutat fiind de basci, spre a asedia 
Roma. Tn numai cativa ani romanii au trecut 
prin sabie absolut toata cetatea Carthaginei, 
cea care Tntemeiase asezarile comerciale 
Annaba, Skikda, Collo, Jijel, Bejad'a, Dellys, 
Alger, Tipaza, Cherchell, Tcnes, Bettioua, 
Ghazaouet si au Tnstapanit Tn nordul 
Mediteranei civilizatia romana. Mai tarziu vor 
trece peste aceste locuri vandalii, celtii, 
ostrogotii si vizigotii, care nu faceau decat sa 
mearga pe urmele foarte vechilor drumuri 
dinspre Asia spre Europa si Africa, lar Tn 
sens opus au trecut vikingii, care au 
strabatut Mediterana pana Tn Asia Mica. Pe 
pamantul Algeriei de azi au venit arabii si 
apoi Islamul. Acolo este activa pana astazi 
mostenirea vechilor straturi de civilizatie, iar 
lumile vechi coexista cu cele noi. 

AM - (n. 600 d.H., Mecca - m. 661, Kufa) - 
al patrulea calif al Islamului (656 - 661 d.H.) 
si ultimul care i-a avut Tn subordine, 
deopotriva, pe sunniti si siiti. A fost varul lui 
Mohammed. Pana astazi sunnitii se 
considera urmasii lui AN, asa cum siitii se 
reclama de la Mahommed. Dimitrie Cantemir 
descrie pe larg diferenta de cult dintre 



16 




Almendres Cromlech - eel mai important 



sunniti si siiti Tn Istoria religiei 
muhammedane, iar Tn Collectanea Orientalia 




iJU 

deseneaza simbolurile religioase ale celor 
doua aripi ale islamismului descoperite de el 
pe Zidul Caucazian si identificat ca fiind 
construit de Alexandru Macedon, la Poarta 
de Fier a Asiei (zona Derbent). 

Allah - cuvantul arab pentru Dumnezeu. Nu 




este un nume propriu, ci Al-lah Tnseamna 
Zeul (a/ este articolul hotarat). Pe vremea 
politeismului era seful ierarhic al celorlalti 
zei, ca si Zeus Tn religia grecilor antici, ori 
Ammon Ra Tn Egipt. Odata cu trecerea la 
monoteism a rarmas singura divinitate a 
Islamului. Exista alte 99 de nume simbolice 
pentru Allah, dar nici un nume propriu si, 
precum la sermiti (verii arabilor dupa Noe), 
nici o Tnfatisare iconografica. 




complex megalitic (parte a unei civilizatii 
planetare care o precede pe a noastra) din 
Europa, aflat Tn Portugalia. Cuprinde 92 de 
menhire care au Tn ele practicate mici gauri 
rotunde pe unde trece lumina Tn zilele 
echinoctiilor. Se presupune ca serveau drept 
observatoare astronomice si/sau locuri de 
cult. Dateaza din Neolitic (5000-4000 T.H.). 

Altai - munti formati prin coliziune odata cu 
alipirea Indiei la continentul asiatic, aflati Tn 




centrul Asiei, la Tntalnirea granitelor dintre 
Rusia, China, Mongolia si Kazahstan. Este 
zona de formare a populatiilor si limbilor 
altaice, ale caror subdiviziuni sunt limbile 
turcice (uiguri, kipceak-kimak, kirghizi, oguzi, 
kazahi, azeri, tadjici, uzbeci, nogai, kaskai, 
turci, khazari, balkhari, kazahi, turkmeni, 



17 



gagauzi, tatari, iacuti), mongolice, tunguse 
si, Tn parte, japoneza si coreeana. 



Altamira - supranumita Capela Sixtina a 



Amaleciti 



trib nomad de ismaeliti din 




Cuaternarului (epoca ce tine de acum un 




JLji ■■ • ■ 











milion si opt sute de mii de ani pana Tn 
prezent, dar vechimea umana Tn zona este 
de circa 100.000 de ani), aceasta pestera 
bogata Tn picturi rupestre din Cantabria, 
Spania, apartine unei rezervatii arheologice 
mai largi: Santaillana del Mar. Situri Tn aer 
liber, ca si alte pesteri (Salitre, Chufin, Juyo 
la Pila) alcatuiesc unul din cele mai 
importante spatii de locuire ale Paleoliticului 
din Europa. 




■ ". -fc '•:?.* 



de§ertul Neghev, Israel. Numele lor e dat de 
numele regelui Amalech, care a luptat cu fiii 
lui Israel, condusi de Moise si loshua. 
Confederatia Quashqai din Iranul de astazi 
se reclama ca urmasa a amalecitilor. 



Amazon - eel mai mare bazin fluvial al de 
Sud: 700.000.000 km 2 . Apele sale uda 



^7^ 



* 






,4 '' 



* •*• 






>j *3fe> - 



■' 




& 



Bolivia, Brazilia (60% din bazinul fluvial), 
Peru, Ecuador si Columbia. Este al doilea ca 
lungime planetara dupa Nil. Nici pana Tn 
prezent n-a fost inventariata complet flora si 



18 



fauna Amazonului, dar, prin masa mare de 
vegetatie, este un adevarat plarman al 
planetei. Populatia acestui teritoriu este 







V 1 ' 



«"* 



formata din indigeni, urmasii celor care au 
venit odinioara din Asia si din Polinezia - 
dovezile de locuire au o vechime de 12.000 
de ani. Pana Tn prezent au fost inventariate 
cam 200 de triburi, dar numarul lor total nu e 
cunoscut. Exista si populatii mai noi, venite 
Tn timpii istorici. Descoperirea recenta, Tn 
2006, a unui stravechi observator 
astronomic Tn principal pentru calcularea 
timpului terestru, la granita dintre Brazilia si 
Guyana franceza, format din 127 de blocuri 
megalitice din granit, Tn bazinul Amazonului, 
care precede cu mult civilizatia Inca, 
atestand existenta a numerosi locuitori Tn 
zona, pare sa aseze bazinul Amazonului 
alaturi de celelalte lumi pierdute ale 
civilizatiei megalitice (Yonaguni, Almendres 
Cromleh, Stonhenge, Bimini, Atlantis, apoi 
Egipt, Meroe, Serbia). 



Americile - primele populatii ale Americii de 
Nord, Centrale, de Sud si zonei Caraibelor 
dateaza de la ultima glaciatiune (50.000- 
14.000 T.H.) si sunt formate prin migratie din 
Siberia si din Oceania. Acesti migratori sunt 
stramosii nativilor amerindieni din Americi. 
Cei patrunsi din Asia, Tn general vanatori 
nomazi, au intrat pe puntea intercontinentala 
dintre Asia si Americi Tnainte de a se fi creat 
stramtoarea Behring si au lasat Tn America 
de Nord Cultura Clovis (20.000-13.000 T.H.). 
Pe la 10.000 T.H. triburile migratoare au atins 
Capul Horn, colonizand astfel ambele 
Americi si fiind, Tn general, culturi ale 
Tnaltimilor muntoase. Au fost identificate 



t? 




numeroase culturi arheologice. Ideea de 
civilizatie, care Tnfloreste odata cu asezarea 
stabila Tntr-un teritoriu a unor grupuri de 




oameni, este Tnregistrata din Paleolitic, Tn 
muntii Anzi, Tn America Centrala (aztecii si 
mayasii) si de Sud (incasii). Aceste civilizatii 
au rezistat pana Tn veacul al XV-lea, la 
venirea europenilor (Cristofor Columb, 1492 
d.H.). Tn fapt, vikingii atinsesera cu mult 
Tnainte (sec. al X-lea T.H.) coastele Americii 
de Nord, dar acest lucru n-a avut impact Tn 
registrul modificarii profunde a standardelor 
de civilizatie ale localnicilor. Dupa limbile 
vorbite astazi Tn Americi, identitatile culturale 
sunt foarte diversificate: engleza, spaniola, 



19 



portugheza, franceza, limbi africane, ale 
unor triburi din Oceania. 



Americo, Vespucci (n. 1454, Florenta, Italia 
- m. 22 februarie 1512, Sevilla, Spania) - 
explorator. Plecat pe urmele lui Columb, a 
parasit Spania (unde 
fusese trimis Tn 1492) Tn 
1499 cu 4 corabii 
conduse de unul dintre 
comandantii lui Columb. 
A debarcat la gurile 
Amazonului. A fost 
constient ca n-a gasit 
Indiile, cum crezuse 
Columb, ci un nou 
continent. Americile Ti poarta numele. A 
revenit Tn a doua expeditie, finantata de 
Portugalia, 1501, Tncercand sa gaseasca o 
stramtoare care sa-l duca dincolo de 




Americi, spre India. 




Amerindieni - nume generic pentru 
populatiile de substrat, indigene ale unei 
zone Tmbogatite etno-lingvistic prin valuri 
succesive de migratie. Cuvantul este mai 
ales folosit pentru cele doua Americi, dar si 
pentru arhipelaguri. Tn Americi amerindieni 
sunt considerati, de fapt, primii veniti din 
Asia, Tn urma cu 12.000 de ani, pe cand 
stramtoarea Behring Tnca nu exista. Se 
crede ca au fost, la origini, 12 persoane, 
dupa analiza ADNmc. Ei au traversat istmul 
Suez cam Tn 11.000 T.H. si au colonizat si 
America de Sud. De asemenea, triburi din 
insulele Oceaniei - unele chiar venite pe 
apa dinspre Africa, cu opriri prin toate 
insulele Pacificului - au atins Tn vremurile 
preistorice coastele continentale si au fost 



asimilate amerindienilor. Dar primele 
trasaturi de sedentarism apar Tn 6000-5000 
T.H. (Neolitic, dupa reperele Asiei, dar Tn 
Americi decalarea temporala a neoliticului 
este cam de 2500 de ani). Numele acestor 
foarte vechi civilizatii este, Tn general, acela 
al triburilor care le-au afirmat: paracas, 
mochica, moxos, nazca, tihuanaco, huari, 
chimus, maya, olmeci, zapoteci tolteci, 
azteci, inca, toba, wicki, mocovi, pilaga, 
chulupi, diaguita, calchaqui, kolla, kayapo, 
guarani s.a. Tn partea de nord a 
continentului american - Canada de azi 
- Tn afara de populatii venite din Asia, mai 
exact din Siberia, au existat - si se numesc 
aborigeni, ca Tn Australia - triburile inuit, 
originare din Alaska. Cu un cuvant generic, 
tuturor amerindienilor, aborigenilor, 

indigenilor li se spune astazi, ca semn de 
recunoastere a rolului lor fondator, „primele 
natiuni". 

Ammon Ra - eel mai important zeu al 
pantheonului egiptean, zeul Soarelui (ca 



i ■■ r' 



mmmmmm 
















m* 




sursa de energie, si nu zeul discului solar, 
Aton, asa cum preconizase Ackenathon) si 
creatorul universului. Tn ceea ce-l priveste, s- 
a autocreat, rasarind dintr-o floare de lotus. 
Lotusul era si simbolul Egiptului de Sus, dar 
si al brahmanismului (pozitia de meditatie se 
numeste Jotus"). Templele de la Abu Simbel 
aveau coloane terminate cu floare de lotus. 
Zeul era simbolizat printr-un om cu cap de 
berbec sau de soirm Tncoronat cu discul 



20 



solar. Cel mai important templu se afla la 
Heliopolis. 

Amman - Tn prezent capitala lordaniei. A 
fost capitala regatului ammonit sub numele 
de Rabbat Ammon si este atestat chiar mai 
dinainte, cu 4000 de ani T.H. A fost cucerit 
de Alexandru Macedon, care l-a numit 




Philadelphia, dupa propriul lui supranume: 
Philadelphus, adica Jubitorul de sora" (Tn 
greaca), deoarece, dupa cucerirea Egiptului, 
Macedon s-a casatorit, dupa modelul 
faraonilor Egiptului, Tn mod simbolic, cu sora 
lui. A facut parte, Tn sec. I T.H., din Liga 
cetatilor grecesti numita Decapolis. A fost 







mmp«. 







apoi cucerit de romani, care au construit Tn 
cetate amfiteatre, terme si apeducte. Cu 
numele de Philadelphia apare pe harta 
cetatilor vechi de pe marele mozaic al 
catedralei crestinismului timpuriu din 
Madaba, aflata pe Calea Regilor, Tn lungul 
vaii lordanului, pe malul sau rasaritean. Tn 
veacul al IV-lea d.H. a fost episcopat crestin. 
Cucerita de arabi Tn secolul al Vll-lea d.H., 
Philadelphia era aproape pustie Tn veacul al 
XIII-lead.H. 

Ammoniti - trib Semitic migrator descins din 




Ammon, fiul lui Lot, personaj biblic, ca si 
tribul de altfel. Vorbeau o limba canaanita. 
Au fost biruiti Tn lupta, desi se aliasera cu 
sirienii, de regele David al triburilor 
Israelului. Una din sotiile regelui Solomon, 
Naamah, era ammonita. Credeau Tn zeul 
focului, Moloch, dupa modelul triburilor 
asiatice (mithraismul), caruia Ti sacrificau 
copii. 

Amoriti (amorei) - popor biblic traind Tntr-o 




zona muntoasa, Tn vecinatatea lordanului. 
Abraham, a X-a generatie dupa Noe si a XII- 
a dupa Adam conform Bibliei (Geneza), era 
amorit dupa tata si hittit dupa mama, nascut 
Tn Ur, Chaldeea. Mai tarziu a facut aliante de 
aparare cu amoritii contra egiptenilor. 

Anasazi - triburi de amerindieni din sud- 



21 




vestul Americii de Nord. Au ramas 
numeroase vestigii monumentale ale culturii 
lor. Nu se cunoaste numele pe care si-l 
dadeau ei Tnsisi, acesta e cuvantul prin care- 
I desemnau populatiile navajo si Tnsemna 
„cei mai vechi dusmani". Vechimea atestata 
a locuirii Tn zona este de 20.000 de ani, iar 




sedentarizarea dateaza de 12.000 de ani. 
Originea populatiilor anasazi este incerta, 
dar tipul de civilizatie este troglodit (civilizatie 
de pestera caracteristica Paleoliticului) si 
acopera perioada4000T.H. -lOOOd.H. 

Anatolia - teritoriu aflat Tn partea asiatica a 
Turciei de astazi, marginit de estul 
Mediteranei, Armenia, Iran si Irak. Numele 
provine din greaca veche, unde Tnsemna 
„tara de la rasarit". Exista marturii de viata 
vechi de 300.000 de ani (perioada 
cavernelor), dar, dupa revolutia produsa 




gratie agriculturii si vietii stabile, Tn Neolitic, 
exista asezari care au devenit cetati-stat: 
Djarbekir, Tarsus, Mersin, Catal Hoyuk s.a. 
(mileniile 7-2 T.H.). Prima unificare politica a 



■ PoljlfWK.1 
.■■.--■.=— Ilir, 



^iriCwKoilinoete 



Anatoliei a fost Tnfaptuita de hittiti (mileniul 2 
T.H.), imperiu cu capitala la Hattusha (ale 
carei depozite de tablite scrise au fost 
descoperite nu de mult si se afla la Istambul) 
si care a facut acorduri de razboi cu Urartu, 
apoi cu Asiria, Babilonul (800 T.H.), Phrygia, 
Lydia, Imperiul Persan. Cu hittitii au luptat 
deopotriva egiptenii, grecii vechi, 
macedonenii si romanii. Alexandru Macedon 
a trecut de hittiti si de persi, Tnaintand spre 
estul Asiei si India. Anatolia a fost cucerita 
apoi de romani, iar Tn veacul al Ill-lea d.H., 
prin Tmpartirea lui Tn doua, acolo s-a 



22 




Tnstapanit Bizantul. In secolul al Xl-lea d.H. 
au aparut turcii selgiucizi, iar la 1453 
Constantinopolul, capitala Bizantului, a fost 
cucerit de turcii otomani. In nordul Anatoliei 
este zona de formare a limbilor indo- 
europene. Pana astazi Anatolia este una 
dintre cele mai complexe regiuni sub aspect 
cultural si etno-religios. 



provincie aflata Tn sudul 



/5^ 




Spaniei, remarcabila prin cultura preistorica 
(perioada cavernelor, 30.000 T.H.). Cele mai 
cunoscute sunt Almeria (pesterile Los 
Letreros, Velez Blanco), Cordoba, Granada, 




* flAVC 



Cadiz, Malaga. Pe coasta mediteraneana a 
Andaluziei au acostat, Tn mileniul 2 T.H., 
fenicienii (nurmiti puni de catre romani), 
veche populatie de navigatori care a 
uniformizat practic civilizatia de jur Tmprejurul 
Mediteranei (si au navigat Tn lungul coastei 
de vest a Africii pana la Capul Bunei 
Sperante). Ei au fondat Gadir (azi Cadiz), 
cetatea din Extremul Occident a lumii 
cunoscute atunci, despre care Herodot si 
Strabo spuneau ca se afla la "Coloanele lui 
Hercules" (Gibraltar). Tartessos, o alta 








veche cetate, invoca civilizatia din muntii 
Tarsus, inclusiv prin nume, desi se crede ca 
limba vorbita nu era indo-europeana, ci una 



23 



izolata. Tn Biblie i se spunea Tarshish. Mai 
apoi grecii, romanii, vizigotii (care au iesit din 
nou Tn Atlantic, la mult timp dupa fenicieni), 
celtii si nu Tn ultimul rand vikingii (care au 
intrat Tn Mediterana venind dinspre nord, din 
Atlantic) au trecut prin aceste locuri. Arabii 
au avut aici una dintre cele mai importante 
prize, iar civilizatia islamica si-a pus o 
amprenta de nesters asupra Andaluziei, ca 
si asupra Tntregii Spanii. De mentionat si 
migratia masiva, Tnca din vechime, a 
tiganilor, complet asimilati si care, Tn 
Portugalia de azi, au dat muzica nationala a 
fadourilor). Abia din veacul al Xlll-lea s-a 
impus, sub influenta regatelor de la est si 
nord (de dincolo de Pirinei), crestinismul. 

Andorra - eel mai mic stat al Europei, aflat 
Tn Pirinei, la granita dintre Cataluna si 











Franta. Are 468 km si este o monarhie 
constitutionals! la care sunt asociati seful 
statului francez si al celui spaniol. Populatia 
este sub o suta de mii de locuitori. Tn 
navarreza „andorra" Tnseamna loc acoperit 




de tufisuri. Primele semne de locuire 
dateaza din neolitic (5000 T.H), iar populatia 
originara era basca. A facut parte din 
Imperiul Roman, apoi pe aici au trecut triburi 
de alani, vizigoti, vandali. Carol eel Mare al 
Frantei a Tntemeiat statul propriu-zis, Tn anul 
805 d.H., ca pe o „marca" de aparare contra 
berberilor veniti din Africa si a arabilor veniti 
din estul Mediteranei, care Tnaintau spre 



Franta. 



Andronovo - cultura din epoca bronzului - 




BMAC 



Swat 



S, J" Cemetary H 



Mphrq a irf) 



Copptl 

Hoard 



Painted 

Grey 
Ware 



acolo mileniul 2 T.H. - numita astfel dupa 
locul unde a fost descoperita: satul 
Andronovo, pe cursul fluviului Enisei, 



0?? 



,<w 



;0 C2\ 




Siberia de sud. Acopera o buna parte din 
vestul Asiei si cuprinde schelete, vase, 
locuinte. Tn partea de apus se Tnvecineaza 
cu zona Volga-Ural, iar spre sud cu muntii 
Pamir si Tian San. Este o cultura foarte 
importanta pentru analiza corecta a primei 
perioade din existenta triburilor indo-iranice, 
generatoare ale limbilor indo-europene (de 
grupul carora tin majoritatea limbilor actuale 
ale lumii) si iranice (persii si multe alte 



24 



populatii din Asia Mica). Grupul culturilor 
Andronovo se desfasoara Tn timp pe mai 
multe linii: Petrovka-Sintashta (2000-1600 
T.H.), Alakul si Fedorovo (1500-1300 T.H.) si 
Sargary-Alekseevka (1200-1000 T.H.). 



Angkor - centrul cultural al civilizatiei 
<hmere (50 km 2 ), azi Tn jungla cambodgiana, 




Tnfloritor Tn perioada secolelor 9-11 d.H. A 
produs capodopere de arhitectura ale 
civilizatiei planetare (Tn jur de 72 de temple). 
Zona apartine unei perioade culturale care 
precede, Tn timp, disparitia fluviului Sarasvati 
(ar fi izvorat din Himalaia spre a se varsa Tn 
Golful Persic. El ar fi atins uneori 8 km 
latime si ar fi disparut pe la 1900 T.H.). 
Civilizatiile din lungul acestui fluviu au 
comunicat Tntre ele, numele Indiei vine de la 
Sindi si evoca spatiul chinez. Cultura 
Angkorului se resimte si ea de influenta 
Indiei de dinainte de buddhism. De altfel, 
revolta khmerilor, care au distrus nu de mult 
templele buddhiste ale Angkorului, se 
explica prin raportarea la un strat mai vechi 
de civilizatie decat acesta, la religii originare, 
pe care buddhismul le-a desfiintat. Leul ca 





trepte au preexistat buddhismului. Planul 
Angkorului reproduce situatia constelatiei 
Drako acum 10.500 de ani, fiind o asezare 
pamanteana, Tn oglinda, a ordinei ceresti. 
Chiar cifra 72 (numarul templelor) Tnseamna, 
pe de o parte, deviatia Tn grade planetare 
longitudine est fata de complexul Giza, Tn 
Egipt, pe de alta parte reflecta faptul ca o 
data la 72 de ani se schimba cu un grad 
pozitia aparenta a Pamantului fata de 
constelatii, deci modul de calcul al asezarii 
lor. Angkor a fost parasit de khmeri la 
jumatatea secolui al XV-lea d.H., fiind cucerit 
Tn veacul al XVII-lea de annamiti 
(vietnamezi). 

Anglia-v. Briti, Stonehenge 

Animism - ansamblu de credinte 
echivalente unei religii a carei idee de baza 
este ca natura si omul fac un singur Tntreg, 
ca sufletul (anima, Tn latina) conduce 
deopotriva toata lumea vie, indiferent de 
regn. O echivalenta energetica este aceea 
care coordoneaza sufletele, le permite 
comunicarea. Tn acest sens, moartea nu 
este un prag, o despartire definitiva, ci o 
poarta deschisa catre lumea sufletelor. 
Aceste credinte au condus numeroase 
societati tribale, Tn Paleolitic, Neolitic si 
exista pana astazi zone din Africa, Oceania, 
Australia, Indonezia, Siberia, Americi unde 
continua sa subziste printre aborigeni. 

Annamiti - v. Vietnam 

Antarctica - un continent aflat Tn emisfera 
sudica a Pamantului, Tn mijlocul caruia se 
afla si Polul Sud. Are o suprafata de 13 



simbol solar, dragonul (raspandit ca mit din 
China veche pana Tn Anzi), ca si piramida Tn 



25 




milioane km 2 , comparativ cu Australia, care 
are 7,7 milioane km 2 si Europa, care are 10, 
5 milioane km 2 . Este format din suprafete 
insulare unite de gheturi, iar Tn perioada de 
formare a continentelor era unit cu Australia 
si Tara de Foe. Tn urma cu 30 de milioane de 
ani s-a separat de Australia, pe atunci 
nefiind acoperit de gheturi si afand o flora si 
o fauna comuna, identificata astfel pana Tn 
Tasmania. Ceea ce este Tnsa surprinzator Tn 
legatura cu Antarctica, e faptul ca exista 
harti ale acestui continent (descoperite si 
publicate Tn veacul al XVIII-lea) alcatuite cu 
mult Tnainte de descoperirea lui geografica. 




Primul care a estimat existanta unei 
suprafete de parmant la Polul Sua! a fost 
Pithagora, care se gandea la faptul ca, dupa 
uscatul cunoscut atunci, Tn comparatie cu 
masa planetara pe care o calculase, lipseste 
ceva. Ptolemeu l-a reconfirmat pe Pithagora, 
sustinand ca Pamantul ar trebui sa 
echilibreze uscatul de la Polul Nord cu un 



uscat la Polul Sud. Primul care a desenat un 
contur precis pentru Antarctica (de altfel si 
pentru Americi), a fost geograful otoman Piri 
Reis (1465-1554). Iar primul care a publicat 
harta Antarcticii, la Paris Tn 1737 si la Londra 
Tn 1739, a fost cartograful francez Philippe 
Bauche. El a sustinut ca n-a avut documente 
mai vechi, ci ca s-a bazat pe marturii 
marinaresti. Adevarul este ca el deseneaza 
continentul aproximativ exact si fara gheturi. 
Ori ultima mare glaciatiue a fost Tntre 
40.000-5000 T.H. De atunci pana acum 
Antarctica este aproape Tn intregime 
Tnghetata. Abia dupa publicarea hartii lui 
Bauche, James Cook a dat ocol gheturilor 
continentale, fara Tnsa a alcatui o harta. 



Antichitate - este acea parte a istoriei care 




se ocupa de civilizatia urmana de la 
Tnceputuri pana Tn Evul Mediu timpuriu 
inclusiv. Ea se Tmparte Tn Preistorie (de la 
Tnceputuri pana la aparitia scrierii, adica 
400.000-6000 T.H.), Antichitatea clasica, din 
mileniul al Vl-lea T.H. pana la Grecia si 
Roma antica (770-753 T.H.) si Antichitatea 
tarzie, care merge de la Grecia antica la 
Evul Mediu timpuriu (Tmpartirea Imperiului 
Roman Tn doua, secolul al IV-lea d.H.). 

Antikythera - insula Tn Marea Egee, 




apatinand arhipelagului Insulelor lonice, 



26 




Reconstituirea mecanismului 



aflata Tn fata insulei Kythera (Cythera), cu o 
suprafata de 20,5 km 2 si 44 de locuitori. 




Ambele insule au fost colonii ale Cretei Tn 
epoca minoica. Devenita celebra pentru ca 
langa coastele ei s-a descoperit, Tn 1902, un 
adevarat calculator mecanic al lumii antice 
grecesti, bazat pe Tmbinare ce roti dintate, 
datand din sec. 1 T.H. si facut din bronz. 
Originalul se afla la Muzeul de Arheologie 
din Atena, iar reconstituirea sa arata cum 
functiona. Dimensiunile sunt surprinzator de 
mici, functiile numeroase, iar finetea 



constructiei a fost ceea ce a uimit. Are 
33x17x9 cm+. Pe el sunt Tnscrise, Tn greaca, 
15000 de caractere, din care 3000 au fost 
descifrate. Se banuieste ca a fost facut la 
Rhodos, de catre Tnteleptul Posidonios, ori 
de catre matematicianul Arhimede. Cu el se 
poate calcula miscarea constelatiilor si a 
planetelor sistemului solar dupa miscarea lor 
aparenta, Tn functie de timpul pamantesc 
(heliocentric, dar si dupa miscarile lunii). 

Antile - arhipelag aflat Tn apropiere de 
coastele Americilor, Tnchizand Marea 
Caraibilor si separand-o de Oceanul Atlantic. 




Este compus din Antilele Mari si Antilele 
Vlici. Antilele Mari cuprind Cuba, Hispaniola 




(statele Haiti si Republica Dominicana), 
Porto Rico, Jamaica, Insulele Cayman. 



27 



Antilele Mici cuprind Anguilla, Antigua, 
Aruba, Barbados, Barbuda, Bonaire, Insulele 
Virgine, Curacao, Dominica, Grenada, 
Guadelupe, Martinica, Montserrat, Antilele 
Olandeze, Redonda, Saba, Sf. Bartolomeu, 
Sfintii Kitts si Nevis, Sf. Lucia, Sf. Martin, Sf. 
Vincent, Sf. Eustatius, Trinidad-Tobago. 
Populatiile precolumbiene, amerindienii care 
au locuit aceste insule se numeau Taeno si 
limba vorbita de ei se Tnrudea cu a 
araucanilor din America de Sud. Acest tip de 
cultura a coexistat cu aceea columbiana 
practic pana la venirea lui Cristofor Columb. 
O parte din triburile Tamo a migrat Tn 
America Centrala si de Nord (Florida). 
Ritualurile voodoo Tsi au originea Tn religia 
animista a vechilor triburi Taeno. Geologic 
vorbind, arhipelagul se afla la limita a doua 
placi tectonice (Caraibe si Nayca) si 
arheologia subacvatica a descoperit vestigii 
megalitice (v. Atlantida). 

Antiohia - cetate fondata de Antigonus, 
general al lui Alexandru Macedon, si marita 




Tn 307 T.H. de Seleucus, un alt general al 
aceluiasi, care a denumit-o dupa numele 
sotiei sale, Antiohia, de origine traca. 
Cetatea ar fi fost facuta pe locul uneia 




persane, nurmita de greci Artemis Persana, 
iar de localnici Meroe (alta decat Meroe din 
Africa, la cataractele Nilului). Mai tarziu 
romanii au numit aceasta Antiohia „de pe 
Orontes", dupa numele raului care trecea pe 



acolo, spre a o deosebi de multe alte 
Antiohii ale lumii antice: Antiohia Mygdonia, 
Tn vechea Mesopotamie, Antiohia Pisidia, Tn 
Phrigya, Antiohia Tn Lydia, Antiohia Tn Troia, 
Antiohia Tn Cydnus (care se numea si 
Tarsus, dupa numele muntilor Tarsus, azi 
Caucaz), Antiohia Tn Taurum (probabil Alep), 
Antiohia Tn Susiana, Antiohia Semiramis 



AD AN A 



• &6i 



ALEXAWDRETTA 

* 



ANH 




SELEUCIA 
PIERIA 



(Accra, azi Akko, Tn Israel), Antiohia 
Margiana, azi Merv Tn Turkmenistan, oaza Tn 
desertul Kara Kum, Antiohia Tn Scythia (Tn 
Uzbekistan, langa Taskentul de azi) s.a. 
Situatia lingvistica a Antiohiei pare sa 
probeze faptul ca ea transcende cu mult Tn 
timp si spatiu numele sotiei generalului 
Seleucus. Dimitrie Cantemir, care a studiat 
mai Tn profunzime migratia toponimelor pe 
planeta, afirma, Tn Istoria Impehului Otoman, 
ca ele migreaza de la Est spre Vest, ca si 
populatiile, adica Tn sens invers miscarii de 
rotatie a pamantului, fiindca aceasta directie 
da mai multa stabilitate miscarii (e vorba de 
civilizatia calului, sub imperiul careia suntem 
pana astazi) si este mai favorabila adaptarii 
organismului la un alt fus orar. Asa pare sa 
se fi Tntamplat si cu numele Antiohiei, care 
vine dinspre centrul Asiei spre Asia Mica. 
Oricum, numele Tl reproduce pe acela folosit 
de greci. Marea Antiohie, cetate crestina a 
Tnceputurilor, a fost Antiohia pe Orontes, azi 
Tn Turcia, nu departe de granita cu Siria. Iar 
o legenda spune ca Tigran, Tntemeietorul 



28 



Armeniei, ar fi curtat-o pe frumoasa Antiohia, 
ceea ce, Tn ordine crestina, e adevarat, 
Armenia fiind crestina ca stat Tnca din 302 




d.H. Pentru crestinism este importanta din 
cauza celor trei drumuri ale sfantului Pavel 
(Saul, dupa numele ebraic), care, Tnsotit de 
Baraba cipriotul (semn al aliantei initiale a 
lumii din Mediterana de Est contra stapanirii 
romane - de altfel chiar Tmpartirea Tn doua a 
crestinismului poarta pecetea acestei falii 
initiale, pre-crestine. Rasaritenii simteau 
crestinismul apusean ca pe o tentativa a 
Imperiului Roman de a-si pastra identitatea 
initiala si de a-i domina). Sf. Pavel a 
propovaduit crestinismul Tn sec. I d.H. 
mergand pe toata aria dintre Antiohia, Troia 
si Cipru. Mai tarziu cele sase cruciade (Tn 
principal ale Frantei) au consfintit separarea 
crestinsmului Tn ortodox si catolic. Antiohia a 
apartinut Bizantului si ortodoxiei orientale. 
Nici chiar faptul ca arabii au cucerit 
lerusalimul (Salladin, 1187 d.H.), iar 
Constantinopolul a cerut ajutor Romei, n-a 
mai putut reface integritatea crestinismuluii. 
Schisma s-a pronuntat Tn 1204 d.H., iar 
urmasii Bizantului (multi refugiati Tn Cipru si 
de acolo Tn zonele Veneto si Friuli din 
Peninsula Italica) au reprosat Tntotdeauna 
Romei caderea cetatii Tn mainile otomanilor 
la 1453. 

Antropologie - ansamblu de discipline 
stiintifice care se ocupa de studiul omului ca 
entitate fizica (evolutie, adica 

paleoantropologie; anatomie; fiziologie; 
patologie), sociala, culturala (cultura 
materiala si spirituala, deci tehnica si 
tehnologia, creatia de orice fel, inclusiv 
religia), etnologica. Descinde din Secolul 
Luminilor, dar se considera ca este un 




produs al veacului al XlX-lea, modernizator, 
si care pune, pentru prima oara Tn istoria 
acestui ciclu al umanitatii, chestiunea unei 
viziuni globale asupra fiintei omenesti ca 
specie planetara. 

Anzi - eel mai lung lant muntos al planetei, 

asezat Tn lungul 
coastei vestice a 
Americii de Sud, avand 
peste 7000 km lungime 
si 500 km latime (Tn 
medie). Si Tnaltimile 
sunt mari (4 km Tn 
medie), acest lant fiind 
comparabil cu Muntii 
Stancosi din America 
de Nord, pe care-i 
continua ca linie, 
precum si cu Muntii 
Himalaia din Asia. Cel 
mai malt varf este 
Aconcagua, de 

aproape 7 km. Acest 
lant muntos s-a format 
Tn Paleozoic prin 
Tncretire, la confluenta 
a trei mari placi 
tectonice: Caraibe, 
Nazca si Antarctica. 
Mai multe civilizatii au 
Tnflorit Tn acesti munti 
aparent neprimitori: 
Inca, Nazca, civilizatii a 
caror origine este 
siberiana. Dupa 




29 




Jocuitor al desertului" si, la origini, este 
vorba despre triburi nomade care traiau din 
pastoralism. Conform Bibliei, arabii sunt 



descoperirea Americii de catre Columb s-au 
format civilizatiile Americii Latine, care 
numesc acest lant muntos Cordiliera andina. 
Caracteristica ei este data de numerosii 
vulcani activi. 

Arabia - teritoriu locuit de arabi, populatie 
fara contur statal precis, definita prin suma 




vorbitorilor de araba, cu toate variantele ei. 
Radacina cuvantului, Tn araba, Tnseamna 





ismaeliti, urmasi ai lui Ismail, unul din fiii lui 
Abraham (deci, la origine, provin din Noe. 
Daca chestiunea este abordata etnic, atunci 
se recunosc drept arabi 250 de milioane de 
locuitori al planetei. Daca Tnsa ne referim la 
Liga Araba, aceasta admite ca locuitori ai 
unor tari arabe (fara diaspora) 300 de 
milioane de oameni. Centrul de iradiere 
initial a fost Peninsula Arabica, din 
Mesopotamia (unde sunt pomeniti Tn texte 
din secolul al IX-leaT.H.) pana Tn Siria. Ei au 
migrat Tn timp Tn toata Asia Mica (Peninsula 
Arabica), Tn nordul Africii si au ajuns, trecand 
prin Cipru, Sicilia etc. pana Tn sudul Spaniei 
(secolul al X-lea d.H.). Iradierea s-a produs 
si spre estul Asiei, Tnsemnate populatii arabe 
existand astazi Tn India, China si Indonezia. 
Arabii sunt musulmani sunniti (Tl recunosc pe 
lisus ca profet al lui Dumnezeu, Tnsa 
considera ca dupa el a aparut un alt profet: 
Mahommed), dar si crestini (Tn Siria, Liban, 
Palestina, Irak, lordania, Israel, Egipt, 
Algeria). 

Aram - desemneaza, traditional, terioriul 
regatului lui Aram, unul din nepotii lui Noe, 
localizat pe pamantul Siriei. Cu timpul 
locuitorii au migrat spre sud, spre 
Mesopotamia (mileniul al ll-lea T.H.). 
Vorbeau limba arameica, siriaca de azi fiind 
derivata din ea. Patriarhul evreilor, Abraham 
din Ur, provenea, dupa tata, din acei 
aramei. Babilonul si toata Asiria vorbeau 
arameica. Pe baza alfabetului arameic, 



30 




/ 



I f>^° ) / 



Ml 



*^ 



'" 



inventat de fenicienii din Byblos din scrierea 
originar cuneiforma s+au format toate 
alfabetele limbilor acuale. 

Arameica - limba semitica a fencienilor si 
vechilor evrei. La fel ca toate limbile vechi, Tn 





;n 

E 

1 
1 


8 


5 £ 

St 


*s 

E 

n 

1 


E 
<■ = 

3£ 


1 

K 

g 

1 


'a 
= 

D 7- 
1 1 

11 


11 

IS 




£ 


* 


■f 


4- 


,* 


f* 


=1 


K 


b 


<9 


J? 


s 


4 


> 


J 


J) 


3 


I 


*\ 


1 


i 


1 


•1 


A 


-K 


J 


A 


^ 


4 


A 


^ 


1 


^ 


1 


■r 


h 


n 


\ 


A 


3 


f> 


* 


A 


n 


w 


T 


Y 


V 


i 


t 


7 


1 


i 


z 


I 


:» 


3= 


i 


i 


( 


) 


T 


b 


B 


N' 


IS 


M 


n 


H 


n 


n 


T 


A 





W 


• 


6 


(, 


b 


D 


f 


-\. 


£ 


-» 


i 


- 


i 


5 


1 


V 


* 


J" 


-** 


r 


T 


3 


J 


3 


t 


6 


I 


/ 


L 


(. 


^ 


!- 


^ 


hi 


"1 


7 


> 


1 


? 


a 





n 


n 


1 


7 


> 


J? 


J 


_j 


j 


i 


$ 


* 


% 


f 


* 


>i 


3 


^ 


B 




o 


o 


* 


<3 


\> 


y 


y 


J? 


P 


.? 


1 


/ 


7 


J 


^ 


J 


a 


] 


fr 


^ 


^. 


J* 


P 


j< 


J 1 


x 


$ 


•p 


T 


¥ 


T 


V 


J! 


J 


P 


r 


^ 


1 


"1 


4 


t 


"S 


1 


i 


3 


W 


w 


* 


w 


ti 


V 


J" 


IF 


r 


X 


X 


>*. 


P 


J* 


i- 


Jl 


» 



arameica (atestata cu 3000 de ani T.H.) se 
scriau doar consoanele, vocalele fiind 
interpretabile. Aceasta nemtelegere a si dus 
la legenda Tumului Babel. Este si limba 
Talmudului. Arameica a fost prima limba cu 
alfabet fonetic si scriere. A folosit un alfabet 
provenit din scrierea cuneiforma, a fost 
limba administratiei pentru popoarele Asiei 
Mici (gratie puterii Asiriei Tn zona si Tnlocuind 
astfel akkadiana), pana Tn secolul al Vl-lea, 



la cucerirea araba. Sta la originea tuturor 
alfabetelor moderne: grec, latin, slav. 
Legenda fenicianului Cadmus care a 
Tntemeiat Troia aruncand peste cap dintii 
balaurului, este legenda transmiterii literelor 
alfabetului arameic. Balaurul avea, Tn 
imaginarul colectiv al lumilor vechi, puteri 
magice: era dragonul la chinezi si semnul 




distinctiv a numeroase societati secrete 
europene pana Tn Evul Mediu. Cavaleri ai 
Ordinului Dragonului, ordin de lupta 
antiotomana cu sediul la Viena, au fost 
lancu de Hunedoara, Mihai Viteazul si 
Constantin Brancoveanu. Dar putini fac 
legatura cu civilizatia arameica, desi urmasii 
Troiei, Tntemeiata de Cadmus, au fost chiar 
fondatorii Romei, iar dragonul figura si pe 
scuturile de lupta ale romanilor, ca si ale 
grecilor antici. Au derivat din ea limbile 
vorbite Tn Armenia, Azerbaidjan, Georgia, 
Rusia, Iran, Irak, Israel, Liban, Siria, Turcia. 
Tn antichitate a fost vorbita si de nabateeni, 
iar acum mai este si limba cultului mandean 
din Siria. Diaspora vorbitorilor de arameica a 
dus aceasta limba, Tnca din perioada antica, 
Tn nordul Africii si sud-vestul Europei. V. 
Cadmus, Dragonul. 

Ararat - munte vulcanic care are eel mai 
mare volum de pe Pamant. Se afla Tn Turcia, 
la granita cu Armenia (careia i-a apartinut, si 
azi apare pe sterna Armeniei), Iranul si 
Nahicevanul. Exista Araratul Mare si 
Araratul Mic. La poalele lui a existat unul 
dintre cele mai vechi regate, Urartu, si tot 



31 



acolo este locul de formare al limbilor indo- 




raului Bio-Bio, dupa care triburile lor au 

l '). t as cin,'Hutta]&W& 



europene. Se crede ca acolo a debarcat 
Noe dupa potop, desi exista si alte locatii 
legendare. Araratul Mare are peste 5 km 




Tnaltime si eel Mic 3 km. Zona a fost 
considerata fabuloasa de multe regate si 
imperii care au dorit s-o cucereasca. 
Alexandru Macedon (care n-a reusit), persii, 
Imperiul Roman (care n-a reusit) si-au 
Tndreptat sagetile catre Ararat. Istoria 
crestina timpurie a Armeniei este strans 
legata de vecinatatea Muntelui Ararat. 

Araucani - populatie originara gasita pe 
teritoriul actualului Chile de spanioli, Tn a 
doua jumatate a veacului al XVI-lea, odata 
cu Tnaintarea spre sudul continentului. Tn 
total erau cam un milion de araucani, 
Tmpartiti Tn triburile huilliche, picunche, 
mapuche. Originea lor este incerta, probabil 
au venit din Oceania. Existenta lor o 
precede Tn timp pe aceea a incasilor, care i- 
au cucerit Tn veacul al XV-lea d.H. Dupa mai 
multe batalii Tntre diversi generali spanioli 
pentru cucerirea teritoriului, araucanii, care 
erau indigeni (amerindieni) au reusit sa 
puna o bariera Tntre ei si spanioli, aprinzand 
Tn toate asezarile lor un brau de foe Tn lungul 



w(-ane, 




~^~ _ - - f ^**T^» 



wrtvt *'» rTS 



continuat sa se dezvolte Tn veacul al XVII- 
lea Tn partea de sud a statului Chile de azi si 
Tnca sunt numerosi chilieni care se declara 
araucani. 

Arcaim - v. Arkaim 

Arganthonios (630-550 T.H) - eel mai 
important dintre regii cetatii Tartessos, aflata 
Tn sud-estul Spaniei de azi, desi numerosi 
alti regi ai cetatii au purtat acest nume. De 
fapt acesta pare sa fie un supranume, Tn 
etrusca arcnti Tnsemna argint, sud-estul 
iberic fiind foarte bogat Tn acest metal, dupa 
cum poate aminti si de Arghishti, regele din 
Urartu. Herodot descrie domnia acestui rege 
- el compara Tartessos cu Atlantis prin 
rafinamentul civilizatiei - peste un tinut care 
cuprindea Andaluzia de azi si o parte din 
Valencia. A fost Tnfrant de cartaginezi (adica 
de fenicieni). Limba tartessienilor era una 
izolata, nu apartinea nici unei familii 
cunoscute (cuvinte din aceasta limba au fost 
transcrise si s-au pastrat mai ales gratie 
fenicienilor si grecilor) si astazi este 



32 




disparuta. V. Tartessos. 



Argentina - stat aflat Tn partea de sud-vest 
a Americii de Sud, Tntre Chile si Uruguay. 



72 



60° 



Parana R. 



24 : ' 



-ormosa 



Bolivia 

Paraguay R 
San Salvador" \Paraguay ; 

de^wjuy- PiicSmaro R. 

Salta -..Asuncion 

San 1 , Miguel Parana R. 
th-Tupuman. R es j S t en cia. 

Santiago Corrtenief 
del Estero 
Rioja- „ Salado 

Taguna Mar 

Chiquita qanfal'Fp 

San Juan . Cordoba- .paniai-e ^ 

saguadero R. Parana j Negro R ;/ - 

-lend&a- . S an Buenos (uruquay 

Hires ° . ^Montevideo 
La Plata 



48' 



Catamarca. 



Brazil 

das 

Uruguay R.' 



Santiago; 



Luis 
Salado R. 



36' 



Colorado R. 



■ Santa 

Rosa 



Chile 



. Neuquen 
Negro R 
Viedma- 



Atlantic 
Ocean 



Hchubut R. ■ Rawson 

Argentina 



48° 



(Deseado R. 
Chico Ft. 



Falkland Islands (U. K.) 

(Las Malvinas- 
claimed by Argentina) 



Pacific 
Ocean 



aJflio- 
Salie^os 

.v. \ Ushuaia 



400 km 
300 mi 



:<: 1 00 7 MAGELLAN Gaographixshi 
(806J 665-31 00 www.maps.com 



Suprafata este de 2.767.000 km , populatia 



de 40.000.000 de locuitori. Sunt mai multe 
regiuni, dintre care mentionam Mesopotamia 
si Patagonia pentru rezonanta lor culturala. 
Cultura este stratificata Tn timp, ca si rasial. 
Exista amerindieni (proveniti din Oceania, ca 
si originari din Siberia, veniti cu 12.000 de 
ani T.H.), negri, albi si metisi. Preistoria 
locului indica faptul ca acolo au trait acum 
150.000.000 de ani dinozauri asemanatori 
cu cei descoperiti Tn Mongolia. Nativii au 
lasat urme Tncepand cu Paleoliticul. Tnainte 
de venirea spaniolilor predominau triburile 
diaguita si guarani, care s-au aparat bine de 
tendintele de extindere ale incasilor. De 
asemenea, primii spanioli veniti la Tnceputul 
veacului al XVI-lea au fost ucisi. Cucerirea 
teritoriului a durat cam o jumatate de secol. 
S-a trecut la crestinarea obligatorie a 
bastinasilor, ceea ce a dus la pastrarea 
culturii native numai Tn cercuri restranse. 
Triburile quechua Tn nord-vest si mapuche Tn 
Patagonia sunt cele mai relevante Tn acest 
sens. Din combinatia atator forme de cultura 
s-a format noua entitate argentiniana. Limba 
predominant^ este spaniola. Independent 
fata de spanioli a fost obtinuta Tn 1816. 

Arheologie - este o disciplina, parte a 
istoriei dupa unii, a antropologiei dupa altii, 




care studiaza cea mai veche parte a 



33 



existentei umane materiale, de obicei prin 
sapaturi numite arheologice. O parte 
deosebita a arheologiei o constituie 




arheologia maritima, care stabileste 
existenta siturilor arheologice aflate candva 
deasupra nivelului apelor, iar acum 
subacvatice. In cadrul arheologiei 
subacvatice relevam, pentru amplitudinea 
culturala si de civilizatie a fenomenului, 
descoperirea - si alcatuirea unor baze de 
date - a acelor situri care indica existenta 
unui strat de civilizatie megalitic, foarte 
vechi, de dinaintea ultimei glaciatiuni, 
acoperit astazi de ape. Este seria de cetati 
numite „Atlantis", raspandite din Okinawa 
pana Tn Cuba (Yonaguni, Bimini, langa 
Ceylon, la gura de varsare a fostului fluviu 
Sarasvati.din India, care se varsa Tn Golful 
Bengal) si care corespund ca standarde 
unor cetati megalitice rarmase pe uscat 
(delta Amazonului, Stonhenge, piramidele 
din Serbia, din Egipt, cele incase). 

Arhetip - este un concept al psihologiei si 
desemneaza prototipul universal pentru o 
idee, un comportament. Sigmund Freud a 
definit fiintele umane Tn functie de arhetipuri, 
iar Carl Yung a definit societatile omenesti Tn 
functie de arhetipul colectiv, care cuprinde 
animus (partea masculina a fiintelor, 
indiferent de sex) si anima (partea feminina 
a fiintelor indiferent de sex), sinele (esenta 
umana a fiintelor) si umbra (spiritul critic al 
fiintei umane). Arhetipurile se manifesta prin 
simboluri, deoarece, fiind subconstiente, 
adica stocate Tntr-o parte pasiva a mintii 
care stocheaza informatia asupra evolutiei 
speciei, ies la suprafata Tn conditii-limita si 
sunt „acordate" de creier cu ambientul 
cotidian. George Frazer Tn cartea Creanga 
de aur a studiat universul simbolic al 




umanitatii, comparand diverse civilizatii, din 
care a extras simbolurile arhetipale, acelea 
care coordoneaza chiar dezvoltarea Tn timp 
a umanitatii: arhetipurile mitologico- 
religioase (potopul, sarpele sau dragonul, 
Adam si Eva, zeii veniti din Cer, renasterea, 
eroul etc.). 

Arhimede (Tn greaca Arhimidis, n. 287 T.H., 

Syracusa, Tn 

Sicilia, colonie a 
Corintului - m. 
212 T.H., 

Siracusa) - 

matematician si 
fizician al 

antichitatii 
grecesti. S-a 

format la 

Alexandria, Tn 
Egipt, ca elev al 
lui Euclid. Vechea 
matematica latina si europeana, cea araba 
se reclama deopotriva de la lucrarile lui 
Arhimede, despre care se banuieste ca au 
avut surse si mai vechi, disparute odata cu 
bibliotecile din Ninive si Alexandria. S-au 
pastrat si reeditat de numeroase ori lucrari 
ale sale precum: Despre sfera §i cilindru, 
Calcularea cercului, Despre suruburi, 
Despre corpurile plutitoare, Cvadratura 
parabolei. Este de mentionat faptul ca 
Arhimede a rezolvat probleme care veneau 




34 



din realitatea nemijlocita, legate de 
orientarea Tn spatiu dupa corpurile ceresti, 
de calendar, de ridicarea si transportul unor 
mari greutati pe uscat si pe apa, de pompa 
hidraulica, parghiacompusa, scripete. 



Arian - apartenent la totalitatea triburilor 
iranice care au trait Tn Asia Centrala Tn urma 




cu 8000 de ani, identificate prin civilizatia 
petroglifelor, ca si printr-un tip de scriere 
apartinand grupului de limbi numit mai tarziu 
iranic. Migratia acestor triburi a fost spre 
sud-est (India), spre sud-vest (Marea 
Caspica), spre sud (Iranul) si spre nord. Cei 
care au mers spre India s-au amestecat cu 
triburile locale (civilizatiile din lungul fluviului 
Sarasvati) si, Tn confruntarile ulterioare cu 
persii, au fost aparatori ai granitelor 
(Kshatria), Tnfranti si deveniti nomazi (sunt 
satrele tiganilor care se misca anual, Tn mod 
ritual, Tncepand cu luna mai, dinspre rasarit 
spre apus). Cei care au mers spre Marea 
Caspica erau mezii, partii si persii. Ei au 
intentionat sa cucereasca Peninsula Arabica 
si sa atinga Mediterana si nordul Africii. Unii 
dintre ei sau stabilit Tn Iran si sudul 
Azerbaidjanului de azi si vorbesc vechea 
limba iranica parsi (farsi), care se vorbeste si 
Tn India. Acum 1400 de ani acestia au fost 
cuceriti de arabi si trecuti cu forta la 
islamism. Alexandru Macedon purtase batalii 
Tn acea zona. O parte dintre ostenii lui traci 
au ramas acolo dupa moartea sa, unii 
definitiv, altii s-au Tntors Tn Tracia prin Epir, 
cu triburile Kshatria (si se spune ca ei sunt 
tiganii blonzi). Persii au alcatuit marele 
imperiu sassanid, iar Cyrus al ll-lea a ajuns 
pana la Dunare. Au avut confruntari 
numeroase cu grecii si Imperiul Roman 
(vreme de 300 de ani). Toate triburile ariene 
au dus cu ele religia originara, eel mai 



important zeu fiind zeul Mithra, al focului, 
deoarce pamantul originar al triburilor era 
plin de gaze naturale care ieseau din 
pamant si luau foe. Celelalte zeitati erau tot 
Tntruchipari ale unor fenomene naturale, 
terestre. Nu se raportau la Cer, precum alte 
civilizatii. Numai persii si-au schimbatm timp 
accentul credintei, sub influenta ambientului 
pe care voiau sa-l asimileze, sintetizand 
focul terestru si focul ceresc, solar, Tn figura 
lui Zoroastru (la origini Zarthosht). 
Zoroastrismul a ajuns pana Tn Dacia 
(Zarathustra) odata cu agatarsii si Tn nordul 
Europei. Este interesant de stiut ca zeul 
Mithra se considera ca se nascuse la 
solstitiul de iarna, iar acest fapt a fost preluat 
de crestinism pentru sarbatoarea 
Craciunului, Mithra fiind asimilat lui lisus. 
Triburile ariene care au luat-o spre Nord Ti 
au drept urmasi pe scandinavi (vikingi, iar 
prin tribul viking rus, pe rusi), letoni, 
estonieni, finnici. 

Arianism - o interpretare a crestinismului 
derivata de la preotul Arius din Alexandria, 




Iran. 4000 T.H. 



Egipt, secolul al IV-lea d. H., conform careia 
Tatal (Dumnezeu) si Fiul (lisus) n-ar fi co- 
participanti egali la Eternitate, fiindca acest 
lucru ar Tnsemna ca Fiul nu este creat de 
tata, ci este pre-Tncarnat. Dupa legalizarea 
crestinismului de catre Tmparatul Constantin 
I, acesta al Arienilor a fost eel mai puternic 
conflict din sanul Bisericii crestine, Tn 
principal cu Trinitarienii (pentru care 
interpretarea cea mai importanta era asupra 



35 



naturii Sfintei Treimi). Misionarul Ulfila i-a 
crestinat pe goti Tn spiritul Arianismului, 




astfel meat, la cucerirea romana, acestia 
erau de un veac crestini. Tn interiorul 
Imperiului Roman arianismul a castigat teren 
mereu mai spre sud. Vandalii, burgunzii, 
lombarzii si francii au adoptat crestinismul 
arian. 

Aristarc din Samos («310 - 230 T.H., insula 




Samos) - astronom al Greciei antice, primul 
care a afirmat ca sistemul nostru planetar 
este heliocentric, ca Pamantul se Tnvarte Tn 
jurul Soarelui, dupa cum a afirmat si ca se 
Tnvarte Tn jurul propriului sau ax, Tnsumand, 
Tntr-o rotatie completa, o zi si o noapte. A 
realizat echivalenta matematica a acestor 
afirmatii, bazat pe matematica lui Euclid. A 




facut parte din scoala de matematica de la 
Atena, unde i-au fost profesori Straton si 
Lampascus (sef al scolii peripatetice). A fost 
numit un Copernic al antichitatii si, de altfel, 
teoriile lui le-a si reluat Copernic, 
demonstrand astfel ca toata batalia 
obscurantista a crestinatatii contra valorilor 
logicii si stiintelor lumii antice grecesti nu 
puteau avea, Tn perspectiva timpului, sorti de 
izbanda. 

Aristotel (n. 384, 
Stageira, 
Peninsula 
Chalcidica - m. 
322 T.H., Eubeea) 
- filosof al 
antichitatii 
grecesti care a 
influentat, prin 
scrierile sale, 

Tntreaga istorie 
ulterioara a 

civilizatiei 
omenesti, Tn 

principal europene, Tn asemenea masura, 
Tncat se spune ca actualul ciclu al civilizatiei 
umane purcede din antichitatea greaca. 
Tatal sau, Nicomachos, a fost fizicianul 
regelui Amyntas al Macedoniei. El Tnsusi a 
fost elevul lui Platon la Atena si profesorul lui 
Alexandru Macedon, care l-a Tnsotit pe 
acesta Tn expeditiile sale. El a fost acela 
care a analizat si fixat pentru vecie 
categoriile logice ale gandirii omenesti, 
modul de raportare a omului ca entitate la 
realitatile cotidiene, la semeni, la alte 
popoare, la istorie si la Univers. A fost 
deopotriva preluat de filiera araba si romana, 
a modelat gandirea Evului Mediu, a fost 
transmis Tn Americi odata cu marile 
descoperiri geografice, iar, prin crestinism 
(care-l combatea), s-a raspandit Tn toata 
lumea si a modelat chiar felul de a gandi al 
omului ca specie. Lucrari: Despre suflet, 
Constitutia Atenei (328325 T.H.), Geneza 
animalelor, Istoria animalelor, Tratat asupra 
partilor animalelor, Geneza coruptiei, 
Metafizica, Meteorologice, Organon, Fizica, 
Poetica, Politica, Retohca, Probleme 
homerice, Tratat asupra Cerului. Poetul 
Ovidiu, Tn Metamorfoze, lucrare care 
prefigureaza naturalismul medieval, s-a 
inspirat din Aristotel. 



36 



Ariu§d, cultura 

neolitice din 



numele unei culturi 
Carpatii de 



circulara, Tnconjurata de doua ziduri de 




curbura, judetul Harghita, dat dupa numele 
localitatii unde s-au facut descoperiri Tnca 
din 1909. Datarile cu carbon indica o 





vechime a sezarii situata Tn intervalul 15.000 
- 3000 T.H., mai pregnant din Epoca 
Bronzului (contemporana cu Troia), ceea ce 




a 1 1 in-gra in . com 



indica unitatea de civilizatie a spatiului dintre 
culturile Tripolije (Republica Moldova) si 
Insula Banului (pe Dunare, Tn fata orasului 
Turnu Severin), Macedonia, Bosnia, Albania, 
Morava, cele mai renumite apartinand 
acestui interval fiind Tripolije, Cucuteni, 
Ariusd, Malnas, Brosneu Mare, Petresti, 
Tiszapolgar-Romanesti, Deva, Reci, 
Gornesti, Cheile Turzii, Baba Veche, Cenad, 
Sanpetru German, Curtici, Maliq (Albania) 
s.a. Vetrele locuintelor erau de tip megaron, 
acoperite cu tigle din lut ars. 

Arkaim - cetate descoperita Tn 1987, cu 
suprafata de 20.000 m 2 , din care s-au 
decopertat 800 m 2 , aflata Tn sudul Muntilor 
Ural, Tn Asia, avand drept vechime atestata 
3800 T.H. si apartinand culturii Sintashta- 
Arkaim a vechilor arieni. A fost o cetate 




aparare, cu latimea de aproximativ 4 m. 
fiecare. Locuintele erau rectangulare, avand 
suprafete Tntre 25 si 140 m 2 . Necropolele 
erau concepute pe etaje, Tn partea de jos 
fiind razboinicul, iar Tn cea de sus calul sau, 
ambii echipati ca pentru lupta. Este 
considerata cea mai stralucitoare cetate a 
Epocii Bronzului, fiind Tn acelasi timp 
fortareata, templu, observator astronomic. 
Grupuri de cercuri sapate Tn piatra, cu sens 
nedescifrat Tnca, au fost decoperite si 
considerate asemanatoare cu acelea din 
Babilon, Egipt, Sarmisegetusa, Scotia, toate 
provenind din Neolitic, ceea ce duce la 
banuiala ca vechimea sitului este mult mai 
mare si ar putea fi, ca si Troia, asezat Tn mai 
multe straturi. 

Armenia - se crede ca numele vechi al tarii, 
Hayastan, vine de la stra-stranepotul lui 




Noe, Haiq (filiatia Noe - laphet - Gomer - 
Togarmah - Haiq), cu terminatia sanskrita - 
stan (tara). Haiq a fost unul dintre regii din 
Urartu (4000-1000 T.H., cand atinge 
maximum de extindere, nume provenit din 
akkadiana), aceasta fiind originea Armeniei. 
Pe muntele Ararat ar fi debarcat Noe dupa 
potop. Se pare ca armenii erau eel mai 



37 



puternic trib, condus de Aram (stranepotul 
stranepotului lui Haiq), care si-a impus 
numele asupra Tntregului teritoriu a ceea ce 
a devenit Armenia Mare, spatiul din jurul 
lacului Van (azi Tn Turcia), pana la Ararat. 
Toata aceasta istorie se afla scrisa Tn limba 
arameica pe piatra de la Behistun, Tn Iranul 



(Tarsus), i-a adus numeroase batalii si i-a 
silit pe locuitorii ei la forme de rezistenta 
care au produs faima si tragedia acestui 




de azi, datata fiind 521 T.H. §i se mai spune 
ca Noe traise Tn tara Paradisului, dupa ce 
trecuse 7 porti (stramtori), ceea ce duce 
spre India ori chiar dincolo de ea. Fondatorul 




Armeniei, dincolo de orice trecut legendar, 
este Argishti, regele urartian, Tn legatura cu 
care exista o inscriptie pastrata Tn muzeul 
din Erevan. Despre el se spune ca provine 
din tara Khaldi (Chaldeea) si Tn 782 T.H. a 
fondat regatul care se va numi Armenia. 
Dinastia Orontes a fost aceea care s-a 
impus asupra triburilor si eel mai important 
rege al ei a fost Tigran eel Mare (95-66 T.H.). 
Asezarea strategica a tarii la Poarta de Fier 
a Asiei, poarta de control continental aflata 
Tntre Marea Caspica si Muntii Caucaz 




popor de-a lungul timpului. Asirienii, grecii, 
Alexandru Macedon, romanii, bizantinii, 
arabii, mongolii, persii, otomanii, turcii (care 
au provocat un genocid urias Tn 1915-1918) 
si rusii au Tncercat pe rand controlul asupra 
acestei Porti a Caucazului. Tn tentativa de a 
rezista, armenii au facut cele mai 
neasteptate aliante, dar, mai presus de 
orice, si-au unificat idealurile devenind 
primul stat crestin din istorie (302 d.H.). 
Crestinismul s-a altoit pe vechi credinte 
solare si pe o cosmogonie Tntalnita Tn multe 
parti ale Asiei. Astfel, pomul vietii era 
simbolizat deja ca o cruce Tn clipa cand 
sfantul Grigore a intrat pe teritoriul ei si a 
obtinut crestinarea masiva. Diaspora 
armeana Tn lume este Tn prezent cam de 8 
milioane de oameni. In prezent Armenia este 
o republica democrata (din 1991), capitala 
este Erevan, populatia atinge 3 milioane de 
locuitori. O parte a Armeniei istorice, inclusiv 
lacul Van, este Tnglobata Tn Turcia. 

Aromani (sau macedo-romani) - vorbesc 
unul din cele patru dialecte ale limbii romane 



38 



mai sunt daco-romana, pe baza caruia s-a 











- , — fa _ _ 



-SCrf? ' 



[liM |f ^tKH Ml 

* - •< — •■■ - I ; i . :■.. ■- 

tAUUMALIIHSEL 






format limba romana literara, istro-romana si 
megleno-romma, ambele la sud de Dunare, 
spre Adriatica). Sau format ca etnie Tn sudul 
Dunarii, Tn Macedonia, cu puternice influente 
grecesti. Exista trei ramuri ale aromanilor: 
gramustenii si pindenii numiti si cuto-vlahi si 
farserotii. Tn Evul Mediu li se spunea vlahi 
(de la blah, Tn greaca negru, brunet), termen 




nitial folosit de triburile celtice. In veacul al 
Xll-lea d.H. au format Taratul Vlaho-Bulgar 
al fratilor Petru si Assan, care se considerau 
descendenti ai dinastiilor Bizantului si au 
cerut Papei recunoasterea calitatii lor de 
Tmparati bizantini. Papa de la Roma i+a 
recunoscut ca regat, dar, Tn conflictul iscat 
cu Bizantul si-au pierdut nu doar regatul, dar 
nu li s-a mai recunoscut nici macar teritoriul 
de locuire. Ulterioarele conflicte din Imperiul 
Otoman i-au Tmprastiat Tn toata Peninsula 
Balcanica (Albania, Bulgaria, Serbia), multi 
au emigrat Tn spatiul romanesc (ex. Emanul 
Gojdu, Floria Capsali, familiile Papahagi, 
Djuvara si Minovici, Caragiu au fost 
aromani). Astazi Tn Serbia li se spune vlahi 
romanilor de pe Valea Timocului si ei nu 




sunt recunoscuti ca romani, desi sunt, prin 
limbap, daco-romani si nu aromani. Mai 
exista si teoria ca aromana nu este un 
dialect al limbii romane, ci o limba distincta, 
fapt nesustinut de standardele lingvistice, ci 
de ideea lui Petru si Assan ca aromanii au 
avut cmdva atributele distincte ale unui 
imperiu. 

Arrianus, Lucius Flavius (96-180 d.H.) - 
filosof grec (ionian ca origine, v. Milet) care a 

trait Tn cetatea 
Nicomedia (cu 

exceptia tineretii 
petrecute la Atena 
si Nicopole, unde a 
fost elevul lui 
Epictet). Lucrarea 
cea mai importanta 
este Anabasis, 
cuprinzand istoria 
vietii si luptelor lui 
Alexandru 
Macedon. A mai 
lasat: Indica, o 
descriere a Indiei, 
scrisa Tn dialect ionic, Periplus at Euxinus, o 
lucrare despre Marea Neagra pentru uzul lui 
Hadrianus. A fost interesat de felul cum 
Imperiul Roman reusea sa faca fata 
navalirilor barbare: alanii, partii. 

Arrubium - cetate geto-dacica avand nume 
Celtic (celtii au trecut prin aceste locuri Tn 
Epoca Fierului [Hallstadt] si au lasat 
numeroase urme pe toata suprafata Daciei, 
unde au ramas cam 200 de ani), mentionata 
Tn sec. Ill T.H. la Pontul Euxin, Tn Scythia 
Minor, apropae de Macinul de astazi. Facea 
parte dintr-o uniune tribala condusa fie de 
Rhemaxos, fie de Zyaraxes, care se Tntinde 
spre nord, cuprinzand Delta Dunarii. Scythia 
Minor era o etapa importanta Tn drumul antic 
al chihlimbarului, de la varegi (vikingi, suezi) 
la greci. Locuintele dacice traditionale, de 
forma dreptunghiulara, sunt aici Tnsotite de 
locuinte circulare, celtice. Abia uniunea 
tribala a lui Burebista Tnlatura pe celti. 
Cucerirea romana a vizat aceasta cetate- 
port. Urmele castrului roman, 100 - 305 d.H., 
al Legiunii a V-a Macedonica, dublata de 
efective de dardani (triburi illire din sudul 
Dunarii), se vad pana astazi. Locul era 
important fiindca pastra dechiderea 



39 



Imperiului Roman catre Pontul Euxin si de 
acolo spre Mediterana si Asia Mica, 




sunt pomeniti Tn istorie Tmpreuna cu silingii, 
alanii si suevii, care veneau din zona Iberia 



deoarece Imperiul avea granita la rasarit de 
raul lordan si viza Armenia. Dar, Tn acelasi 
timp, rezistenta subterana a triburilor locale 
la ordinea romana a dus la infiltrarea foarte 
timpurie a crestinismului Tn Scythia Minor 
(sec. Il-lll d.H.). 



Asdingi - trib germanic (Hasdingi) 
apartinand van dalilo r, aliati cu romanii (p e 




vremea Tmparatului Marcus Aurelius) si care 
au atacat triburile de costoboci apartinand 
dacilor. Ca urmare, costobocii s-au unit cu 
bastarnii si carpii (alte triburi de daci), facand 
dese incursiuni Tn Imperiul Roman. Asdingii 




a Asiei Mici (dar la origini din Mongolia), 
trecusera prin nordul Africii, pe la gurile 
Dunarii si au atins Spania la sud si 
Germania la nord (Tn secolul al V-lea d.H.). 



Ashoka eel Mare - 

Tmparat. Numele lui 




mseamna 


in 


sanskrita 


"eel 


nemtristat" 


A condus 


(304-232 


T.H.) 


Imperiul 


Maurya 


(dupa numele tatalui 


sau, 


fondatorul 



dinastiei), care 

cuprindea sudul Asiei 
(cu Afganistanul de 
azi, Persia, Bengalul 
si Assam), impunand buddhismul Tn acest 
areal. Capitala imperiului era Patna. A 
edificat pretutindeni "stupa", altare pentru 
credinciosii acestei religii care predica 
armonia Tntre oameni si ideea ca existenta 



40 



pamanteasca se supune normelor cosmice, 
iar indivi dul es te parte reTncarnabila a 




marelui Univers ca entitate energetica. 

Asia - eel mai mare si mai populat continet 
al planetei (numai o singura tara, China^are 




MAP K>fMifl ***■ 4MH» ■ C. 

Publlin ky KIM Pminmrw* 

i rrww.anikor.m* 



peste un miliard de locuitori, dar si India, 
Indonezia, Pakistanul, Bangladesh si 
Japonia sunt foarte populate), este despartit 
de Europa prin Canalul de Suez, Marea 
Caspica, Muntii Caucaz, Muntii Ural. Numele 
provinde din greaca, fiind mentionat de 
Homer ca Asios troianul, fiul lui Hyrtacus, 
era comandant peste mai multe cetati de pe 
acel continent. La origine cuvantul poate 
deriva din hittita, unde Assuva (mileniul al II- 
lea T.H.) Tnsemna confederate de cetati. 
Grecii antici nu cunosteau marimea 
continentului asiatic, ci se refereau doar la 
tinutul de la nordul Marii Caspice, care se 
numea Cimmeria Tn Geografia lui Strabo. 
Asia cuprinde eel mai malt platou planetar 
(Tibet) si cele mai Tnalte varfuri muntoase 
(Himalaia, Pamir). Tn mod simbolic Asia este 
Tmpartita Tn mai multe regiuni: Nord, Vest, 
Est, Sud, Sud-Est. Cuprinde cele mai vechi 
civilizatii ale planetei, existenta continua a 
unora merge la 25.000 de ani T.H., si a fost 



zona care a populat, prin migratie, 


tot 


■-' 

* 'fee 






.•=. •^'"— 




>: tan' ... ' ....:-., y p*r 








~~ ,-. *— * . —. . "*"* -. ^r 




■M jr*. *~- t- — — . 








"**1 !„' »-«. 




■ *rs- *=T, u jfc5 - v— 




■ >- .. "■"" __ .— —n "^-i 




tmm *r— "-"* 




r™-V J «/ . 








,:—!.' 


-■■] 


■ ■■■" 





Pamantul. Toate perioadele (Paleolitic, 
Neolitic, Epoca Bronzului etc.) sunt cam cu 
2500 de ani mai timpurii Tn Asia decat Tn 
Europa. 



Asia Mica - partea de sud-vest a Asiei, 




aflata la sudul Marii Negre si vecina cu 
Mediterana. Atestarea primilor oameni 
dateaza din Pliocen (omul de Neanderthal), 
dar istoria cea mai complexa si mai bogata 
Tn urmari pentru civilizatia zonei s-a 
desfasurat cu Tncepere din mileniul al Vl-lea 
T.H. Pe platoul Anatoliei s-a descoperit 
cetatea de la Cayonu Tepesi, avand o 
vechime de 8000 de ani, de dinainte de 
Urartu, Ur, Ugarit, apartinand stramosilor 
hittitilor. De altfel, Asia Mica a excelat prin 
cateva mari civilizatii: huritii, hittitii, Urartu, 
phrigienii, lydienii, ionienii, lycienii, 
Pergamul. Huritii au avut un areal care 
cuprindea nordul Mesopotamiei, Armenia, 
nordul Siriei de azi. Vorbeau o limba 
aglutinanta, diferita de limbile indo- 
europene. Tn mileniul al ll-lea T.H. regatele 
hurite au fuzionat sub conducere indo-ariana 
si limba de comunicare a devenit sanskrita. 



41 



Erau buni calareti si buni luptatori. Regatul 
lor s-a numit Mitanni, iar capitala, Tnca 




nedescoperita, Washukanni, era Tntre Tigru 
si Eufrat. Au facut aliante cu Egiptul pentru a 
lupta cu regatul hittit. Hittitii cuprind mai 
multe triburi indo-europene (luwitii, pa.la.itii, 
nesitii). Luwitii veneau dinspre Tracia, ceilalti 
din Asia. Regatul hittit cuprindea, la sfarsitul 
mileniului al ll-lea T.H., bazinul lacului Urmia 
si al Siriei septentrionale de azi, la nord de 
fluviul Orontes (Tn arameica Typhon, dupa 
numele unui dragon, asa cum scrie Strabo). 
Au purtat batalii cu armenii vechi (nurmiti 
Azzi-Hayasa). Capitala era Hattusha. Au fost 
cuceriti de Ramses al ll-lea al Egiptului. 
Scrierea hittita folosea hieroglife reunite Tn 
cartus, ca si cea egipteana ori mayasa, 
numai ca erau alt fel de hieroglife. Urartu a 
fost un regat important Tn secolul al IX-lea 
T.H. si a disparut din cauza navalirii mezilor 
si scitilor. Se Tntindea Tn valea Araxului, Tn 
Azerbaidjanul iranian si Tn Turcia de rasarit, 
Tngloband lacurile Van si Sevan. Este 
considerat stramosul statului armean. 
Phrigienii sunt europeni (probabil illiri) care 
s-au infiltrat Tn zona regatului hittit si Urartu, 
pe urmele luwitilor, proveniti din acelasi 
areal, devenind important] din veacul al VI ll- 
lea T.H. Aveau probabil si o rudenie initiala 
cu grecii. Vorbeau o limba indo-europeana. 
Capitala Phrigiei a fost Gordion. S-au aliat 
cu Troia Tn lupta contra grecilor. Asirienii Ti 
numeau mushki sau moski. De altfel numele 



orasului Moscopole are o rezonanta care 
aminteste de aceste origini illire). Cel mai 
cunoscut rege phrygian a fost Midas. 
Phrigienii au fost cuceriti de lydieni si persi. 
lonienii (triburi de greci) au intrat dinspre 
Europa, dupa al doilea val al migratiei 
vechilor triburi aheene (primele triburi de 
greci), si sau asezat atat Tn insulele Marii 
Egee, cat si Tn Asia Mica. Cele mai 
cunoscute cetati ioniene au fost Milet, Efes, 
Colophon, Phoceea, Halicarnas, insulele 
Chios si Samos. Trebuie sa mentionam 
faptul ca toate coloniile grecesti de pe tarmul 
Pontului Euxin, din Scythia Minor (Dobrogea 
de azi) au fost ale Miletului si dateaza din 
veacul al VI-leaT.H., perioada sa de maxima 
Tnflorire. Marele Cresus al ionienilor a fost 
biruit de Cyrus, conducatorul persilor si 
numerosi ionieni au migrat din cetatile lor 
mai ales spre Tracia, dar si spre Corsica si 
Sardinia. Lycia, aflata la sudul Lydiei, se afla 
chiar pe tarmul muntos al Mediteranei si 




fluviul Xanthos trecea pe teritoriul ei. N-a 
stralucit mai mult de un veac (al Vl-lea T.H.), 
fiind cucerita de persi. Cel mai cunoscut 
rege a fost Mausolus (secolul al IV-lea T.H.), 
care a rarmas Tn istorie prin cuvantul 
„mausoleu", deoarece, se pare, mormantul 
sau funerar a impresionat pe greci. Lycienii 
au mai avut un moment de Tnflorire, Tn 
secolul al ll-lea T.H, cand au alcatuit o 
confederate formata din 23 de cetati, Letoon 
(Leto era mama lui Apollo si era numita 
Artemis Tn mitologia greaca). Regatul lydian 
s-a caracterizat prin spiritul de lutatori si 



42 



simtul practic al locuitorilor sai. La origine 
sunt arieni. Grecii Ti considerau foarte bogati. 



Tnceput cu un regat-cetate, Ninive, si s-a 
Tntins, cucerind sau edificand alte cetati: 




Au avut acorduri diplomatice cu Asiria, 
mezii, persii, Egiptul. Arta lor a influentat-o 
pe aceea a ahemenizilor (persana). Acestea 
au fost regatele Asiei Mici de dinainte de 
marele val persan. Ar mai trebui mentionat 
sanctuarul de pe muntele Nemruth-Dag 
(Nimrod a fost marele rege al Asiriei), din 
muntii Ankar, la est de Caucaz. El cuprinde 
statui ce reprezinta cultul solar la numeroase 
populatii din Asia Mica: Apollo, Mithra, 
Helios, Ahura-Mazda. Numai capetele zeilor 
s-au conservat si ele sunt, se spune, 
reproduceri ale unor personaje reale: 
stramosii traci si iranici ai vechilor locuitori 
din cetatile Asiei Mici. 

Asiria - s-a dezvoltat Tn mileniul al Ill-lea 
T.H. (cu un mileniu dupa Sumer, care era 
sudul Mesopotamiei) Tn partea de nord a 
Mesopotamiei, Tn spatiul care cuprindea, din 
zonele actuale, Siria de la vest de Eufrat, 
Turcia de la nord de Harran, Edessa, 
Diyarbekir, lacul Van, Iranul de la est de 
lacul Urmia, Irakul pana la sud de Kirkuk. A 




Ashur, Nimrod, Arrapka (numite dupa 
conducatorii lor). Tn sudul Bagdadului de azi 
se Tnvecina cu Babilonul. Asirienii erau 
)ulatii semitice si caucaziene, care 




vorbeau limba akkadiana, scrisa Tn 
cuneoforme. Cum scrierea venise odata cu 
limba arameica, aceasta a fost a doua limba 



43 



vorbita a regatului asirian. Vechea religie 
asiriana Tl avea ca zeu suprem pe Ashur, 
fondatorul, fiul lui Sem si nepotul lui Noe, dar 
crestinismul a prins Tnca de la Tnceputuri, 





asirienii fiind crestinati Tn anul 33 d.H. de 
catre apostolii Toma, Tadeu si Bartolomeu, 
care se Tndreptau catre Armenia. Tn perioada 
de maxima extensie Asiria a devenit un 
imperiu ce a dominat zona din jurul Tigrului 
si Eufratului pana la varsarea Tn Golful 
Persic (deci a inclus si fostul Sumer), estul 
Mediteranei (Canaanul), precum si delta 



icytt 



URARTU '-..Sevan 



.^Byzantiurpr""" 
t__e" > Cimmerians' 

CySfeUS #G ordium 

Mytilene PHRYGIAH KINGDOM ^-' -"• M ^^ ■" ||CiAr * \! 

k rrffe CuntilC.700BC3 .«ft"MANU r " ' -■, URARTU x 

Smyrna 5 , i LYDIAN KINGDOM / ' ., .. , ' ' /■ *7\v;rf..'"^~"l 

•.Ha,iea™ ss u s XabaMi^^WURifeMTA NAIRI J»"^ Ue 

&» ■ p,mph a ii a n S T ^ s im , al emjsh feibis \ ^u™ 

fiHODESf- Phas.lis* KHILAKHU Ad *„ a . * d •mrran •Our SkijruBjn 

l»i &u. Inmu Nineveh'. .Arbela --; 

CRETE 



■-'•f'T Sf«*S 

Kizil .Trapeius 






thians 



Naleb. 



■ud) 



Paphos" citiur 



Ecbatana 



CYPRUS B U blos. ■ 



• P J-'^ n ^^ t "V i7 " S - frr 'f 1 ' .Ba^fana 



[Memph : 
Heratleopolis, 



■-■ 



PHOENICIA / ■ 

Siden # *Darnascus 

Megiddo5jS™S L 
PALESTINE. Bam Jia 
Joppa* -^Jerusalem 
*VS, M -~ mM 0N 
•Bubastfe EDO^j™ 
. # *Heliopolis Petra*/ 

' ; £ / 

EGYPT SWj^ 

\ 



BABYLONIA . \ 

Sippar.'^ 1 V 

.v •Babylon v g^ 

Bcrsppa, ,.,,„,. « 

■• SU*M EB ^ tLAM \ 



^ K4 £ M N 
PENINSULA 



id \ 



,*>•< 



© 1994 Encijclmpa&di-B Britannica, Ino 



1 00 200 300 km 



Kingdom of Judah 
tributary to Assyri 



Nilului (adica nordul Egiptului). El a disparut 
Tn secolul al Vl-lea T.H. odata cu impactul 
persan. Dupa crestinare se mai poate vorbi 
despre asirieni Tnca o mie cinci sute de ani, 
perioada Tn care au Tntretinut relatii culturale 
si comerciale cu Bizantul si se poate vorbi 
despre influente reciproce. Job din Edessa a 
dezvoltat o teorie asupra Universului bazata 
pe relatia dintre forte (energii), care o 
precede Tn timp pe a lui Aristotel (si se 
spune ca acesta, cunoscand Biblioteca din 
Ninive, ar fi avut acces la lucrarile asiriene). 
Dupa 1300 d.H. numerosi asirieni au fost 
fortati de catre arabi sa treaca la islamism. 
Asadar, populatii musulmane astazi dupa 
religie, au cu totul alt substrat etnic decat eel 
arab si au suferit un adevarat genocid, 



pierzand controlul asupra propriului lor 
spatiu de locuire si asupra propriului lor 
destin. 



Aspelta -eel mai cunoscut rege al kusitilor, 




celebru prin bogatia lui. Regatul Kush (sau 
Nubia) a fost ravnit de egipteni pentru 
minele de aur. Aspelta era nepotul lui 
Taraqa, regele care a dat codul de legi al 
vechiului Kush. Piramida lui Aspelta a fost 
ultima care s-a construit. Peste 200 de 
obiecte din aur au fost gasite Tn ea. 
Sarcofagul este atat de greu, meat a trebuit 
asezat la subsolul Muzeului de Arheologie 
din Boston, fiindca nici un planseu n-ar fi 
rezistat. Prin profil, piramidele kusite 
amintesc de acelea nabateene, suprafetele 
lor fiind triunghiuri isoscele cu unghiuri 
ascutite orientate Tn sus, si nu triunghiuri 
echilaterale, ca Tn Egipt. Dimitrie Cantemir 
vorbeste pe larg despre kusiti Tn Istoria 
Imperiului Otoman, numindu-i „negrii 
galbeni" si atribuindu-le o civilizatie originara 
din Asia Mica. Fapt este ca Hindu Kush este 
pana astazi numele unui masiv muntos din 
Pamir, iar Kush a fost un imperiu asiatic. 



Assurbanipal - rege al Asiriei (668-627 




T.H.), Tn vreme ce fratele sau mai mare 



44 



devenea regele Babilonului, ceea ce a creat 
conditii pentru crearea imperiului asirian. Era 
numit Sardanapal de greci. El a alcatuit 
Biblioteca din Ninive (capitala regatului) 
cuprinzand, dupa estimari, 25.000 de 
documente din Asia si, mai ales, Asia Mica 
despre artele si stiintele de pana la el. 35 din 
acestea erau versiuni ale Epopeii lui 
Ghilgamesh (cu legenda originilor umanitatii, 
adica a Potopului). A organizat o cercetare 
sistematica a Cerului de catre astrologi, care 
aveau posturi fixe pe toata Tntinderea 
regatului. Tn ultimii ani ai vietii a pierdut 
stapanirea Egiptului si n-a reusit sa faca fata 
navalirii scitilor. 

Assuva (mileniul al ll-lea T.H.) - cuvant hittit 
(probabil Arzawa) adoptat de greci (cu 
sensul confederate de cetati), atestat din 
mileniul al ll-lea T.H. Viitorul Alep a facut 
parte din aceasta confederate hittita. Dar Tn 
hittita era un cuvant de origine pre-persana, 
care desemna o cetate din Creta de dinainte 
de intrarea grecilor Tn Mediterana, loc unde 
s-ar fi aflat un templu al Soarelui, 




mai tarziu identificat de greci ca Zeus (dupa 
cum e mentionat pe disccul de la Phaistos). 
Tn traducere cuvantul ar Tnsemna Jocul cu 
parmant bun". Georgicas, care povesteste 
despre aceasta cetate, mentioneaza ca, 
dupa venirea grecilor Tn 




Creta, acestia, orientandu-se dupa rasaritul 
Soarelui, au deschis o ruta maritima 
traversand stramtorile Marii Egee, 
Dardanelele, Marea Marmara si Marea 
Neagra, au trecut prin stramtoarea Kerci 
ajungand pana Tn Marea de Azov, ceea ce 
atesta faptul ca lason din Milet, eel plecat Tn 
cautarea Lanii de Aur, n-a facut un demers 
singular, ci a mers pe o ruta maritima 
cunoscuta: aceea a recuperarii teritoriului 
originar de unde venisera triburile de greci, 
trecand si pe teritoriul tracilor, catre 
peninsula si insulele azi grece§ti. Discul de 
la Phaistos, gasitm 1908 pe insula Creta, cu 
scriere greceasa liniara B, atesta si el 
existenta Assuvei. 



Astarte - zeita feniciana a dragostei si 




fertilitatii. Pronuntia deriva din greaca si e 
luata dupa akkadiana, dar Tn Mesopotamia i 
se spunea Ishtar si, ca tip de zeitate, cu 
aceste atributii, poate fi Tntalnita Tn mitologia 
mai multor popoare din Asia si Africa. La 
egipteni a fost Isis, la greci Afrodita, iar la 
romani Venus. 

Atena - astazi capitala Greciei (3.700.000 




de locuitori). A fost una dintre cele mai vechi 



45 



cetati ale antichitatii grecesti, locul unde s-a 
nascut democratia la care se raporteaza 
pana astazi toate civilizatiile lumii. Thomas 
Mann, Tn romanul losif §i fratii sai, sustine - 
din acest motiv - cane aflam Tn interiorul unui 
ciclu al civilizatiei umane care Tncepe cu 
Grecia antica, iar primul orizont temporal la 
care ne putem referi din punct de vedere 




uman este Atlantis. Poarta numele zeitei 
Tntelepciunii a grecilor, Atena. Semne de 
locuire exista din Neolitic, pe colina numita 
Acropole. Nativii aceastui spatiu se numeau 
pelasgi si, la origine, se Tnvecinasera cu 
tracii. De altfel, Tn acea perioada Marea 
Mediterana se numea Mare Carpahticum (v. 
Carp). Tn mileniul al ll-l T.H. zona a fost 
invadata de triburile indo-europene ale 
aheenilor, veniti dinspre Asia Mica, urmate 
de eolieni, ionieni si dorieni, dupa care, din 
acest amestec de triburi, s-au organizat 
cetatile grecesti. Numele Atenei vine de la 
radacina indo-europeana ath-, care Tnsemna 
varf, probabil din cauza Acropolei, ori 
fiindca, dupa legenda, cetatea izvorase din 




capul lui Zeus. In antichitate Atena avea 
300.000 de locuitori, care se identificau cu 
tablite de identificare din bronz, unde figura 
numele lor si al parintilor (un fel de buletine 
de identitate!). Prin urmare populatia cetatii 
era Tnregistrata. Acolo s-au nascut prima 
constitute (atribuita lui Aristotel), primul 
sistem administrativ, ideea de optiune prin 
vot (se vota cu jetoane individuale si exista 
un juriu de numarare a voturilor), standardul 
ce cetatean al cetatii, ideea de barbar (nu 
inferior, ci doar aflat Tn afara cetatii). Atena a 



atins maxima stralucire culturala Tn mileniul 
I T.H., dar mai ales Tn epoca lui Pericle 
(secolul al V-leaT.H.), care a format o liga de 
cetati, Liga din Delos (comerciala, militara si 
culturala), pentru a rezista mai bine 
atacurilor dinspre rasarit. Tn secolul al IV-lea 
T.H. a fost cucerita de Filip al ll-lea al 
Macedoniei (tatal lui Alexandru Macedon), 
iar Tn secolul I T.H. de romani. Tmparatul 
Hadrianus a facut Tnsemnate lucrari de 
urbanizare a cetatii, mai ales aductiunea de 
apa. Crestinismul n-a prins imediat, cum s-a 




Tntamplat Tn Mesopotamia ori Armenia, dar 
sub stapanirea bizantina Atena a ramas un 
mic oras de provincie. A devenit sediul unui 
episcopat crestin Tn veacul al IX-lea d.H. 

Ath os 



munte 
aflat pe 

bratul 

rasarit 
ean al 

Penins 
ulei 

Chalci 
dice (Tn 
greaca 
n greaca i se 




Halkidiki), Tn estul Greciei. 



46 



spune Agios Oros, cu rezonante indo- 
europene provenind din Asia Mica (Orontes 
etc.; la romani exista Oros ca nume propriu). 
A apartinut Macedoniei pana Tn Evul Mediu. 
Importanta locului este aceea de a adaposti 
cea mai veche comunitate monastica din 
lume, care apartine ortodoxiei rasaritene 



ambele derivate din sfaramarea Imperiului 
Roman. §i nu trebuie uitata contributia 




bizantine (continuata de cea greceasca), 
Marea Lavra fiind construita Tn 963 d.H. de 
catre Atanasios Atonitul. Modelul este al 
vechilor daci si traci, unde conducerea 
cetatilor era duala, laica si religioasa, cea 
religioasa raportandu-se la „magii" aflati pe 
Tnaltimi muntoase. Exista Tn jur de 20 de 
manastiri, al caror centru administrativ este 
satul Karyes (aminteste de vechiul regat 
Caria, ultim refugiu al hittitilor, de unde era 
originar Herodot). Comunitatea monastica 
este fie centrata Tn jurul cate unei manastiri, 
fie exista anahoreti (calugari solitari). Arta 
acestor manastiri cuprinde Tn fapt istoria 
traversata: scoala bizantina (mozaicul), 
macedoneana, cretana, est-europeana, 
greceasca, dupa cum ortodoxia din diverse 
locuri a facut danii Muntelui Athos. Aparuta 
odata cu marele impact musulman asupra 
Mediteranei, acest tip de comunitate a fost 
pastratoarea unor valori si credinte 
traditionale ale Bizantului, dincolo de care 
putem ghici rezistenta unor vechi populatii 
ale zonei la un nou val de migratie, 
rezistenta care consfinteste, Tn acelasi timp, 
faptul ca Mediterana de Est este altceva 
decat Mediterana de Vest, ca exista doua 
crestinisme ne-reconciliate unul cu altul, 




substasntiala a vechilor civilizatii din estul 
Mediteranei la disparitia Imperiului Roman, 
protestul fata de uniformizarea culturala, fata 
de un tip de globalizare a civilizatiei 
(Constantin eel Mare era originar din 
Dardania, zona pelasgilor). Mahommed 
Tnsusi a consfintit dreptul la existenta al 
acestei comunitati care se auto-guverneaza. 
El recunostea astfel un protest care unise 
triburi si lumi diferite una de alta sub noul 



47 



drapel crestin rasaritean, tolerant si dispus 
sa accepte identitati diferite ca origine si 
esenta. 



Atlantida - nu se gtie daca denumeste un 




vechi continet, o insula, o cetate sau este 




denumirea generica a mai multor cetati 
asemanatoare prin tipul de civilizatie. 
Referirea la ea apare pentru prima data la 
Platon, sec. al IV-lea T.H., Tn dialogurile 
Critias si Timaeus. Datarea pe care o da el 
asezarii ar fi 9000 de ani, ceea ce ar 
Tnsemna, astazi, cam 11.000 de ani. lar 
descrierea corespunde unei cetati circulare 
de tipul Arkaim. Pentru acel palier temporal 
exista o multitudine de cetati, cu structura 
megalitica, plauzibile Tn opinia unora sau 
altora dintre cercetatori, ca fiind Atlantis. Tn 
fapt, a existat, se pare, o civilizatie care a 
disparut cam atunci, fiindca o baza de date 
alcatuita la nivel planetar atesta acest lucru: 
Bimini Tn Caraibe (scufundata), Atlantisul de 
langa Gibraltar (unde o aseza si Platon), 
descoperit abia Tn 2005, fiind localizata prin 
satelit), cetatea din Golful Cambay (sudul 
Indiei), Yonaguni de langa insula Okinawa 
(azi sub nivelul oceanului) sunt toate posibile 
Atlantide. Ceea ce au ele Tn comun este 
structura megalitica si faptul ca Tsi gasesc 
corespondente Tn structuri megalitice de 



vechime comparabila ramase pe uscat (una 
dintre locatiile „de uscat" este si sistemul de 
piramide descoperite Tn actuala Serbie). 
Comuna le este chiar ideea de piramida. 




Studiul comparat al locatiilor atesta 
geometrii pe care unii cercetatori le 
considera sugestive si care presupun 
o viziune din spatiu asupra planetei, 
deoarece asezarea piramidelor (China, 
Egipt) reproduce Tn oglinda asezarea 
stelelor Tn constelatii. 

Atlas - unul dintre Titani, conform mitologiei 
grecesti, nascut de 
Gaea (Pamantul) si 
Uranos (Cerul), conform 
Theogoniei lui Hesiod. 
Un nume alternativ 
pentru Atlas era lapet, 
iar mama lui s-ar fi numit 
Asia. In batalia dintre 
Giganti si generatia 
urmatoare, a Zeilor, 
Tnfrangerea lui Atlas, 
conducatorul Gigantilor 
(sau Titanilor), a 

Tnsemnat condamnarera lui vesnica, de 




48 



catre Zeus, la sprijinirea Cerului pe umeri 
(initial a fost vorba doar de sprijinirea unui 
munte). Din cauza acestei conexiuni Atlas a 
fost perceput drept acela care studia Cerul si 
constelatiile, un super-zeu al Astronomiei 
(cf. lui Pausanias). Pleiadele ar fi fost fiicele 
lui Atlas, aruncate Tn Cer si devenite 
constelatie dupa Tnfrangerea Titanilor de 
catre Zei. Atlas a avut trei fii: Prometeu, 
Epimetheu si Menoitis. Hercule, la sfatul lui 
Prometeu, a fost ajutat de Atlas Tn unele 
dintre muncile sale (furtul merelor 
Hesperidelor). Se credea, conform 
mitologiei, ca Perseu l-a transformat pe 
Atlas Tntr-un munte aratandu-i capul 
Meduzei pe care o ucisese. 

Atlas - munte. Exista eel putin doi munti 
Atlas celebri: unul Tn Lybia si unul Tn nordul 
Africii (de altfel Osiris - Busiris dupa greci - 
si Aigyptos sunt parte din istoria Titanului 
Atlas). Un lucru e cert: ca Atlas apartinea, 




dupa greci, unei lumi puternice si gigantice, 
care traise pe pamant Tnaintea oamenilor si 
a zeilor lor. Muntii Atlas africani se Tmpart Tn 
Atlasul de Vest si Atlasul de Est, aproximativ 
paralel cu Mediterana), spre coasta nordica 
a Africii, fiind o portiune de uscat foarte 
veche, ca si Marele Rift African, de pe 
vremea derivei initiale a continentelor si a 
formarii Mediteranei Tnsasi. Parte din masiv 



e cufundata azi Tn mare si formeaza insule 
(ex. Corsica). 

Aton - numele discului solar Tn mitologia 
egipteana. A fost initial unul din atributele 

'- i, '. ■ - '" r**!* "T> 










zeului Ra (Soarele), apoi a devenit, sub 
Akenathon al IV-lea, zeul suprem, Tn 
tentativa acestuia de a Tnlocui politeismul 
Egiptului cu monoteismul. El a mutat 
capitala regatului la Tell el Amarna si a 
Tncercat sa Tnlocuiasca ascendentul preotilor 
asupra populatiei cu propria sa dominatie 
(cu atat mai mult cu cat, fiind al doilea fiu al 
faraonului Tutmoses, Ti nfusese sortita viata 
de mare preot. Dar fratele lui mai mare, 
primul nascut si urmasul la tron, a murit de 
mic). Aton, Adon, Aten au fost si unele din 
numele sub care evreii vechi TI numeau pe 
lahve, unicul Dumnezeu (Adonai) si el Tsi 
gasea corespondent Tn zeul focului (Baal) 
din religia Mesopotamiei si credinta Tn focul 
vesnic din mithraism si zoroastrism (Ahura 
Mazda). Aceasta foarte timpurie tentativa de 
unificare religioasa a populatiilor din Asia 
Mica si Nordul Africii sub copertina unui unic 
zeu, care era unul obiectual, vizibil, concret 
a corespuns unei miscari profunde de 
instaurare a pacii Tn acea vesnic 
fragmentata zona a tuturor migratiilor. 
Religia n-a prins, iar faraonul a fost Tnlaturat 
de pe tron de miscarea preotilor Egiptului. 

Attila (406-453 d.H.) - este porecla devenita 
faimoasa a ultimului si eel mai cunoscut 
conducator hun de hoarde. Attli Tnsemna 
„cel batran". A condus Tntre 433-453 d.H. si 
a reusit sa alcatuiasca un adevarat imperiu 
al hunilor. Numele real nu i s-a pastrat. Tn 
tinerete a trait la Ravenna, ca ostatic al 
Imperiului Roman de Apus. Tmpreuna cu 



49 




fratele sau, Bleda, a dus o politica de 
unificare a triburilor de huni Tntinse Tntre 
Caucaz (punctul de pornire al triburilor fiind 



Attila in Gaul 

451 CE 

lit Threatened lit Sacked 




I Romans, Visigoths, and Allies | | Huns and Allies | 

zona muntilor Ural) si Rhin. Trebuie 
mentionat faptul ca, Tn acelasi permietru de 
timp, vandalii cucereau Carthagina, iar 
Sassanizii atacau Armenia. Dupa ce a 
considerat ca acest obiectiv e Tndeplinit, 
Attila si-a ucis fratele. A atacat Gallia Tn 451 
si a fost Tnfrant Tn Cataluna. Tn urmatorii doi 
ani a atacat Italia, dar n-a reusit sa ajunga 
pana la Roma, fiind ucis Tn noaptea nuntii 
sale cu printesa Krimhield (lldiko), sora lui 



Siegfried (episod descris Tn Cantecul 
Niebelungilor). l-a urmat la tron fiul sau, 
Ernac. 



Auriqnacian 



denumeste perioada 




Paleoliticului superior (situata Tntre 
Musterian si Solutrean) din Europa si Asia 
de sud-vest pana Tn Siberia. Este perioada 




pietrei cioplite, cuprinsa Tntre 40.000-23.000 
de ani T.H., cunoscuta ca fiind a omului de 
Cro-Magnon. Zona din lungul Dunarii, ca si 
aceea intra-carpatica exceleaza prin marturii 
din Aurignacian (Giurgiu, Turnu Severin, 
Tara Hategului). 

Australia - continent Tn emisfera sudica a 
Pamantului. Desi Vasco da Gama a mers 
catre India ocolind Africa pe la sud, pe la 
Capul Bunei Sperante (1497), avea sa 
treaca mai bine de un secol pana cand un 
european va aborda coasta de vest a 
Australiei (1616, englezul Dirk Hartog), 
realizand astfel faptul ca se afla Tn fata unui 
nou continent. Complexul de insule care 
leaga Australia de Asia de sud a fost apoi 
investigat pe rand (desi unele insule 
fusesera descoperite Tnaintea continentului) 
si regiunea a fost Tmpartita Tntre puterile 



50 



C>jk"-»t'L>r. :!' Forfeit IDCD 
— "ffl 

- G*» IST.ll 




l'-' JIIE 



Explobatiows Of FoaniEflT and Gllks, 



navale ale epocii: Marea Britanie (Cook, 
1768-1772) si Olanda (Dampier, 1688- 
1699), care-si adjudecasera si India, 
Indonezia. Dupa razboiul de Independents 
al Americii (1782), planul de colonizare al 




Australiei a fost primul (Matra, 1783) care 
exterioriza intentiile noii puteri. Sydney a fost 
fondat Tn 1788. Din punctul de vedere al 
istoriei civilizatiei, Australia conteaza pentru 
tot ceea ce a existat Tnaintea marilor 
descoperiri geografice. Acesta este unul 
dintre primele suprafete de uscat ale 
planetei, a facut parte din compexul 



Laurasia (care unea Tntregul uscat planetar) 
si s-a separat de Africa dupa desprinderea 
celorlalte continente, pastrand fauna si flora 




cu totul specifica si care-si datoreaza 
conservarea nu numai climei, ci si conditiilor 
de insula ale Australiei. Dincolo de acest 
fapt, trebuie remarcat ca omul ca entitate a 
beneficiat si el de conservatorismul insulei. 
Astfel, Tn Australia s-a pastrat un tip de 
umanoid pitic, de numai un metru Tnaltime, 
numit hobbit, din care provin bosimanii de 
astazi. De asemenea, a pastrat forme de 
cult si de arta care-l identified pe om ca 
apartenent al acestui continent special, legat 
initial de Africa (este de mentionat cultura 
Lapita, care aminteste de Lapiti, personaje 
ale mitologiei antice grecesti). Mai trebuie sa 
remarcam si faptul ca, dupa ultima 
glaciatiune, puntea insulelor care leaga 
Australia de China si de India a functionat ca 
un pod de comunicare culturala, astfel meat, 
Tncepand cu Paleoliticul si Neoliticul, devin 
vizibile influentele culturale ale celorlalte 
continente. 

Austrasia - v. Franta 



51 



Australasia - este denumirea geografica a 
unei regiuni insulare din emisfera sudica a 
Pamantului. Insulele din sud ale planetei se 
Tmpart Tn Oceania, Micronezia, Polinezia, 
Australasia. Australasia cuprinde Melanezia 
(Noua Guinee si Tmprejurimile ei, pana la 
Sulawesi si Lombok, care apartin 



Eatl Asia and Petunia 




Indoneziei), continentul Australia (cu Noua 
Zeelanda si Tasmania). Linia de demarcate 
fata de Asia e data de insulele Borneo si 
Bali. Cea mai mare parte a Australasiei este 
parte a platoului indo-australian, flancat de 
Oceanul Indian, de Oceanul Austral, de 
Platoul eurasiatic si de Platoul Pacific. Toata 
aceasta zona este ceea ce a rarmas prin 
scufundarea unui continent stravechi, pe 
care unii cercetatori Tl numesc adevaratul 
Atlantis sau Lemuria, Mu. Din punctul de 
vedere al istoriei civilizatiei, zona a fost 
influentata de civilizatiile africane din sud, de 
civilizatiile pre-harappeene din India, ca si 
de contacte cu insule din Oceania, 
beneficiind Tnsa din plin de standardele pe 
care le oferea relativa ei izolare pentru a 
dezvolta coordonate specifice, atat Tn 
registrul vietii cotidiene, tehnologiilor 
(bumerangul e o inventie integral 
australiana), cat si al artei. 

Austronezia - teritoriul unde se vorbesc 
limbi din grupul austronezian, cuprinzand 
insulele Oceaniei dintre Madagascar si 
Insula Pastelui. Fac parte din familia limbilor 
indo-europene si uralice. Primii vorbitori Tn 
timp ai acestei limbi au migrat din Taiwan 
cam Tn 6000 T.H., dar venisera aici din Asia, 
Tn urma cu 12.000 de ani. Migratia s-a 
Tndreptat spre Philippine, Sulawesi, 
Madagascar, Borneo, Jawa, Sumatra, 





. t ....... *Ji55 

^. A. ,.t. i. 



.^, a .,„. 






9 U M t. 

-■ - ^r 

.' — 



*, 



Malaezia, sudul Vietnamului, Micronezia, 
Polinezia, Hawaii, Noua Zeelanda. 

Avari - triburi numite de europeni 
navalitoare, originare din spatiul aflat la sud 
de lacul Baikal pana la frontiera Iranului 
(aflata la nord de desertul Taklamakan) si 




care s-au pus Tn miscare catre vest Tn veacul 

al_V-lea T.H. Chinezii le spuneau ruran.Jar 
&*ti£*y — ~-^ J ; — ■ \ . * *^ 

t — * r -i - 




neamurile turcice avari. Au fost triburi 
turanice, ca si hunii. Triburile originare ale 
tuturor acestora se numeau hephtaliti, iar 



52 



avarii erau hephtalitii albi. In documente 
gasite la Bactriana (Balckh), aceste triburi 
erau numite cbodalo. Diferentele de 
pronuntie provin din faptul ca Tn limbile vechi 
scrierea folosea numai consoane, iar 
vocalele (de obicei Tn numar de trei) erau 
deduse. Izvoare chineze indica faptul ca unii 
dintre hephtaliti au migrat spre China, 
Tntemeind Imperiul Gansu (nord-vestul 
Chinei de azi) ori spre India (Punjab). Altii au 
migrat catre Poarta de Fier a Caucazului, au 
traversat Asia Mica, Tn tentativa de a-i birui 




pe persi, si au intratm Tracia, apoi Tn Dacia. 
Prin acord cu Tmparatul Justinian, care spera 
sa apere astfel granita rasariteana a 
Imperiului Roman de navala slavilor, avarii 
au obtinut (secolul al Vl-lea d.H.) dreptul de 
a locui Tn Scythia Minor. Faceau incursiuni 
scurte, au luptat cu longobarzii (triburi de 
celti) din podisul transilvan si i-au Tnfrant, 
unii dintre acestia plecand catre Peninsula 
Italica, altii asimilandu-se Tn masa populatiei 
geto-dacice, a carei romanizare Tncepuse. 
Au luptat de asemenea cu gepizii si sclavinii. 
Au reusit sa alcatuiasca, sub Baian, un 
adevarat imperiu (khaganat) centrat pe 
stapanirea Portii de Fier a Dunarii. 
Supravegheau extragerea si comercializarea 
sarii si mineralelor din Dacia (din Apuseni, 
zona folosita cu mult Tnainte de ei de c[tre 
agatarsi). Imperiul Roman i-a orientat apoi 
catre Apus, aruncandu-i Tn lupta contra 
francilor (tot triburi de celti), pe care n-au 
reusit sa-i biruie, fiind asimilati Tn secolul al 



IX-lea d.H. de Charlemagne Tn regatul sau. 
Au rarmas avari si Tn Asia, Tn zona originara, 
limba avara se vorbeste si astazi (cam 
600.000 de oameni), a existat o Republica 
Avara pe teritoriul Uniunii Sovietice. Exista 
vorbitori de avara si Tn Azerbaidjan. Avarii 
erau poliandri ca tip de familie (femeia 
apartinea celui mai mare dintre f rati , toti fratii 
puteau avea copii cu ea, dar bunurile 
apartineau prin mostenire doar fiilor fratelui 
mai mare, pentru ca averea sa nu se 
Tmparta), la fel ca si tibetanii. 



Avatar -Tn religia hindusa (India), bazata pe 
ideea remcarnarilor infinite ale aceluiasi 




SUA- RAMA 
HERO AND HEROINE OF THE RAMAYANA 

spirit divin, este numele dat oricarei astfel de 
remcarnari. Rama de pilda nu este un zeu, 
ci doar un avatar, una dintre cele mai 
cunoscute Tncarnari ale eternului spirit al lui 
Vishnu. Deva sau Dava (este de meditat 
asupra folosirii acestei teminatii la numele 
cetatilor dacice) Tnseamna capacitatea de 
remcarnare a fiecarui zeu, pantheonul 
hindus fiind alcatuit dintr-un zeu suprem si o 
serie de alti zei cu puteri mai mici, obtinute 
prin delegare de la zeul suprem. 

Avesta - v. Zend Avesta 

Avicenna- v. Ibn Sina 



53 




Fosta republica sovietica, religie majoritar 
islamica, acum stat independent, 
Azerbaidjanul continua sa aiba conflicte 
aparent religioase cu Armenia si Georgia (v. 
Nagorno-Karabach), Tn fapt conflicte a caror 




origine este istorica, derivata din universul si 
timpul asezarii originare a triburilor Tn 
aceasta zona. Acest stat este numai o parte 
din Azerbaidjanul istoric, cea mai mare, la 
sudul fostei republici, nu s-a aflat niciodata 
sub stapanire sovietica. Tn persana azer 
Tnseamna foe, principalul zeu al vechilor 
azeri era acela al focului. Acolo s-ar fi nascut 
zoroastrismul si mithraismul. Ceea ce se 
explica mai ales prin faptul ca pretutindeni 
tasnesc gaze naturale din pamant si iau foe. 
Pana astazi Azerbaidjanul are numeroase 
Temple ale Focului, spre care oamenii vin 
mergand Tn genunchi, cu trupul prins Tn 



lanturi si bratele Tndreptate spre cer. Primele 
semne de viata au fost descoperite Tn 
prestera Azikh, cu o suprafata de 8000 m 2 , 
datata de arheologi 1,5 milioane de ani, cu 
urme de locuire urcand pana la 700.000 de 
ani. Acolo au fost descoperite fosile umane 
(o femeie) datate 400.000 -350.000 T.H., 
apartinand Omului de Neanderthal, a caror 
vechime este egala cu aceea a altor trei 




fosile descoperite pe Pamant: Tn Tanzania, 
Kenya, Franta. Zona Tn care se afla aceasta 
pestera este aproape de granita cu Iranul, Tn 
enclava Nahicevan. Primul mare regat 
consemnat pe acest teritoriu a fost Mannes 
(stramosii mezilor, secolul al IX-leaT.H., mai 




*?- 



\ 



Caspian 
Sea 



Sumqayrh— y*™W 

, s,^^. * KJurdamir /--" 
NAGORfiO- v < 

\ * Ali/ 
1 o Bayrgimli 



S 



Lara 



54 



tarziu parte a Imperiului Persan), Tn zona 
Albaniei Caucaziene (numai toponimul a 
migrat spre vest, albanezii actuali fiind iliri, 
dar locuitorii Albaniei caucaziene erau triburi 
venite din Asia). De altfel, Tn prezent 
populatia Azerbaidjanului independent are 
8.000.000 de locuitori, iar a Azerbaidjanului 
iranian 20.000.000. Vechii azeri au fost 
influentati cultural Tn perioada Neoliticului de 
sumerieni si elamiti. Fiind vorba despre 
Poarta de Fier a Asiei, pe acolo au trecut 
toate popoarele navalitoare: hunii, avarii au 
lasat urme importante (si acolo exista pana 
astazi vorbitori de avara), chazarii (triburi 
turcice trecute la iudaism), bulgarii, sabirii, 
cumanii, maghiarii; acela a fost bazinul 
originar de formare a tuturor limbilor indo- 
europene, pe acolo a trecut Alexandru 
Macedon vrand sa-i biruie pe persi, apoi 
romanii, luptand cu aceiasi persi. Ulterior au 
venit arabii si s-a produs islamizarea masiva 
si obligatorie azonei. 

Aztec - apartenent la civilizatia azteca 



(ceea ce Tnsemna, Tn limba lor, alba, 
probabil Behringia), iar cei care au atins 
uscatul au fost „cei alesi". Alungati de 




Km. 



dezvoltata pe platoul mexican Tn secolele al 
Xll-lea si al Xlll-lea d.H. Legendele spun ca 
initital aztecii ar fi venit din insula Atzlan 





bastinasi, s-au refugiat pe un parmant 
inospitalier, pe care l-au destelenit si au 
construit Tn jur de 500 de cetati, cu relatii 
Tntre ele (o buna infrastructure rutiera), 
afirmand o civilizatie si o cultura care au 
percutat pana la noi prin complexitatea 
fenomenului. Anul aztec era Tmpartit Tn 
treisprezece luni de cate 20 de zile, iar axa 




timpului era Tmpartita Tn cicluri de cate 52 de 
ani (secolul aztec). Exactitatea mare a 
masurarii timpului atesta o buna cunoastere 
a miscarii Cerului si a matematicii (sistemul 
lor avea baza de calcul 20), piramidele 
aztece, asemanatoare ca silueta cu templele 
tibetane, erau adevarate observatoare 
astronomice. Numeroasele sacrificii umane 
si strictetea legilor atesta o descendenta 
asiatica a triburilor. Au fost un popor 
pragmatic, care a dezvoltat pe platoul 
mexican malt o buna agricultura, folosind 
terasarea si irigatiile. Au avut drumuri 
pietruite, un sistem de educatie, scriere 
hieroglifica (glife Tnconjurate de un cartus, 
asemanatoare ca tip cu acelea egiptene, dar 
folosind alte simboluri si continuturi). 
Cunosteau hartia, pe care o faceau din 
lemn). Legenda Creatiei Tn versiune azteca 
indica faptul ca Tntunericul (Tezcatlipoca) si 



55 



Lumina (Quetzalcoatl) s-au unit nascand 
viata, legenda care aminteste de principiile 
chineze Ying si Yang. Cel mai batran zeu 



Tn a treia dinastie (care conducea Ur, Tn 



PICTOGRAMS 




(..HJ luLlhlMU". <Ji.*LUU T !"■ 



Aztec writing. Formation of town glyphs from pairs 
of pietograms 

era Huehueteotl, zeul Focului (ca si Tn Asia 
Centrala). Civilizatia azteca s-a Tnrudit cu 
civilizatiile maya, olmeca, tolteca, incasa din 
zona, afirmand nu doar originea cormuna, ci 
si influentele reciproce. Toate aceste 
civilizatii au disparut odata cu si din cauza 
descoperirii Americii de catre europeni, care 
au intrat precum barbarii, crestinand cu forta 
populatia si arzand tot ceea ce Tntalneau Tn 
cale, inclusiv cartile si dovezile de cultura Tn 
sens larg. 



B 



Baal - zeul suprem al unor triburi canaanite 
si feniciene. Era zeul 
Cerului, al fecunditatii si 
ploii. A fost preluat Tn 
zona Mediteranei gratie 
navigatiei fenicienilor. 
Astfel, numele lui 
Hannibal, cartaginezul, Tl 
are Tn componenta pe 
Ba(a)l, orasul Baalbek la 
fel. Din aceasta religie 
deriva credinta Tn cei 
sapte ani buni urmati de 
sapte ani rai, preluata 
de crestinism. 

Babilon - eel mai puternic imperiu din Asia 
Mica dupa caderea Asiriei (612 T.H), aflat 
Tntre Tigru si Eufrat, Tn Mesopotamia (azi 
Irak). Etimologic Bab-ilu Tnsemna Poarta 
Zeului. A atins maxima Tnflorire odata cu 
regele Nabucodonosor (Nebo-kudur-usur, 
adica Nebo apara cetatea; pana astazi 
exista limbi indo-europene Tn care Nebo 
Tnseamna Cer). Apare mentionat ca cetate 





Sumer sau Chaldeea, sudul Mesopotamiei), 
la sfarsitul mileniului III T.H. Dispare practic 



£ 




^P^ 


WrwM 


t 


i ■1 r .J "m \ -■/'*■' * JC—H 


[Mill 


vfci**K m x- 1 imyiitm i 




2§|jC. 


SkW^^^fw^'Wi 




W 


VL\ f. *&Jp^ZJ9BBS& Hon '>. "'■ a Jtf 'H-: 


&$8 

•■Lv-^aM 


li§ 






t» 


JW^M^^^^ 


1 


i 




| 


: |§||j||| 


■ 






■;.f . 





prin cucerirea de catre amoriti, apoi hittiti si 
kassiti si, Tn sfarsit, de asirieni. Sub Cyrus 
eel Mare al Persiei a fost capitala 
rasariteana a Imperiului Persan. Regatul s-a 
remarcat prin aparitia primului Cod de legi 
scris, acela al regelui Hammurabi (1792- 
1750 T.H.), de origine amorita (trib Semitic). 
Religia babiloniana a influentat pe greci, 
egipteni, crestini. Astfel, Sin (Luna) si Samus 
(Soarele) au fost zei importanti Tn Egipt, 
Ishtar, zeita dragostei si razboiului au 
devenit Afrodita si Atena la greci, dupa cum 
diavolii babilonieni ai lumii subpamantene 



56 



Processed Street 




exista Tn ladul la care se refera crestinii. 

Bactriana (Bactria sau Balckh) - apitala 
regatului cu acelasi nume, situat Tntre Hindu 

• FERGHANA 

Alexandria Escbatfl 




% GANOHARA 



Kush si Oxus (Amu Daria), nu departe de 
muntii Himalaia, Tn Afganistanul de azi. 



Numele persan al Bactrianei, cetate a 




anticului Khorasan, a ramas, pana astazi, 
nume al unei provincii Tn nordul 
Afganistanului. Este asociat cu numele vedic 
Bhakri si zona apartine stratului arheologic 
Bactria-Margiana. Este asociat cu migratiile 
indo-iranice si indo-ariene din Epoca 
Bronzului (civilizatia Oxus). Numele 



Balcicului si Balcanilor, ca si Balica, Bale, 
Balcescu vin de la Balckh (iar acesta de la 
lacul Balckhash, pe malurile caruia locuiau 
la origine triburile). Limba vorbita era de tip 
iranic - se presupune ca de acolo au migrat 




Tn lume triburile ariene (cam 2000 T.H., spre 
India mai Tntai) - si facea parte din 
subgrupul lingvistic indo-iranic, ca si 
persana. Ele au raspandit credinta Tn 
zoroastrism, pe care o aveau tracii, ca si 
germanii (Zoroastru - Zarathustra). 
Bactriana a facut parte din imperiul mezilor, 
cucerit de Cyrus eel Mare si Tnglobat astfel 
Tn Imperiul Persan. A facut apoi parte din 
Imperiul Seleucid (poetul Djalal El Din Rumi, 
fugit Tn Anatolia la invazia mongola, a 
Tnfiintat acolo secta dervisilor rotitori, ale 
caror piese muzicale au fost stranse Tntr-o 
culegere de Dimitrie Cantemir, care se 
credea urmasul hanului Timur Lenk: Han- 
Temir = Cantemir), apoi a facut parte din 
Imperiul greco-bactrian si Imperiul indo- 
grecesc (sec. Il-I T.H.). Tn China antica zona 
Bactrianei, unde se calatorea din interese 
comerciale, a fost numita Tocharistan (din 
sec. I T.H.). 



Bada - vale aflata Tn 
insula Sulawesi, 

Indonezia. Ca si vaile 
Napu si Besoa, dar mai 
celebra decat ele, 
aceasta are statu i 
megalitice de o frumusete 
inegalabila, ramase pana 
astazi unul din marile 
mistere ale planetei. Cea 




57 



mai mare are 4,5 m, cea mai mica 1,3 m. Nu 
se stie daca sunt zei ori statui mortuare. 
Stilul lor abstract seamana cu al statuilor 
paleolitice din insulele Marii Egee, dar 
dispunerea este as emanatoare cu 

■ f-i ■0!*"™'' ,WcKK>- 




a celor din Insula Pastelui. Sunt 14 statui 
dispuse pe o lungime de 15 km. N-au fost 
exact datate, dar probabil sunt din mileniul I 
T.H. Se presupune ca e vorba fie de o 
migratie dinspre Mediterana spre Indonezia, 
fie de o unitate relativa la nivel planetar a 
civilizatiei megalitice. 



Bahamas - arhipelag compus din 
aproximativ 700 de insule iesite din Atlantic 




Nicholl's 
of Orange Town 

Cay 

Florida 



$tfltii0rn> 

Creak 



©Naw 
Providence 



ChJ.ivirj 
Cay Sal Bank 



N choias C-haniK'i 



TorgLG ' 

of 

Ira 

Ocean 



Thi 1 Common wealth of 1hi i 

Bahamas 



N 26' 

Atlantic ft% 

Eleulhara Is. iL. y )> 

Jjo^mor's Harbour 

*Rock Sound 
Calls 



Ocean 



tHumaCays 
Lard and 
Sea Park 



George 



Great- * 
Esuma 



:; r e a I H p. h a m a B a n k 



San Salvador 

•Cockburn Town 

Rum Cay 
Long Is 
•Deadrmans Cay 



'. 4-.-. 



• Same Clara 
Cuba 

• Sancti Spinti.15 



Crooked I: 

Ragged la. 



•CarragOey 



©1 997 MAG E L LAN Geographic 
(aa&)6a&-3iOO www maps com 




Samaria Cay 
^Colonel Hill 

Mayeguana Is. 
Acklins Is. 



Bahamas 

National 

Park\ 



22* 

Littte 
inagua is 



Great 

Iriaguai Is. 



cu sute de mii de ani Tn urma, Tn procesul de 
deriva a continentelor, dintre care cele mai 
cunoscute sunt Abaco, Andros, Bahama, 
Bimini, Cat, Eleuthera, Exuma, Long Island, 
Marea Inagua. Geografic sunt pozitionate Tn 
golful dintre Florida si Cuba. Atestarile 
arheologice spun ca Tn largul insulei Bimini 
se afla vestigiile unei civilizatii megalitice, 
despre care unii cercetatori afirma ca apartin 
culturii de tip Atlantida. Arhipelagul este 
locuit 80% de populatii originar africane, de 
populatii taino precolumbiene, originare din 
America de Sud, de sclavi fugiti si de urmasii 



unor pirati. Limba vorbita face parte din 
familia limbilor bastinasilor Americii de Sud. 
Din cauza Gulf Streamului care-i uda 
tarmurile, clima este deosebit de blanda. 
Cultural se observa influente africane si 
europene. A fost descoperit de Columb, 
numele arhipelagului Tnsemnand, la origine, 
Baja Mar (golf maritim). In prezent face parte 
din Commonwealth. 

Bahrein - insula aflata Tn Golful Persic, nu 
departe de coasta Arabiei Saudite. Vestigii 
cu vechime de 4000 de ani. Numita Dilmun 




Tn Biblie (dupa Epopeea lui Ghilgamesh) si 
considerata Tara Paradisului (care 
cuprindea, dupa legenda, teritoriul dintre 
Mesopotamia si Indus), locul pe unde 



Muharrau-+. , 
MANAMA 



Isa \h 
Town l Vf5fera 




MulKirnuf I. 

Mima Sulmgn 



BAHRAIN 

Rti 'i nl Balir 




I 



lOmls 
<^k international airport 

trecuse Noe odata coborat pe uscat dupa 
Potop. Unii cercetatori afirma ca acolo au 



58 



poposit supravietuitorii continentului disparut 
dintre Australia si Indonezia de azi, facand 
navigatie de cabotaj si, dupa acest popas, 
intrand pe Tigru si Eufrat Tn interiorul 
uscatului. Insula a fost stapanita pe rand de 
Asiria, Babilon, greci, persi, arabi. Numele ei 
provine din araba, unde Tnseamna „uscat 
aflat Tntre doua mari". Dar exista si teoria ca 
numele provine din cuvantul bahran, 
termenul iranic pentru victorie, asa cum 
figureaza numele din Zend Avesta al zeului 
victoriei, Varahrdn. Insula confine eel mai 
mare cimitir preistoric din lume: 170.000 de 
morminte si unii cercetatori considera ca pe 
acolo au trecut supravietuitorii continentului 
scufundat, Lemuria Mu, Tnainte de a intra pe 
Tigru si Eufrat. 

Baikal - eel mai vechi lac cu apa dulce al 
planetei, aflat Tn lungul riftului asiatic, 
continuator al celui african (20-30 de 




milioane de ani, comparativ cu toate 
celelale, care nu depasesc cateva zeci de 
mii de ani), eel mai adanc (peste 1600 m), 
conectat la numeroase izvoare de foarte 
mare adancime, inclusiv termale, ceea ce a 
dus la presupunerea ca pot exista forme de 
viata la adancimi mari, Tnca nedescoperite. 
Lacul se afla Tn Siberia de Est, Tntre Rusia si 
Mongolia. Are un rol fundamental Tn istoria 
formarii poporului mongol. Legenda spune 
ca stramosul mitic, lupul, cu sotia sa, au 
venit din taigaua siberiana Tn zona cu ierburi 




traversand marea interioara (adica lacul). La 
coborarea pe uscat li s-a nascut un fiu 
pamantean, Batachikan. Acesta e stramosul 
lui Gingis Han (Tenghiz), fondatorul 
Imperiului Mongol. Tn ordine simbolica apa 
este o punte Tntre transcendent si realitate, 
traversarea ei Tnseamna, aproape Tn toate 
culturile, trecerea de la o stare la alta. lar Tn 
limbile turcice, cum e mongola, Tenghiz 
Tnseamna mare, tinut acvatic. Gingis Han 
era deci un fiu al marii, eel care desavarsise 
trecerea de la o existenta mitologica, 
transcendenta, la aceea pamanteana. 



Balcani - peninsula aflata Tn sud-estul 
Europei, unde se afla si lantul muntos cu 





aff 



vV'. '. !.v v -- 






a \ \ t u ^'^ / " ■ "% 







acelasi nume. Numele locului are origine 
iranica (Tn araba Balckh era nurmita 
Bactriana). Din punct de vedere arheologic 
exista atestari cu o vechime de 5000 de ani 
(culturile Hamangia, Tripolje, Vinca, Tartaria, 
Butmir). Exista o teorie a continuitatii 



59 



culturale proto- indo-europene Tnca din 
Paleolitic pe un areal care cuprindea 



care au migrat catre coasta de sud-est a 
Marii Baltice, din centrul Siberiei, cu 2500 de 




teritoriul dintre culturile Yamna (Tn sudul 
Uralilor), Golful Persic si Malta, Tn 
Mediterana. Dar exista si o alta teorie, 
despre invaziile indo-europene care au 
Tnceput cam la 2000 T.H., cu aheii, care ar fi 
Tntalnit Tn Peninsula Balcanica triburile din 
zona, ilirii si tracii. Oricum, de Balcani au 
tinut deopotriva culturile vechi: pelasgii, ilirii, 
tracii (daco-getii fiind o subdiviziune a lor) si 
triburile Greciei antice. Ceea ce da o mare 
Tncarcatura spirituals Balcanilor, confirmata 
Tn timp. 

Baleare- v. Ibiza 

3alti - triburi de origine indo-europeana 




Baltic Tribes 

c. 1200 CE 




ani T.H. Tari baltice sunt numite astazi 
Estonia, Lituania si Letonia, desi, dintre 
acestea, numai Tn Letonia si Lituania se 




vorbeste limba baltilor vechi, Tn vreme ce Tn 
Estonia se vorbeste o limba fino-ugrica, 
avand alte radacini decat limbile indo- 
europene, si anume uralica, la fel ca 
maghiara si finlandeza. Sarmatii si scitii se 
pare ca provin, la origini, din aceeasi zona, 
adica Siberia vest-centrala (confluenta 
Kamei cu Volga). Tn ordine istorica, primele 
atestari de locuire sunt de dupa ultima 
glaciatiune, adica 13.000-10.000 T.H., Tn 
Estonia si Lituania. Cultura Narva din tarile 
baltice este o varianta a culturii Pit Comb 
Ware de la sfarsitul Paleoliticului (de pe 
continentul american). 

Bangladesh - parte a subcontinentului 
indian corespunzand bazinului Bengal 
(capitala la Dakka), eel mai mare bazin din 
lume, format la confluenta Brahmaputrei cu 
Gangele (aluviunile au fost continue 66 de 



60 



milioane de ani). La nord bazinul e marginit 



matriarhatului 



nde locuinte, 




de Centura muntilor Himalaia. Inainte de 
existenta celor doua fluvii ar fi existat un 




fluviu numit Sarasvati, care ar fi plecat din 
Himalaia, ar fi strabatut subcontinentul 
indian si s-ar fi varsat Tn Golful Cambay. 
Vechiul fluviu ar fi disparut din cauza 
schimbarii Tnclinarii placii tectonice Tn timp. 
Tn lungul presupusei lui albii s-au descoperit 
cele mai vechi semne de viata din aceasta 
parte a lumii, si anume din Pleistocen (fosile 
pietrificate). Tn Bangladesh exista sute de 
situri arheologice datand din Paleolitic 
(Epoca de Piatra). 

Banpo - eel mai important sit arheologic al 
culturii Yangshao din China (10.000 - 4000 
T.H.). Are aproximativ 3 km 2 si o vechime de 
6000 de ani T.H. Este specific pentru epoca 




frumoase, ca si o prima forma de scriere, 



61 




spune, din cauza complexitatii 
Cultura Banpo. 



sitului, 



Barbari - termen de origine greceasca 
desemnand pe toti cei care nu erau cetateni 
greci. Termenul nu se refera neaparat la 
popoarele migratoare. lason de pilda, la 
Tntoarcerea din calatoria facuta Tn cautarea 
Lanii de Aur (Tn Crimeea), a adus-o Tn 
Grecia pe barbara Medeea, fiica de rege din 
Colchida (Georgia de azi, pe tarmul 
rasar itean al Marii Negre). Dar se refera la 




faptul ca limba si cultura barbarilor nu 
corespundea acceptiilor si standardelor 
democratice ale lumii grecesti. Trebuie 
invocat aici rolul de filtru cultural al Greciei 
antice, care exclude simbolurile altor lumi 
vechi si afirma primatul cultural al civilizatiei 
grecesti, al logicii umanului fata de logica 
simbolica, al ratiunii Tn fata perceptiei 
afective. Tncepand cu Grecia antica, Tn 
istoria lumii apare ideea de centru/margine, 
continuata de Imperiul Roman. Ea este Tnca 
activa Tn politicile lumii contemporane si 
genereaza atat conflicte - civilizational 
vorbind - cat si tentative de globalizare prin 
pulverizarea conceptului de apartenent la o 
natiune, un stat, o cultura (drepturile omului 
sunt mai presus de drepturile natiunilor). Tn 
sens istoric barbari au fost desemnati de 
pilda (de catre istorici) germanii, gotii 



(vizigotii si ostrogotii), scotii, hunii, anglii, 
saxonii, celtii, vandalii. 



Basarabi - complex de bisericute construite 




Tntr-un deal de creta (deci Tn regim de 




rtu 

pestera), la 15 km. de malul Marii Negre, nu 



62 




care o vorbesc nu apartine nici uneia dintre 

It 



functional Tn intervalul secolelor 1 1 1 -XI d.H., 
pe cand zona era sub dominatie bizantina. 
Interesant este faptul ca ele erau un reper 
important al cunoscutului drum antic de la 
varegi (vikingi) la greci, cunoscut ca „drumul 
chihlimbarului". Tn interiorul complexului sau 
gasit, pe langa desene (de mentionat 
simbolul Naga, al sarpelui-dragon) si semnul 
crucii ori al zvasticii indiene (ca roata a 
vietii), scriere glagolitica, chirilica, rune 
vikinge, scriere greaca, latina. Monument 
UNESCO. 

Basci - locuitori ai Tarii Bascilor, circa 
600.000 Tn prezent, teritoriu aflat Tntre 
Spania si Franta (cinci provincii apartin 




Spaniei si doua Frantei), Tntr-o zona 
muntoasa cu iesire la Mediterana. Originea 
lor este pelasgica, cea mai veche din 
Europa. Exista mai multe teorii: ca sunt 
urmasi ai Atlantidei; ca sunt urmasi ai 
Sumerului, ai fenicienilor ori filistinilor; ca 
sunt urmasi ai aheilor sau frati ai ilirilor si ai 
etruscilor; ca sunt urmasi ai Omului de 
Neanderthal care a trait chiar pe aceste 
locuri (40-50 de mii de ani T.H.). Limba pe 




familiile lingvistice care se vorbesc Tn 
prezent si seamana doar cu malteza si 
albaneza. Numita euskera, aceasta limba 
este de tip aglutinant (cum a fost si aquitana, 
limba astazi disparuta, care se vorbea pe 
pamantul Frantei, ca maghiara, dar cu o 
gramatica diferita: exista 13 cazuri pentru 
substantiv si primele cinci numerale au 
forme de plural, ceea ce atesta vechimea 
mai mare decat a slavonei de pilda, care are 
forme de plural numai pentru numeralele 1, 
2, 3). Euskera are un vocabular fara 
corespondent nicaieri. Alfabetul nu contine 
consoanele c, v, q, w, y. Tn loc de v se 
pronunta b, ca in vechea greaca ori latina 
(sub influenta etruscilor). In conflictul dintre 
romani si Cartagina bascii au fost aliatii 
Cartaginei si ei l-au ajutat pe Hannibal sa 
treaca elefantii peste lantul muntos al Alpilor 
spre a ataca Roma. Au fost mari colonizatori 
de-a lungul timpului si se pare ca au atins 
Americile cu mult Tnaintea lui Columb. Vasco 
(Basco) da Gama, de altfel, era si el base. 
Cele mai recente cercetari, dupa metoda 
ADNrmc, atesta faptul ca majoritatea bascilor 
au qrupaOcu RH negativ, o raritate ca 




;-.-.-w ' : ^' ■-'•' v;^' ■■ f 

enomen de masa, care nu se mai Tntalneste 



63 



decat Tn Himalaia. Din cauza acestei 
compozitii sangvine se nasc putini copii, iar 
din cauza casatoriilor Tntre basci, toti 
seamana putin Tntre ai: au nasul drept, 
urechile mari, sprancenele Tmbinate. Bascii 
sunt atestati Tn texte latine din sec. I T.H. ca 
popor distinct. Nu si-au pierdut niciodata 
identitatea, Tn ciuda faptului ca, fiind putini, 
au fost cuceriti inclusiv de popoarele 
migratoare. Foarte buni negociatori si foarte 
uniti Tn a se apara, au folosit cu succes 
spatiul muntos si trecatorile care-i leaga de 
restul lumii (sunt numite „porti", iar golful 
care da spre Mediterana se numeste 
Biscaia). §i-au pastrat inclusiv vechea 
religie, desi s-au crestinat Tn sec. X-XI d.H. 
Soarele si Luna erau principalii zei, ca si 
dragonul-tap (avand coarne arcuite, simbol 
al triburilor venite din Asia Tn Neolitic. De 
altfel si analiza ADNmc a sangelui acestor 
capre atesta diferenta lor fata de capra 
europeana). Pana astazi cimitirele basce au 
crucea doar sugerata Tn mijlocul unui disc 
solar. Din Tara Bascilor provine basca, pe 
care o poarta pe cap Tn general barbatii, dar 
si femeile. 

Bastarni - triburi germanice asezate Tn 

% 1VAH0IUI) rcWHl f 

BURI 

QUADt 

mm* - o t I N I 



azi Insula §erpilor). Dupa date arheologice 



SARMATAE 



r vKCCMUH i ,«r 

* bospob: ■ 




curcMcJb 
■■•><<', m ouatu 



Punctul de Iesire al migratiei Bastarne 



vestul Vistulei. Migratia lor spre sud-estul 
Europei a Tnceput Tn secolul al Ill-lea T.H. S- 
au stabilit Tn nordul Moldovei de azi, 
cuprinzand si bazinul Nistrului mijlociu si au 
facut incursiuni pana Tn sudul Dunarii si sub 
zidurile Olbiei (la varsarea Bugului). Au avut 
conflicte cu regii daci de la Oroles pana la 
Burebista, care i-a alungat, desi fusesera 
aliatii lor contra romanilor. Principalele triburi 
bastarne au fost ale atmonilor, sidonilor si 
peucinilor (nume dat de Strabo dupa insula 
Peuce de pe cursul Istrului, adica al Dunarii, 




Diadema de aura unei regine Bastrane 



(cultura Poienesti-Lukasevska) bastarnii 
erau triburi germanice. Unii au fost 
stramutati Tn 282 d.H. (circa o suta de mii) 
de catre Tmparatul roman Probus Tn sudul 
Dunarii, unde s-au asimilat. 



Batavia - tinutul de la gurile Rhinului locuit 
de triburile batavilor Tn secolele 3-2 T.H. La 
origini faceau parte din grupul mai larg al 
triburilor germanice chatti. Au intrat Tn 
componenta poporului danez alaturi de frizi, 
franci si saxoni. Danezii considera Tnsa, 
pana astazi, ca ei sunt, Tn principal, urmasii 
batavilor. Compania navala daneza care a 
ajuns Tn India s-a numit Batavia. Considerati 
de latini cei mai ordonati si mai buni 




luptatori, n-au fost de fapt cuceriti, ci folositi 
ca aliati Tn lupte pentru apararea granitei de 
nord-vest a Imperiului Roman. Tacit scrie Tn 
De origine et situ Germanorum ca au fost 



64 



transferati Tn cohorte inclusiv Tn Britania. 
Dupa revolta batavilor din 68-70 d.H, care 



scriere necunoscuta. Au fost numite discurile 




coincidea cu aceea a galilor, romanii au 
recunoscut independent batavilor si 
Legiunea a Xlll-a Gemina a fost orientata 
spre sud-est (dupa ce i s-au adaugat 
luptatori din nordul Africii si Canaan), unde 
avea sa poarte lupte cu tracii si dacii. Langa 
Turnu Severin au fost descoperiti tumuli 
mortuari ai unor luptatori din Legiunea a XIII- 
a care erau africani si canaaniti. 

Bayan Kara Ula - munti aflati la granita 




Vehvng ^Sb.Hj <imji; Aft 

\> SAIL MO0I ' ', 

"Mmrn &»•"> , ! ^"itiP»iNEt 

■ An 



dintre Tibet si China. Acolo, Tntr-un complex 
de pesteri despre care arheologii spun ca 
sunt prelucrate artificial, deoarece erau 
suprapuse pe multe nivele, au fost 
descoperite de catre arheologul Chi Pu Tei, 
Tn 1937-1938, o serie de morminte cu 
schelete foarte mici (Tntre 60 cm si 120 cm), 
dar capete foarte mari Tn comparatie cu ele. 
Pe peretii pesterilor au fost gasite 
pictograme care imaginau Cerul. Pe 
jumatate Tngropate s-au gasit, Tn aceleasi 
pesteri, 716 discuri de piatra, de diverse 
marirmi, cele mai mari avand diametrul de 30 
cm si grosimea de 10 cm. Toate aveau o 
gaura rotunda Tn mijloc cam de 15-20 cm si 
semne dispuse Tn spirala, parand a fi o 




Dropa, dupa un trib descoperit Tn aceiasi 




munti, Tn 1947, de cecetatorul chinez (dar cu 
nume japonez) Tsum Urn Nui, care a afirmat 
ca a descifrat semnele unuia dintre discuri si 
textul vorbeste despre venirea „din stele" a 
locuitorilor pesterilor. Membrii tribului Dropa 
erau foarte mici, cu pielea galbena si ochii 
albastri, foarte deschisi la culoare, cu capul 
mare. Vechimea discurilor s-a stabilit a fi 
Tntre 20.000 - 12.000 T.H. Tn 1968 profesorul 
V. Zaitev a supus discurile unei miscari de 
rotatie si a obtinut sunete ca de sarcina 
electrica. Analiza lui de laborator a evidentiat 
urme de cobalt. Cateva din aceste discuri se 
afla la Muzeul Banpo, altele la Moscova. 

Beduin - de la cuvantul arab bedu, care 
Tnseamna locuitor al desertului. Astazi 



65 



Tnsumeaza 1% din totalul populatiei arabe 
(adica 15-20 de milioane de oameni). Se 
refera la nomazii din Asia Mica si Sinai 
(migrati, cu Tncepere din veacul al XlV-lea, 
tot din Peninsula Arabica). Mai mult decat Tn 
restul Asiei, pentru beduini calul, ca si 
carmila au fost si au ramas principalul ajutor 
pentru supravietuire. Primele atestari despre 
existenta lor dateaza de pe vremea persilor, 
dinastia Sassanida, cu care au avut conflicte 
deschise. Persii le-au trasat rute fixe prin 
desert, ca si puncte de Tntalnire Tntre triburi 
(conduse de seici). Dupa trecerea lor la 
islamism controlul populatiei se face prin 




religie, Tntalniri la Mecca etc. Patria originara 
a beduinilor este Yemenul (pana la granita 
cu Omanul) si se crede ca ei provin din 
Yokhtan (Qathan), mentionat Tn Biblie ca 
urmas al lui Ishmael. Originar, ca religie, au 
fost animisti. Din pricina conditiilor dure de 
viata exista o puternica segregare a 
femeilor, dar si o virtute suprema: 
ospitalitatea. Dimitrie Cantemir Ti mentiona 
Tn Istoria Impehului Otoman ca „negrii 
galbeni", stabilind un ascendent rasial al lor 
fata de arabi. Principala forma de cultura 
este cea transmisa pe cale orala, Tn versuri. 
Astazi vorbesc araba. 

Behring - stamtoare care leaga Oceanul 
Arctic de Marea Behring, avand unul dintre 
tarmuri la Capul Dejnev Tn Peninsula 
Ciuhotka (Rusia), iar altul la Capul Printul de 
Walles Tn Peninsula Seward. Cazacul 
Simion Dejnev a fost primul care a trecut 
peste stramtoare (1648), iar numele i-a fost 
dat dupa Vitus Behring, rus de origine 
daneza), care a traversat-o Tn 1728. Tn 
perioada ultimei glaciatiuni stramtoarea nu 
exista, cele doua continente erau unite 




printr-o punte de uscat, iar spatiul a fost 
denumit de geografii contemporani 
Behringia. Arheologii sunt majoritar de acord 
ca aceea a fost calea colonizarii Americilor 
(dinspre Siberia via Alaska, 14.000 T.H.), cei 
care au reusti sa treaca, probabil vanatori, 
fiind cam 12 persoane. 

Bengal - regiune Tn India aflata Tn zona 
golfului cu acelasi nume, marginita la nord 
de Himalaia si Nepal. Se Tnvecineaza cu 
Bangladeshul. Exista urme de locuire dare 
din Epoca Bronzului (acolo 4000 T.H.), cand 
convietuiau populatii dravidiene, tibetane, 
austalo-asiatice. Dupa sosirea indo-arienilor 
au aparut regatele Abga, Vanga si 
Magadha, pomenite Tn Atarva Veda. Tn 326 
T.H. Alexandru Macedon s-a apropiat de 
granita Magadhei, devenita sediu al 
imperiului indian (Maurya) extins de Ashoka 



CHINA 




eel Mare (Imperiul Gupta) pana la granita 
Persiei. 



66 



Berberi - populatie care traieste Tn tarile din 




nordul Africii si Sahara, Tn surma totala, 
astazi, cam de 23 de milioane de oameni. 
Numele provine probabil de la cuvantul latin 
barbar(ius), folosi t ca neol o gism . Vechii 








* 



» 



IV 



greci le spuneau libieni, romanii le spuneau 
numidieni sau mauri. Vorbesc limba berbera, 
din grupul limbilor afro-asiatice (dintre Kush 



Ocean 

Antique Tang(r ^ 




Groupes 
berberes 



| J Kabyles 
■ §] Rifains 

j | Chaouias 

| | Tamazjghts 
j_| Chleuhs 
i~H Berberes du Tell 
1 | Touaregs 
_j Berberes des oasis 



si Chad, ambele Tn Africa), o limba cu origini 
hamito-semitice (dupa Ham si Sem, fiii lui 
Noe). Prima oara sunt mentionati de surse 
grecesti cu referie la Egiptul predinastic 
(civilizatia Naqada), dar evidente genetice 
exista din Paleoliticul superior si spun ca 
populatia provine din Africa si Asia Mica si s- 
a format cam Tn urma cu 30.000 de ani. Un 
imperiu berber numit Garamantes a existat 
vreme de o mie de ani pe locul astazi 
desertic din nordul Africii. Si-au pastat 
identitatea cu ajutorul tehnicilor de 



supravietuire Tn desert, traversand marile 
migratii din nordul Africii si tuturor 
colonizarilor, Tncepand cu aceea feniciana, 
apoi romana si bizantina. Au fost Tnsa 
islamizati si astazi sunt majoritar islamici. 
Principalele ramuri ale berberilor sunt kabilii, 
mozabitii, tuaregii. 



Bes - zeu egiptean care veghea na§terile si 




copilaria. Era si protectorul casei. Originile 
lui Tnsa nu sunt egiptene, existand si Tn 
Africa Centrala si de Sud. Tn Egipt a intrat 
probabil din Nubia, unde besa Tnseamna 
pisica. Are o Tnfatisare comica si a fost 
preluat de fenicieni si ciprioti ca zeu al 
Pantheonului lor Tn perioada tarzie a Epocii 
Bronzului. 



Bessi - trib tracic perceput ca independent, 
care traia Tn muntii Rodopi si Moesia. 
Herodot Ti descrie ca pe o casta a magilor 
priceputi la oracole si ghicirea destinului. 
Istoricul bizantin Kekaumenos (sec. al Xl-lea 
d.H.) Ti descrie pe aromani ca fiind urmasii 
dacilor si bessilor. Crestinismul romanesc a 
preluat preferinta pentru adaposturi montane 
a sacralitatii. Se crede ca lacasurile de la 



67 




MunteleAthosJIa sud de de Rodopi ) au ca 




explicate a alegerii zonei faptul ca, Tn timp, 
continua sa se afle pe locul asezarilor sacre 
ale bessilor. 



Biblia - culegere de texte scrise initial Tn 




descoperiri arheologice, a fi Tn Tntregime 
adevarate. Ele alcatuiesc Vechiul 
Testament, prima parte a Bibliei, unde 
capitolele sunt asezate Tn ordinea actuala, 
pentru prima oara, odata cu traducerea Tn 
greaca, sub numele Septuaginta, dupa cei 
70 (sau 72) de traducatori. Noul Testament 
a fost scris initial Tn greceste (Tn intervalul 
45-95 d.H.). Geneza a fost scrisa de Moise 
Tn ebraica Tn intervalul 1450-1400 T.H. 
Cartea lui Daniel a fost scrisa Tn arameica la 
jumatatea secolului al Vl-lea T.H. Dintre 
manuscrisele intrate Tn componenta Bibliei 

* 



1*1- 



^**t 






■ ■ 




arameica si ebraica, descriind evenimente 
istorice care s-au dovedit, ulterior, prin 



actuale mai exista: o parte din Manuscrisele 
de la Marea Moarta (scrise candva Tn 
intervalul 200-70 T.H.), fragmente dintr-o 
copie a Genezei din 400 T.H. Tn arameica si 
ebraica, precum si alte copii din primele 
veacuri d.H. 

Bimini - unul din siturile megalitice aflate Tn 
ocean, langa insula cu acelasi nume din 
arhipelagul Bahamas, nu departe de coasta 
Floridei. Acest tip de structural megalitica 
precum a dalelor drumului de la Bimini 
atesta un strat de civilizatie situat Tn 
intervalul marii glaciatiuni (50.000-7.000 
T.H.), Tncheiat odata cu dezghetul (care a 



68 



provocat potopul si a scufundat sub ape 3 

if 

i 7 ; mm 




E3LTI SCAB 



milioane de km de pamant). Tot sub nivelul 
apei se mai afla astfel de situri Tn Alantic si 
Tn peninsula Yucatan din Mexic, Tntre coasta 




Cambay si Bengal, langa insula Yonaguni 
(arhipelagul Japoniei), ca si pe uscat, Tn sud- 
estul Asiei, Tn Africa, Peru, Egipt, Serbia, 
Marea Britanie, Europa de Vest, pe cursul 
Amazonului. Cea mai importanta structura a 
sitului Bimini (vechime estimata 17.000-7000 
T.H.) este o sosea cu dale uriase care 
traversa un mare lant muntos, lung de 2000 
km, aflat si el sub ape, Tn Pacificul de Sud. 
Se crede ca, dupa potop, n-a disparut 
complet informatia despre existenta vechilor 
cetati, poate sa fi existat si supravietuitori, 
deoarece drumurile fenicienilor Tn 
Mediterana si de jur Tmprejurul Africii, ca si 
spre Americi par sa ateste cunoasterea 
faptului ca exista o destinatie precisa a 
acestor calatorii. Analizele ADNmc din 
ultima vreme, au depistat, Tn Peru de pilda, 
mumii cu ADN fenician. 



Birmania-v. Myanmar 

Bithinia (Bythinia) - regat initial 




independent format prin migratia triburilor 
trace ale thynilor si bithynilor (sec. V-IV T.H.) 
Tn Asia Mica (sec. Ill T.H.). Se marginea cu 
Paphlagonia, Phrigia, Galatia, Misia sj 



Marii Britanii si a Spaniei, Tn Mediterana, 
langa insulele Malta si Santorin, Tn golfurile 




TFl&io^ 



TOr 



69 



Propontida (Marea Marmara). Principalele 
cetati ale Bithiniei erau Nicomedia (azi Izmir, 
Tn Turcia), Niceea, Heracleea, Prusa (Brusa, 
azi Bursa, fosta capitala a sultanatului 
otoman Tnainte de cucerirea Bizantului), 
Calcedonia. A fost cucerit pentru prima data 
de Cressus, regele Lydiei si devine provincie 
romana (achizitionata de la Mithridate, 
regele Pontului) Tn secolul I T.H., apoi devine 
provincie a Imperiului Bizantin. Daca e de 
presupus ca dislocarea initiala a triburilor se 
datora incursiunilor persilor, trebuie afirmat 




si faptul ca aceste triburi au dus cu ele 
stiinta magilor traci, pastratorii trecutului 
originar si profetii viitorului, stiinta pe care au 
transferat-o crestinismului. Nu Tntamplator 
Conciliul de la Niceea (325 d.H.), convocat 




de Tmparatul Constantin (originar din 
Dardania, zona pelasgica) rarmane unul de 
fundamentare a crestinismului. A existat 
chiar un Imperiu al Niceii, Tn prima parte a 
veacului al Xlll-lea d.H., alcatuit de dinastia 



greceasca Duca, dupa ce Constantinopolul 
cazuse Tn a patra cruciada initiata de 
crestinatatea occidentals. Este semnificativ 
ca dinastiile grecesti bizantine refac Tn sens 
invers drumul initial al migratiei bithinilor si 
se aseaza Tn tarile romane (Duca, Paleolog, 
Cantacuzino, Lascaride). V si Pont. 



Bizant 



numele 




Bizantium de langa Constantinopol) de 
moderni Imperiului Roman de Rasarit, dupa 
fragmentarea religioasa (si de facto) a 
Tntregului. Tn perioada existentei lui i se 
spunea, dupa traducerea greceasca a 

numelui latin, 

Basileia 

Romaion. 

Fractura 

Imperiului 

Roman a 

avut loc Tn 

veacul al IX- 

lea d.H., 

Tntre franci, 

care si-au 

ales un Papa 

considerat 

continuatorul 

Sfantului 

Petru, 

crestinatorul 

Romei, si 

romanii 

rasariteni, care continuau traditia crestina a 
Rasaritului (de tip grecesc). Fondatorul 
Bizantului este considerat Constantin eel 




70 



Mare (280-337 d.H.), eel care a impus 
crestinismul Tn partea de est a Imperiului 
Roman, sperand astfel sa 



<j*At<^w*1 TT^TM.*' 




poata pastra ascendentul asupra 
numeroaselor revolte ale popoarelor 
cucerite, Tntr-o lume deci multietnica. Tn 
timpul unei existente multiseculare (imperiul 
dispare dupa caderea Constantinopolului 
sub otomani, Tn 1453 d.H.), Bizantul asigura 
unitatea crestina a spatiului rasaritean al 
Mediteranei, cu extensii notabile Tn Balcani 
si spre Asia. Ca urmare a faptului ca 
Tnvatamantul era cvasi-unitar si avea o tenta 
majoritar religioasa, beneficiul Tnregistrat a 
fost sj de ordinul unificarii standardelor de 



v 




1 



cunoastere ale Estului (scolile, tipariturile, 
formarea mentalitatilor), astfel meat lumea 
romaneasca avea aceleasi repere cu 
arhipelagul grecesc si lumea slava. Fapt 
care ar fi separat-o poate de Occident, daca 
n-ar fi fost originea latina a poporului, dar 
care a ajutat-o sa reziste incursiunii otomane 
si sa se constituie ca o bariera de aparare a 
Europei Tnsasi de fenomenul numit 
islamizare. Deopotriva, Bizantul a trebuit sa 
reziste cruciadelor Occidentului, care voia 
nu sa reunifice fostul imperiu, cat sa 
recucereasca Rasaritul si locul nasterii 
Mantuitorului Tn numele catolicismului. 
Disparitia Bizantului a Tnsemnat si infiltrarea 
lumii romanesti cu migratia unor familii 
imperiale si aristocratice, tentativa de a 
pastra spiritul imperiului la gurile Dunarii si 



Portile de Fier (unde exista o cetate 
bizantina edificata Tn veacul al Xll-lea, Tn 
perioada cand Bizantul s-a numit Imperiul 
Latin, iar din el faceau parte si Venetia si 
Genova, motiv pentru care genovezii au 
ajuns pana pe tarrmul azi romanesc al Marii 
Negre, iar domnii romani, tributari la Tnalta 
Poarta, si-au platit Tntotdeauna darile cu girul 
bancilor venetiene, unde traiau, de altfel, 
chiar refugiatii Bizantului). Este iarasi 
interesant de observat ca migratia 
bizantinilor dupa caderea 



The Roman Empire about 395. 







Constatinopolului s-a Tndreptat si catre 
Venetia, influentand astfel crestinismul chiar 
occidental. Iar atunci cand papalitatea a 
constituit Tn Transilvania o religie-interfata 
Tntre Occident si Orient, nurmita greco- 
catolicism, acolo au fost adusi italieni din 
zona Veneto. 

Blidaru - cetate dacica edificata dupa 




hi '• 
domnia lui Burebista (numele nu este eel 

originar, ci al culmii cu acelasi nume, 700 m. 

Tnaltime, din Muntii Orastiei, nu departe de 

Costesti) Tn centrul Daciei Magna. Cuprinde 

doua incinte fortificate cu sase turnuri de 

paza si o mare cisterna pentru apa aflata Tn 

afara zidurilor de incinta. 



71 



Boadicea - nume Celtic Budica 




Tnseamna Tn celtica Victoria), regina a britilor 
si altor triburi de celti, casatorita cu regele 
icenilor Prasutagus. S-a opus cuceririi 
romane. Suetonius scrie ca Legiunea a IX-a 
Hispanica si a XlV-a Gemina au fost 
macelarite la Trinovantes, Camulodunum 
(Colchester) si Londinium (Londra), Tn 60-61 
d.H. Au murit Tn jur de 70-80.000 de romani. 
Regina a ramas un simbol al Marii Britanii si 
nu Tntamplator numele Victoria a fost, mai 
tarziu, al reginei care a consacrat epoca de 
aur a civilizatiei britanice. 




Bihar, unde s-a nascut religia buddhista. 
Acolo, sub un ficus urias, dupa o meditatie 
de trei zile, printul Gautama Siddharta a fost 
iluminat de catre Marele Buddha. Se 
Tntampla cam Tn anul 500 T.H., Tn luna mai. 
De atunci locul se numeste 




Bodh Gaya, ziua a devenit o sarbatoare 
cunoscuta cu numele Buddha Purnima. Pe 
locul acela s-a edificat tempul Mahabodhi si 
se spune ca exista Tnca ficusul sub care a 
meditat printul. 



Boi 



trib Celtic mentionat de Strabo ca 



Bodh Gaya - localitate din India, statul 




72 



locuind pe teritoriul actualei Bohemii 
(numele zonei deriva, de altfel, de la numele 




acestui trib). Au purtat batalii cu dacii si au 
fost Tnfranti de Burebista, fiind Tmpinsi pana 
Tn Galia, unde Tmparatul roman Cezar i-a 
batut din nou. Au ramas populatie de 
substrat si dupa venirea triburilor germanice 
si slave care au intrat Tn componenta 
poporului ceh de azi. 

Boian - cultura denumita dupa satul 




romanesc din Campia Romana unde a fost 
descoperita. Dateaza de la jumatatea pana 
la sfarsitul Neoliticului. A fost contemporana 
cu Hamangia din Dobrogea si Vinca de la 
sudul Dunarii, atestand o locuire compacta a 
acestui areal geografic. S-a caracterizat prin 
forme de arta si civilizatie (vase, statuete, 
podoabe, unelte, locuinte, morminte) care 



sunt semnul unor populatii nefluctuante. Prin 
simbolistica si formele religioase cultura 
Boian are factori comuni cu siturile din Cipru. 
Culorile si modelele ceramicii de Horezu par 
mostenite de la aceasta veche cultura 
neolitica. 

Bolivia - stat din America de Sud, care 
cuprinde o parte a Tnaltimilor Muntilor Anzi si 



EHEET 



BRAZIL 

v 

It-.' 
• Cobtji 



PERU 



^Cuayaramerin 

Riberaka 



Hucirto 
Maldanado 



Paryui' N'adunul 

'■.i.n.i.li s 

I '. Nttdonii] g 

Apoloboiuba 

TlUeJej 

La Pai 

Cochabarnba * 

• Oraro 



San loaquiii 



Magdalen a 
Q Rimenabaque 

- Trinidad 



4$>> 



INni.4 K i iiipn M 1. 1 1 :i- 1 ii* 



o Cqncepdtfn 
Santa Crui • Robore 



r i ifh 



CHILE . S "J«' 



♦ Sucre 
■ Pntosi 



5 Parrot Nu*-jnoul 

iM f:v:m I BBi.il 



deUyunl »Boyuibe 

. ,,, Tupiza aP""! 111 ' National 

SanVlcetlleoo r . Tati | 4 Aauamjilc 

Llijun.t Cu-Ot.LiLi ■ 

Laguna Verde * 

ARGENTINA 



PARAGUAY 



bazinul Amazonului. A facut parte, Tn 
perioada precolumbiana, din Imperiul Inca. 
Populatia este formata din amerindieni, 
migratori veniti din Asia, africani si europeni 




ajunsi Tn zona dupa descoperirea Americii 



73 



de catre Columb. Tnainte de imperiul Inca a 
existat imperiul Tiwanaku (Tihuanaco Tn 
spaniola), o cultura precolumbiana care s-a 
dezvoltat Tn Tmprejurimile lacului Titicaca 
(3825 m deasupra nivelului marii), aflat pe 




Tnaltimile Anzilor Cordilieri Centrali, Tn 
mileniul al ll-lea T.H. (Epoca Bronzului). Ca 
existenta Tn timp cultura Tiwanaku s-a 
manifestat dupa culturile Chavin, Moche si 
Nazca, adica Tn orizontul mediu al culturilor 
precolumbiene, fiind urmata de culturile Inca 
si Maya. Tiwanacu dateaza de la 1500 T.H., 
dar a ajuns la maxima stralucire Tn zona 
andina la 400 d. H. Situl arheologic Fuente 
Magna, unde sau descoperit Tn 2002 
inscriptii Tn limba arameica, se afla Tnca Tn 
plina investigare. 

Borobudur - monument buddhist celebru 
din Indonezia (insula Java), datand din 
secolul al IX-lea d.H. A fost construit Tn 75 
de ani. Este Tn forma de piramida Tn trepte, 
cu sase nivele patrate, urmate de trei nivele 
circulare (la chaldeeni acestea erau cifre 
magice, trei era semnul familiei, preluat si de 
crestinism, iar sapte era cifra fericirii, formata 
din trei - triunghiul familiei si patru, 



patrulaterul perfectiunii; cat despre cifra 

■ w 




sase, ea era baza de calcul a matematicii 
chaldeene). Asigura, gratie lui Buddha, 
raportarea omului la Cer. Stilul este al 




barocului extrem oriental (are 2672 de 
basoreliefuri cu numeroase personaje si 504 
statui ale lui Buddha), influentat de regatul 
indian din Java (declin Tn secolul al XlV-lea 
d.H., urmat de convertirea zonei la 
islamism). Este monument UNESCO si loc 
de pelerinaj pentru toti buddhistii din sud- 
estul Asiei. Este interesant de remarcat ca 
acest templu se afla pe Centura „de foe" a 
vulcanilor care au modificat de mai multe ori 
clima planetei cu Tncepere din Pleistocen si, 
nu Tn ultimul rand, registrul civilizatiilor. 

Bosfor - stramtoare de legatura Tntre Marea 
Neagra si Marea Marmara, lunga de 30 km., 



74 



formata probabil cu 10.000 - 6.000 de ani 
T.H., cand s-au despartit Marea Neagra de 



pictate ale Americilor (de pe vremea ursului 




Marea Egee prin cresterea nivelului apelor. 
Stramtoarea se afla pe teritoriul Turciei, 
provincia Rumelia fiind pe partea europeana 
si Anatolia pe aceea din Asia Mica. Mai mult, 
ea trece chiar prin Istambul, fostul 
Constantinopol. A fost si a rarmas de maxima 
importanta strategics, generand numeroase 
razboaie de-a lungul timpului. Tn veacurile V- 
IV T.H. a apartinut regatului grec Bosporus, 
condus, la un moment dat, de tracul 
Spartacus, biruit de romani, facut sclav, si 
care a provocat cea mai mare rascoala a 
lumii antice contra Imperiului Roman (76 
T.H.). Dupa trecerea hunilor regatul 
Cimmerian Bosporus (al grecilor care 
stapaneau teritoriul de la stramtoare pana Tn 
Crimeea) si-a regasit 
o prosperitate tarzie sub protectia Bizantului. 



Brahmanism - v. hinduism 

Brazilia - stat aflat Tn America de Sud, care 
cuprinde, Tn principal, cursul Amazonului, eel 
mai important fluviu al Americilor, eel mai 
lung de pe glob, cursul nu este Tn Tntregime 
explorat nici astazi, fiind ascuns de cea mai 
mare padure ecuatoriala de pe glob. Acolo 
s-au gasit urme de locuire urmana compacta 
(1300 km 2 ) vechi de 50.000 de ani (Parcul 
National Serra da Capivara, patrimoniu 
UNESCO), precum si cele mai vechi pesteri 



^i-i-'i"" *^ naus 'Fortalezk* 




K 



NORTH ATLANTIC 
OCEAN 



Teresina* Naial, 

Reclfej 

Macetf, 



BRASILIA 



Salvador^/ 



} 



. Belo 
htorizonte 



CHILE 
SOUTH 
PACIFIC 
QCFAN 



Sao 
Paulo. 



'vitdria 



r I I ! # 

_ orlo \ 

Alegre--' 

y 



SOUTH ATLANTIC 
OCEAN 



300 SOD mi 



de pestera). De asemenea, Tn padurea 




amazoniana a Braziliei s-a gasit un adevarat 
Stonehenge, un observator astronomic 
megalitic de tip circular. Toate aceste fapte 
contrazic teoria aparitiei omului Tn Lumea 
Noua prin migratie din Asia doar dupa ultima 
glaciatiune, pe puntea unde se afla acum 
stamtoarea Behring. 



Briti (britoni) - triburi care locuiau Tn 
insulele britanice. Numele lor are o 
rezonanta apropiata de a bretonilor din 
Bretagne, Franta, cu care, probabil, se 
Tnrudeau la origini. Exista de altfel si o teorie 
care spune ca britii ar fi migrat din Bretania 
Tn insule abia dupa cucerirea romana. 
Oricum, aceasta teorie pare sa fie negata de 
argumente lingvistice, deoarece numele este 
pronuntia latina a cuvantului grec bretanos, 
care, la randul lui, transcrie cuvantul celt 
pentru triburile gasite de ei pe aceste insule. 
Migratii dinspre continent Tnspre insule si 



75 



invers au existat cu 10.000 de ani T.H., dupa 




ultima mare glaciatiune, dupa cum arata 
marturiile arheologice, dintre care 
Stonehenge si mumiile de la Cladh Hallan 




sunt doar cele mai cunoscute. Dar triburile 
britilor ca atare sunt mentionate de scriitorii 
latini (Tacit, care l-a avut drept sursa pe 
grecul Ptolemeu) ca vietuind acolo la 2000 
T.H. De la ei provine numele Britania, care, 
initial, a fost o entitate geografica, dar nu si 
una culturala sau politica. Abia invazia 
celtilor (Tn Epoca Bronzului) si cucerirea 
rormana (secolul I T.H.) au unit triburile 
(trinovantii, selurii, cornovii, selgovii s.a.) Tn 
efortul de a se apara. V si Anglia. 

Brussa - cetate Tn Bithynia, Tn nordvestul 
Anatoliei, la Marea Marmara, cunoscuta Tn 
lumea antica sub numele de Prusa ori 
Bursa, dupa fondatorul ei, Prusias I, secolul 
al ll-lea T.H. Cucerita de Bizant Tn 204 d.H., 
apoi de otomani, a fost prima capitala a 
Imperiului Otoman la Tnceputul secolului al 




XlV-lea T.H., Tnainte 
Constantinopolului. 



de 



cucerirea 



Buddhism - religie al carei nume vine de la 
Sakyamuni Buddha, care a trait iluminarea 
suprema Tn nordul Indiei (azi Tn Nepal) acum 
2500 de ani, ca fiu al reginei Maya. Aceasta 
iluminare suprema nu se refera la faptul ca 
el, ca om, a primit de la o entitate Cereasca 
Tnvatatura vietuirii pe pamant, precum Tn alte 
religii, ci la faptul ca, prin meditatie si 
concentrare proprie - adica prin forta mintii 
omenesti - a Tnteles ciclul mortilor si 
nasterilor care alcatuiesc perenitatea vietii. 
Acelasi spirit migreaza de la o generatie la 
alta si toate se Tntalnesc Tn Marele Spirit al 
Tntregului, care este chiar Sakyamuni 
Buddha. Aceasta iluminare suprema n-a 
Tnsemnat Tnsa si debutul religiei buddhiste. 
Abia odata cu gestul printului Siddharta 
Gauthama (secolul al Vl-lea T.H.), care a 
renuntat la conditia lui de print si s-a retras 
pentru meditatie la Bodh Gaya, primind spre 
suprema iluminare, de la spiritul lui 




Sakyamuni Buddha, Tntelegerea aplicarii 
Tnvataturii sale la marile multimi, se 
considera ca aceasta Tnvatatura a devenit 
religie. Se nastea astfel o linie de rezistenta 



76 



la avansul persilor, civilizatie de razboinici 
care se Trichina zeului Focului, printr+un 
raspuns tot religios la acest impuls, dar 
menit sa creeze coeziune si armonie ca 
raspuns la acest impact venit de dincolo de 
Himalaia. Buddhismul s-a raspandit Tn Tibet, 
China, India, Japonia, Sri Lanka, Thailanda, 
Indonezia si, Tn prezent, exista insule de 



buddhismul are aceeasi cosmologie centrata 
Tn jurul Muntelui (meru) Lumii (Su), adica 




adepti pe toate continentele. Nu sunt religii 
exclusiviste, ale unui Tntreg stat. Pentru 
fiecare dintre aceste spatii a existat un mare 
Tnvatator venerat ca atare pana astazi si 
care a adaptat buddhismul traditiilor locale. 
Astfel, Tn India, Tmparatul Ashoka eel Mare a 
standardizat statutul calugarilor si l-a trimis 
pe fiul sau, Mahindra, sa induca buddhismul 
Tn Sri Lanka. Buddhismul japonez se 
numeste Zen, suferind influenta scolii Ch'an 
din secolul al Vl-lea d.H. Buddhistii cred Tn: 
Buddha ca entitate; Dharma, adica 
Tnvatatura lui Buddha promovata de 
Siddhartha Gauthama; Sangha, adica 
Tntreaga comunitate a calugarilor buddhisti. 
Tn Tibet buddhismul e numit la Tnceput 
lamaism (dupa numele calugarilor care-l 
practicau, apoi tantrism (din sec. V-VI d.H.). 
Din buddhism deriva, Tn China veche, 
doctrina shingon, a buddhismului esoteric, 
din care deriva shintoismul practicat Tn 
Japonia. Dar indiferent de localizare, 




Sumeru (vezi si Sumer), care strapunge 
Cerul si fundul marilor. Ziua si noaptea ca 
alternanta rezulta din faptul ca Soarele se 
Tnvarte Tn jurul lui (iar umbra muntelui, cand 
el e de cealalta parte, spre nord) produce 
noaptea (acest mod de a trata problema 
induce ideea de eclipsa a Soarelui Tn timpul 
noptii, dar nu din cauza umbrei Pamantului, 
ci a lui Sumeru; afara doar daca nu cumva 
Pamantul, ca planeta, nu era Tnteles ca un 
munte, o stanca, o piramida, asa cum apare 
la babilonieni, Tn Egipt si chiar la grecii antici, 
unde, conform mitologiei, era sprijinit pe 
umeri de titanul Atlas). 



Bulgari - triburi originare din Asia (Siberia, 

home " X "V, - w~— 




zona Altai), a caror limba facea parte din 
grupul turco-altaic. Se Tnrudeau cu hunii, 
avarii, cumanii si pecenegii. Migratia 

m 




bulgarilor a Tnceput Tn veacul al ll-lea d.H. si 
a durat secole la rand. Istoricul armean 
Moses Horenaci Ti mentioneaza ca fiind Tn 



77 



Armenia Tn veacul al IV-lea d.H. Alte triburi 
au asimilat sarmatii si s-au stabilit la Marea 
de Azov si varsarea Donului, fiind o vreme 
sub stapanire chazara. Aceste triburi, 
Tmpreuna cu hunii, au migrat spre Europa si 
au ajuns pana Tn Carmpia Panonica. Se pare 
ca lor le-au apartinut ceea ce azi numim 
secui. S-au aliat cu Bizantul Tn veacul al V- 
lea d.H. pentru a respinge atacurile qotilor, 




ei triburi migratoare care veneau tot dinspre 

Asia. Din pricina ca, astfel, au circulat liberi 

)rin Imperiul Bizantin, au continuat sa faca 




incursiuni si dupa plecarea gotilor si s-au 
stabilit Tn Tracia si Moesia. Bizantul a reusit 




Turkfj' 



Tnvrajbirea triburilor bulgare Tntre ele 
(kutrigurii si utrigurii) si a obtinut deplasarea 
acestora catre zona Veneto de pe coasta 



Adriaticii. Multi au ramas fixati acolo si este 
interesant de observat faptul ca tot acolo au 
migrat triburile slave ale venetilor, din nord- 
estul Europei, apoi bizantinii Tnsisi dupa 
cucerirea otomana, iar de acolo s-a 
constituit principala migratie a italienilor din 
secolul al XlX-lea si al XX-lea catre Romania 
si gurile Dunarii, fostaTracie. Bulgarii ramasi 
Tn Tracia au fost absorbiti cultural de venirea 
slavilor, Tn secolul al Vl-lea d.H., astfel meat 
limba bulgara de astazi nu este limba 
originara a triburilor bulgare, ci o limba 
slava. 

Burebista - eel mai mare rege al geto- 
dacilor (82-44 T.H.). El a reusit unificarea 




tuturor triburilor Tntr-un singur regat, care se 
Tntindea Tntre Moravia de astazi, malurile 




Bugului si Dunare. Capitala era la Argedava, 
Tn Muntii Orastiei, nu departe de actuala 
localitate Costesti. Marele preot (mag) al 



78 



regatului (functie de decizie spirituals si 
politica) era Deceneu. A facut aceasta 
unificare din nevoia de a asigura un raspuns 
mai puternic Tn fata conflictului dintre 
Mithridate, regele Pontului si Imperiul 
Roman, conflict care atinsese zona 
strategica a Dunarii. Tn plus, celtii aveau 
tendinta sa se stabileasca definitiv Tn spatiul 
Daciei. Si-a asigurat spatele cucerind 
coloniile grecesti de la Pontul Euxin, Tomis, 
Callatis, Olbia inclusiv (la varsarea Bugului 
Tn mare). Foarte bun diplomat, s-a aliat cu 
Pompei Tn conflictul dintre acesta si lulius 
Cezar. Tn anul 44 T.H., iesit biruitor Tn acest 
conflict intern, Cezar si-a trimis legiunile sa-l 
bata pe Burebista, dar acesta a fost asasinat 
Tnainte de batalie, integriatatea statului dac 
ramanand astfel neatinsa, mai ales ca si 
Cezar avea sa fie asasinat Tn acelasi an la 
Roma, Tn Senat, se banuieste ca si prin 
influenta dacilor. 



Burgunzi - triburi germanice care locuiau Tn 

'T 



The House at l/il oil- Burgundy 1465-H77 

IdLi .i,g Urn reifn n! CM rlM "til Bc1d"| IBHMHItlMI * 



|*l£"MUiiHini 

VI |>i.wi<n 

■J »^"n. :-,.., 




E a f I J — — — ' 

veacul al Ill-lea d.H. Tn insula Bornholm din 
Marea Baltica, dupa cum atesta surse 
vikinge. Ei au luptat cu alte triburi germanice 
aflate pe continent: alemanii, gotii, gepizii, 
fiind dispersati. Astfel a Tnceput migratia lor 
spre sud, catre teritoriul francilor (care erau 
celti), unde s-au asezat pe valea Rinului, 



luptand (aliati cu galii, tot celti), cu Imperiul 
Roman, aflat acolo din anul 124 d.H. Ei au 

'*''■ J*. •**£}£' ****** U*V**lt* f*I^U U *tl till! IV «*V M VV4*" 1**1 V ****!*[, *l**H 

■W j( fmnf(*iilc«l!l5f!l«aniiiriUln nis.iiniBmffcilicra^mmfiab'' 
lint A na.lunc papa hit fafirde i Ulf iuiiy. linttKn in) wdlitl t)mnu 
fica. t£k fcifq; ,i$tirdo, p 4m £ jlims lw S mtdtgpariQ Iiot iinlicpiiwi if 
l^iflDa "'""-*"■ rjhr jf.irdiu.i Mm f / \ faaiunvmeo.ini mciutlniiti 
^ijiulrajn; jfotiif.iHtiraiioAi A-^pno!tiiii|; nwn.ifUndmiiif.fab, 
ijuhnr .niff-Tiii, jB^BtUiiint) .it iinKisitnli Vttujnnc 



m 



$&. 



1 \m 

■ 11 mi 



in 



itfl; 



dat numele provinciei franceze Burgundia. 
Romanii i-au chemat Tn ajutor pe huni, Tn 
veacul al IV-lea d.H., ceea ce n-a Tmpiedicat 
Tnsa Tntemeierea regatului burgund Tn prima 
parte a aceluiasi veac. Acesta s-a Tntins cu 
timpul pana la Mediterana, unde a fost 
cucerita colonia greceasca (a phoceenilor 
veniti de pe coasta Asiei Mici si care se 
asezasera astfel pe teritoriul ligurilor) 
Massalia (Marsilia), Tn aria de vorbire a limbii 
occitane. Manastirea Cluny din Paris este la 
origini burgunda. 



Cahokia - cetate a nativilor din America, de 
pe fluviul Misissippi, Tn vestul sau de rmijloc, 
adica estul si sud-estul SUA de azi). Cetatea 



WOOOH1NQE 




este numita de arheologi Woodhenge, din 
pricina formatiei circulare, asemanatoare cu 
Stonehenge, dar construita din lemn. Situl 
cuprinde cea mai mare structura de tip 
piramidal din America de Nord, o piramida 
cu patru trepte, avand laturile de baza de 
316x241 m, Tnaltime 30,5 m pe latura de 



79 



sud. Pe latura de vest a fost constructia 




circulara menita sa calculeze solstitiile si 
echinoctiile. Tn interiorul ei a fost gasit 
mormantul unui personaj sub care se aflau 
40.000 de margele facute din scoici si 
asezate Tn forma de soirm. Cetatea avea si 
cea mai mare piata din lume, de 19 ha. Au 
mai fost identificate, pe langa aceasta 
movila, alte 109, din care 68 au fost 
excavate. Multe erau depozite de alimente. 
Asa cum se prezinta, cetatea putea adaposti 
Tntre 8000 si 40.000 de oameni. Intervalul 
probabil Tn care cetatea a fost activa este 
1500 T.H.- 1400 d.H. 



Calcholitic 




numele grecesc pentru Epoca 
Aramei, cunoscuta 
Tn istoria civilizatiei 
ca perioada de 
trecere de la Epoca 
de Piatra (finele 
Neoliticului) la 

Epoca Bronzului, 
adica Tn intervalul 
6000-2000 T.H., 

perioada mai veche 
Tn Valea Indusului si 
Anatolia (este si 
perioada de 

formare a proto- 
indo-europenilor) 
decat Tn Europa 



occidental^ cu 2500 de ani. Cele mai vechi 
artefacte din lume evidentiate arheologic si 
care apartin acestei perioade, datate 6000 
T.H., sunt cele din Peninsula Michigan, 
partea dinspre Alaska. 

Calendar - mod de masurare a timpului 
care a Tnceput, Tn toate civilizatiile, odata cu 
Tntelegerea conditiei de corp ceresc a 
Pamantului. Masurarea timpului s-a bazat pe 
repetabilitatea ciclului lunar si solar. Astfel, 
Tnca din Neolitic, s-au gasit calendare care 







%» 




• 


: J 

• 


v ■ r • * 







fixau anul la 12 sau 13 luni de 29 de zile oh 
30 de zile. La 1500 T.H. Tn China exista un 
calendar de 365 Va zile, cu 13 luni de cate 29 
si 30 de zile, stabilite dupa un ciclu lunar de 



29 Vz zile. In pesterile din complexul Lascaux 




I I I I I I I I I JJilUHl I l~TT 

s-au gasit calendare care masurau ciclul 

lunar la 29 de zile si repatabilitatea anulala 

la 12 luni. Mayasii si aztecii au avut eel mai 

perfectionat calendar al lumilor vechi. Ei au 

calculat Tn functie de luna, soare si 

constelatii (mersul aparent pe cer), stabilind 

cicluri de 52 de ani solari (acesta era secolul 

lor). Un ciclu de secole masura chiar ciclul 

vietii omenesti (si implicit al civilizatiei) pe 

Parmant, constiinta Tnceputului si sfarsitului, 



80 



dar si a repetabilitatii (asemanator cu 
buddhismul). Toate calendared vechi 
(chinez, indian, babilonian, persan - nu se 
cunoaste originea calendarului zoroastrian - 
asirian, hittit, egiptean, macedonean, 
grecesc, mayas, aztec) au avut o unitate 



Pi 



26/m-VJH CYCLE SHOWING RELATION OFTHIRO, FOURTH, 

& FIFTH DIMENSIONS, GREAT CYCU^NDKINCDOMOFSHAMBHALA 



" _ ~— ~"^1 

1 ' 



■' 



H DhCMlOM: LIGHT; KOt 

i 
i 



A 

■ o: 

i- 

»■ 



■par ~~ v 4/ 



\-ws*.*. ut 




wtthc snnr HMD 



U.u&ITlOMLfUiCO 
1 linCGAH JjOTO* 



HJUCWW* 



£5 

surprinzatoare, raportabila la observarea 
Cerului (Luna, Soarele, constelatiile Orion si 
steaua Sirius etc.). Anul cosmic varia Tntre 
254 si 365 de zile. El se Tmpartea Tn 
anotimpuri acolo unde clima permitea acest 
lucru si devenea si an agricol. Cel mai plin 
de erori a fost calendarul roman, propus de 
Romulus, fondatorul cetatii, care avea 10 
luni de cate 29 de zile. Ulterior Numa 
Pompilius a adaugat doua luni: ianuarie si 
februarie. Perfectionarile Tn timp ale 
calendarului roman au dus la acela folosit 
astazi aproape pe toata planeta: calendarul 
gregorian (dat de papa Grigore al Xlll-lea Tn 
anul 1582 d.H., care este luni-solar. Islamul 
se ghideaza Tn mod traditional dupa un 
calendar lunar, chinezii Tncep masurarea 
anului primavara, conform calendarului 
agricol, iar evreii continua masuratoarea de 
la Tnceputurile aparitiei propriului lor 
calendar (de la Facerea Lumii). 

Callatis - colonie Tntemeiata Tn secolul al 
IV-lea T.H. de Milet (cetate ioniana din Asia 
Mica, edificata pe locul unei vechi cetati 
hittite) la sugestia unui oracol care vestea 
semne rele pentru cetate odata cu venirea 
ca rege a macedoneanului Amyntas al Ill- 
lea, bunicul lui Alexandru Macedon (numit 
de greci Panglicara, de romani Tomisovara 
si de neamurile turcice Pangalia ori 
Pancalia), pe locul Mangaliei de azi, Tn 
Dobrogea (fosta Scythia Minor). De altfel, 
cetatea a si ajuns sub dominatia regelui 
macedonean si a ramas astfel pana la 



Lysimah (281 T.H.). A facut parte din Liga 
coloniilor Miletului de la Pontul Euxin, 
formata spre a elibera Tomisul (tot colonie a 
Miletului, pe locul Constantei de azi) de sub 
controlul cetatii Byzantion (260 T.H.). A facut 
parte si din Liga pontica, de lupta contra 
Imperiului Roman, Tnfiintata de Mithridates 
al Vl-lea al Pontului. Momentul indica o 
judecata globala asupra valentelor geo- 
politice ale Pontului Euxin, care putea fi 
ocolit pe la sud, trecand prin Poarta de Fier 
a Caucazului, ca si pe la nord, cale urmata 
de altfel de multe triburi venite din Asia, iar 
pe de alta parte atesta constiinta popoarelor 
din Asia Mica si din Grecia ca se afla 
deopotriva Tn situatia de front deschis Tn fata 
migratiilor ca si Tn fata abordarilor Imperiului 
Roman. De la Tntemeiere si pana astazi 
colonia, devenita oras Tn epoca romana, a 
fost continuu locuita, apartinand pe rand 
macedonenilor, dacilor, romanilor, 

otomanilor. 

Calul - numele popular al constelatiei Leului 
la romani (numele latin era Equuleus, ceea 
ce Tnseamna cal, dar tot Calul se numea si 
la chinezii vechi). Calul Mic este constelatia 
Pegasus. Din punct de vedere mitologic, 
calul se raporteaza la cele mai vechi 




NGC7006 



Pegasus 

M15 

Equuleus 



7 






ct 



0. 



\ 




Delphinus 



h 



NGC 6934 



a> 



OM2 



Aquarius 

71 



structuri ale mentalului uman. Pentru 
numeroase triburi indo-europene, regele s-ar 
fi cuplat cu iapa divina (constelatia!) si 
aceasta ar fi dat nastere la doi gemeni, 
deveniti eroi. Acest mit s-a transmis pana la 
greci si latini, unde exista mitul centaurului si 



81 



unde gemenii sunt crescuti de o lupoaica. 
Tot Tn sens magic, calul era sacrificat odata 
cu regele. Calul ca piesa Tn jocul de sah, 
TntalnitTn China antica si Egiptul vechi, avea 
tot un sens magic, ca, de altfel, Tntregul joe. 
Era o translare a destinului Tn lumea 
cotidiana. De la mijlocul Neoliticului, Tn Asia, 
la sciti (kurganele) si indieni s-au gasit 
morminte unde omul si calul erau asezati 
Tmpreuna. La indieni era pus si carul, roata 
fiind si ea un simbol magic foarte prezent: 
roata vietii (bratele yvasticii indica un om 
care alearga Tnainte, spre deosebire de 
zvastica fascista, care indica un om 
alergand Tnapoi, semn al Tntoarcerii 
simbolice la origini). Dintre populatiile indo- 
europene care au diseminat eel mai mult 
mitologia calului, trebuie mentionate ale 
scitilor si triburile turcice. Civilizatia calului 
este, generic, civilizatia Tn interiorul careia 
traim si astazi. Primul automobil a fost creat 
avand latimea a doua funduri de cal, dupa 
acest model a fost facut trenul, la fel ca si 
prima racheta cosmica. 

Cambodgia - acum 6000 de ani cea mai 



THAILAND 




-^ii i ^ v,t: :ii: I I ..... \ , 



SIHANOJJKVIIJi 



mare parte a Cambodgiei de azi se afla sub 
ape. Datarea cu carbon atesta o vechime 
de 4200 de ani pentru cele mai vechi 
artefacte descoperite, ca si pentru asezari. 
Despre istoria poporului si a civilizatiei se 
poate spune ca exista o linie istorica si una 
mitologica. Ele au mers Tmpreuna Tn 
timpurile vechi si s-au separat tarziu. Fapt 
este ca un rege numit Kambuja (asa se 
pronunta Tn persana veche Cambyse) a 
migrat din India (provincia Gujarat, adica Sri 
Lanka de azi) spre sud-est, Tmpreuna cu 
supusii lui, Kshatria (pazitorii de granite, 
care au dat si migratia spre Europa a 



§atrelor de tigani). De la numele sau si-a luat 
numele tara de azi, Tn vreme ce poporul se 
numeste khmer, dupa numele celui mai 




mare trib venit Tn zona (triburile khmere 
venite dinspre Malaezia) si vorbeste o limba 
din grupul sud-asiatic. lar influenta Indiei e 
clara Tn optiunile culturale si religioase ale 
locului. Acestia au organizat primele cetati 
dupa model indian si au Tntemeiat regatele 




Funan si Chenla, care acopereau zona de 
azi a Cambodgiei, Vietnamului, Laosului si 
Thailandei (adica Indochina). Dar lucrurile 
nu sunt atat de simple. Acest rege originar s- 
ar fi cuplat cu Naga, sarpele mitologic 



82 



nascut pe Sumeru (centrul Cer-Munte- 
Ocean al mandalei Tn hinduism), sarpe 
devenit dragon Tn mitologia chineza, si au 
avut urmasi care s-au luptat - episodul 
apare Tn Mahabharata - cu omul-pasare 
Garuda, la origini var cu Naga. Mitologic, 
aceasta istorie transcrie mixtura de mituri 
rezultata din apropierea Tntre triburile care 
acopereau sud-estul Asiei, din India si 
Himalaia pana la ocean. Dar cambodgienii 
de azi mai sunt si rezultanta unor migratii 
dinspre Australasia, fiindca, dupa legendele 
cambodgiene, Naga sunt o rasa reptiliana 
venita pe apa (v. si tamil). De altfel, 
aborigenii din Australia au si ei legende 
despre zei-reptile, perpetuare posibila a 
Tnsasi legendei Potopului. Toate aceste 
Tntamplari si mitologii acopera spatiul 
temporal al mileniului I T.H pana Tn anii 500 
d.H. Aici se va naste Tn veacul al IX-lea d.H. 
miraculoasa civilizatie de la Anghkor. 



Cambyse - Tn persana veche Kambuja Mai 
multi regi au purtat acest nume, dar eel mai 
cunoscut a fost fiul regelui Cyrus din Ansan 
(partea centrala a Persiei), pe cand persii 
erau sub stapanirea mezilor. Herodot 
mentioneaza faptul ca acest Cambyse s-a 




casatorit cu fiica regelui Mediei si l-a avut fiu 
pe Cyrus eel Mare, Tntemeietorul dinastiei 
Achemenizilor. Acesta a cucerit Cappadocia, 
Armenia, Parthia, Hyrcania, Lydia, 
Bactriana, Babilonul. §i-a stabilit capitala la 
Pasargades, unde se afla si mausoleul lui, 
asezat pe o mica piramida Tn trepte. Fiul lui 
Cyrus, tot Cambyse, a cucerit Egiptul. Un 
urmas mai tarziu al Achemenizilor, Darius, a 
atins Dunarea si a luptat cu dacii, pe care nu 
i-a putut birui. Credinta persilor Tn zeul 
focului, Mazda, s-a Tmprastiat pe masura ce 
se extindea dominatia lor, a fost si parte a 
credintei Tn Zoroastru, numit de daci 



Zamolxis ori Zalmoxis, Tnvatacelul lui 
Pithagora dupa Herodot, devenit zeu 
deoarece fusese fondatorul unei religii 
unitare a triburilor. 

Canaan - teritoriul Cisiordaniei, Israelului, 
Libanului, Siriei si lordaniei (Tn termeni 




I u^, -'^li>*« 



moderni Tntreg spatiul este numit si Levant) 
ocupat Tntre 3000 si 1000 T.H. de canaaniti, 
triburi bastinase, peste care au venit 
ocupantii de mai tarziu (David, regele 
semitilor, l-a ocupat Tn anul 1000 T.H., 
inclusiv lerusalimul, care a fost edificat la 
1800 T.H., Tn plina Epoca a Bronzului). Grecii 
i-au spus Phoenicia (Fenicia). Cea mai 
importanta cetate a Canaanului a fost Ugarit, 
altele fiind Armaghedon si Kadesh, ambele 
locuri ale unor Tnsemnate batalii pentru 
controlul zonei Tntre hittiti si egipteni, mai 
ales din cauza minelor de cupru. Dar cea 
mai veche cetate (locuita continuu pana 
astazi) a fost Byblos, Tn muntii Libanului; Tn 
vechime se numea Gubla, Gebal). Este 
interesant de stiut ca fondatorul Byblosului 
se numea Cronos (nume important Tn 



83 



mitologia Greciei antice, nascut din Gaia - 
Pamantul - si Uranos - Cerul, apartinand 
celor mai tineri Titani, care 



urul Mediteranei, 




preced Tn timp pe zeii din Pantheonul 
grecesc). Prin 2300 T.H. Tn Canaan au venit 
dinspre muntii Zagros, aflati la est de Tigru, 




hurritii, care s-au alaturat amalgamului etnic 
al zonei, format din canaaniti, hittiti, aramei, 
moabiti, ammoniti si alte triburi. Numele 
Canaanului este transcrierea greaca a 
cuvantului akkadian „tinutul de jos" (care, Tn 
timp, a desemnat Fenicia), Tn comparatie cu 
Aram, care Tnsemna „tinutul de sus" 
(Babilonul). Deoarece Sidonul era cea mai 
importanta cetate a Feniciei care exporta 




phoiniki a ajuns sa Tnsemne Tn greaca chiar 
purpura. Conform Bibliei, Canaan este tatal 
lui Sidon si fiul lui Ham (avandu-i ca frati pe 
Kush, care i-a dat pe kusiti, Mizraim, care i-a 
dat pe egipteni si Puth, care i-a dat pe 
etiopieni). A fost deci nepotul lui Noe (ai 
carui fii erau Sem, Ham si lafet). Pe la 1900 
T.H. Tn Canaan, Tara Fagaduintei, a ajuns 
Abraham, eel venerat pana astazi ca 
patriarh a trei religii - iudaica, islamica si 
crestina - venit din Ur (Sumer). 

Canada - partea de nord a continentului 
America de Nord. Tn perioada 20.000- 




11.000 T.H. au migrat acolo, din Asia, pe 
puntea care este acum stramtoarea Behring, 
vanatori. Nativii din nordul Americii de Nord 
(paleo-indienii) sunt arheologic evidentiati ca 
existand cu 9000 de ani T.H. Tn zona Ontario. 
Cu 3000 de ani T.H. au venit triburile inuit 
(dinspre Alaska), pecum si triburi de pescari 



84 



din Thule, Tn Groenlanda. Acestea din urma 
erau Tn contact si cu vikingii, astfel meat, pe 
a 1000 d.H., vikingii Tnsisi au atins tarmul 




Americii de Nord Tn zona Canadei de azi, iar 
dupa ei fenicienii, care colonizasera 
Mediterana si cunosteau ruta catre vikingi, 
dupa cum si acestia strabatusera 
Mediterana pana Tn Fenicia. Primii arabi din 
Spania au ajuns si ei pe coastele Canadei 
de azi Tn 889 (Khashkhash Ibn Saeed Ibn 




Aswad din Cordoba) si 990 (Ibn Farrukh din 
Granada, care este mentionat ca Tntors Tn 
Spania Tn acelasi an) d.H. La Tnceputul 
veacului al XV-lea ajung pe tarmul Canadei 
de astazi bascii. Colonizarea franceza se 
face Tn primii ani ai veacului al XVII-lea, 
dupa alte numeroase incursiuni (britii, 
portughezii), iar procesul de colonizare 
continua cu noii veniti din Marea Britanie 
pana Tn veacul al XlX-lea. Tn prezent 



Canada este o tara independents si 
biculturala, desi aportul cultural al lumilor 
vechi Tn lumea prezentului este cert. Nu se 
stie prea mult despre vechea cosmologie a 
bastinasilor sau primelor valuri de migratie. 
Dar, deoarece au dezvoltat cultura de tip 
kurgan, ca Tn Asia, atesta unitatea planetara 
a Paleoliticului. Se pare ca se practica 
animismul, judecand dupa urmasii de azi ai 
acelor bastinasi, care pastreaza astfel de 
obiceiuri religioase (mai ales al mastilor 
totem ice). 

Canare - arhipelag format din 11 insule, 
aflat Tn Mediterana, la 100 km nord-est de 




Maroc, cele mai mari fiind Gran Canaria, 
Tenerife, Fuenteventura, Lanzarote, La 
Palma, Gomero, Hierro. Se pare ca, la 
origini, aceste insule faceau punte cu Muntii 




Atlas, deoarece compozitia si vechimea 
solurilor o atesta. Tn ce priveste locuirea, 
nativii n-au fost africani, ci oameni cu pielea 
alba. S-a speculat vorbindu-se despre 
refugiati din Atlantida ori despre substratul 



85 



pelasgic. Tn Gomero se vorbeste pana 
astazi, de catre populatia numita guanche 
(conform ADNmc este vorba de omul de Cro 
Magnon), o limba originala, care contine 2 
vocale si 4 consoane si se canta, Tnaltimea, 
lungimea si tonalitatea sunetelor avand rol 




semantic (ca Tn chineza). Thor Heyerdahl a 
facut investigate arheologice si a descoperit 
la Guimar un complex de piramide Tn trepte, 
dupa modelul celor din Mesopotamia si 
Peru, cu 4 (ca la Yonaguni, Tn Japonia) sau 
7 trepte (ca piramida lui Djoser, cea mai 
veche din Egipt). A fost gasite mumii, 
tehnicile de Tmbalsamare fiind altele decat Tn 
Egipt ori America de Sud. Tn Gran Canaria a 
fost descoperita o pestera pictata cu motive 
geometrice (rosu, negru si alb) Tnfatisand 
conceptia si stadiul descoperirilor 
astronomice ale bastinasilor. Este vorba de 
un calendar care se ghida dupa Luna si 
Soare (avea 12 luni de cate 29 de zile), dar, 
pentru stabilirea unor perioade mai lungi de 
timp (33 de ani solari echivalati cu 408 
eclipse lunare) si dupa stele, Tn principal 
dupa Sirius. Calendarul atesta nu doar felul 
cum se nurmara, ci si un calcul combinat. De 
altfel piramidele canariene sunt orientate 
spre sud, unde se vedea Sirius. Paleoliticul 
Canarelor seamana cu acela al Cicladelor si 
al tracilor. Religia lor Tnsa era monoteista. 



Aflate Tn calea marilor drumuri comerciale 
ale antichitatii, Canarele au fost colonizate, 
pe rand, de fenicieni, greci, romani si arabi. 
Evident, berberii faceau dese incursiuni Tn 
Canare. Mai tarziu, Cristofor Columb si-a 
stabilit acolo prima baza de alimentare cu 
apa si hrana Tnainte de a iesi Tn Atlantic. 

Cappadocia - teritoriu astazi apartinand 

KIR$EHiR J 



/ 



7VZ G6w 






V 



, — n f L.NII*Wt. 


(•i town nf«N * l 




>\V 


VMOOB 


J 


=~^ / 




i 7/ 






W> 


0*J?\ /^\ 








m J£*«i mm '\ 
















~v-»^^tL»fll<* 




ffJ~J 








W^ 


)•" 


YKAYSERi 


/ 










=J^ 






^b/jl 


■»™\ °*"«„«« 


rtiys A 


NJ 




f 




[rriWMU 


i 






•*>. V*MIEV J J 






^_ 





Turciei, si care, Tn antichitate, cuprindea - 
conform lui Herodot - zona dintre Muntii 
Taurus (Caucaz, la est de Eufrat) si Pontul 




Euxin (Marea Neagra). A fost locul unei 
formidabile civilizatii troglodite a omului de 
Cro Magnon, cu pesteri create artificial pe 7- 

Cappadocia 

Cross-section of 
the underground 
city 




86 



8 nivele, eel mai de jos fiind nivelul apei 
potabile, apoi a fost patria hittitilor, fiind 
numita Hatti, iar dupa caderea imperiului 
hittit a apartinut regatului Mushki, apoi Lydiei 
(regele Cressus), Imperiului Persan (Darius), 
lui Alexandru Macedon, regatului Pont 
(Mithridate al V-lea), Armeniei (Tigran eel 
Mare), Imperiului Roman, Imperiului Bizantin 
si Imperiului Otoman. Foarte bogata sub 
aspectul civilizatiilor, zona este si geologic 
un parmant foarte vechi, de origine vulcanica, 
datand din Pliocen. 

Capsian - numele culturii care s-a dezvoltat 




\\ / ' . - 

Tn nordul Africii la jumatatea Epocii de Piatra 

(Mezolitic, 

10.000-6000 

T.H.), data dupa 

numele localitatii 

Gafsa din 

Tunisia, unde a 

fost descoperita 

mai Tntai. Omul 

de Neanderthal, 

cu doua ADN-uri 

puternice, proto- 

mediteranean si 

Mechta-Afalou 

(de origine 

africana, Tn 

principal omul de 

Cro Magnon, care, din 10.000 T.H., a si 




Tnceput sa dispara probabil din cauza 
imperfectiunilor craniului) a lasat morminte 
ce atesta credinta Tn viata de dupa moarte. 
Tn pesterile din Sahara, Tn principal la 
Tassili-n'Ajjer, se gasesc cele mai 
interesante marturii despre aceasta cultura. 

Caraibe - arhipelag aflat Tn marea cu 
acelasi nume, Tn estul Americii Centrale. 



CENTRAL AMEKiCA AND THE CAWBKEAN 



■ 



-< sA - 

"■ J "* " = ™_ 



' iVff . T . 



\ffit- ^p'^,"^tei— t— 



:>, 



4-!_ JS* .. f.?=L 



■ ■■:. ^HWIIH 









■ - i J_ ^ , 

j >-», .'. ' — • ' 

^ ^J? ™ . ^J - I A". ****** 
V $ ' vf ' ' '' ™"S-. - ' 

Sunt mai mult de 7000 de insule, care ies la 
suprafata din Platoul subacvatic al 
Caraibelor, placa tectonica ramasa Tntre 




87 



placile Americilor dupa ce a Tnceput 
desprinderea Africii si migrarea ei spre est Tn 
perioada mezozoica (triasic, jurasic, 
cretacic) - cenozoica (tertiar, cuaternar), 
adica de acum 200 de milioane de ani. Cele 



7000 de insule sunt Tmpartite la randul lor Tn 
arhipelaguri mai mici, cunoscute fie dupa 
numele date de Columb, fie dupa posesorii 




lor europeni sau americani. Cele mai 
cunoscute din aceste insule si sub- 
arhipelaguri sunt: Antigua si Barbuda, 
Barbados, Insulele Virgine, Insulele 
Cayman, Cuba, Guadelupe, Hispaniola, 
Jamaica, Martinica, Antilele Neerlandeze, 
Porto Rico, Santa Lucia, Trinidad Tobago. 
Triburile indigene cele mai cunoscute - la 
origini au migrat Tn general de pe coasta 
Americii Centrale si de Sud Tn perioada 
precolumbiana (vechimea de locuire este de 
9000 - 5000 T.H., dar unele insule au o 
vechime de locuire de doar 800 de ani T.H.) 
- sunt: arawak, caribi, ciboney, galibi, 
garifuna, igneri, lucayan, taino, acesta din 
urma fiind eel mai raspandit si mai 
semnificativ cultural (Porto Rico, Hispaniola, 
Jamaica si Cuba). S-au gasit artefacte din 
perioada petroglifelor, prezente pretutindeni 
pe parmant, dar si ceramica influentata mai 
ales de cea azteca. 



Caria - regat neo-hittit Tn Asia Mica (secolul 



BLACK SEA 




,«!*<** 



Phrygta 



Galatia 

Cappadocia 

Lycaonia 



cana Pisidia 
Pi 




*>», 



MEDITERRANEAN SEA 

al Xl-lea T.H. -545 T.H.), aparut dupa 
prabusirea imperiului hittit (cucerit de persi). 
Este pronuntia greceasca a numelui sau din 
luwita (una dintre cele doua limbi oficiale ale 
imperiului hittit, mostenita de la regatul 
Mittani), Karuwa. Se Tnvecina cu Ionia, Lycia 



si Phrigia, iar spre Marea Egee cu 
arhipelagul Cicladelor. Herodot, care era 
nascut Tn Caria (la Halicarnas, cetate 
ionica), precizeaza Tn Istoriile sale ca acolo 




s-au refugiat si au facut parte din plasma 
formatoare supravietuitorii civilizatiei minoice 
dupa ce Mycene a cazut Tn mainile grecilor, 
veniti ca triburi migratoare. De altfel, Tntreg 
demersul lui Herodot, parintele istoriei ca 
stiinta, si-a avut temeiul Tn tentativa sa de a 
descifra raporturile de forte ale Puterii, nu 
odata etnic vizibile, de jur Tmprejurul 
Mediteranei, adica de a evidentia radacina 
lumilor mai vechi decat aceea greaca. Tn 
Caria au Tntemeiat grecii Tnsisi numeroase 
colonii, dar a existat si o insula ne- 
greceasca, a hittitilor si mycenienilor, 
centrata pe cetatea cariana Europus sau 



88 



Euromus, Tn vecinatatea Lyciei, unde 
artefactele indica o arta de tip geometric, ca 
Tn Ciclade. Iliada lui Homer marturiseste 
alianta dintre carieni si Milet Tn razboiul 
troian (troienii erau hittiti). Carian a fost 
regele Mausolus, caruia sotia s-a i-a 




construit un mormant impresionant, devenit 
substantiv comun Tn Imperiul Roman si 
folosit pana astazi: mausoleu. Dupa persi 
regatul a fost cucerit de Alexandru Macedon 
(334 T.H.). Zeita Hecate (Luna) a fost 
adoptata de greci de la carieni. Scrierea, 
desi alfabetica, a fost descifrata abia Tn 
1980, de un egiptolog, pe baza unui text 
bilingv, cariano-egiptean. Literele, desi se 
scriu ca Tn alfabetul grec, transcriu sunete 
diferite (cu exceptia vocalei a): b din cariana 
este g Tn greaca; r din cariana este w Tn 
greaca etc. 

Carnac - eel mai complet sit megalitic 
(datare 5000-2500 T.H., adica Neolitic) aflat 




langa satul Carnac, Tn Morbihan, Bretagne, 
Franta. Cuprinde peste 3000 de megaliti 
asezati Tn aliniamente, dolmene, tumuli si 
menhire. Face parte din stratul de civilizatie 
al Neoliticului, foarte bine reprezentat Tn 
toata Europa. Complexul este mai mult 
decat un calendar astral, este un sistem de 
raportare a omului la cosmos si la cotidian, o 
legatura Tntre aceste doua lumi. Se 
presupune ca a fost construit de indo-arienii 



migrati aici din Asia (probabil triburi pre- 
celtice) Tn chip de zodiac, conducea viata 
pamantenilor dupa miscarea Soarelui, a 
Lunii si a stelelor. Trebuie remarcat faptul ca 
unul dintre simbolurile-cheie este sarpele 
(sau dragonul, ca si Tn Asia de Sud-Est). 

Carp - radacina lingvistica avand sase 
sem nificatii majore legate de cul turile vechi. 




*.rni^t.nJH 



Se pare ca ea a migrat dinspre estul spre 
vestul Europei, fiindca prima folosire este Tn 
zona Mediteranei de est, si anume insula 
Karpathos (azi Pigadia), din Mare 
Carpathicum, care desemna Tn lumea antica 




spatiul dintre Creta si Rodos Influentata de 
regatul Caria). Conform mitologiei grecesti, 
primul locuitor al insulei a fost lapethos, din 



89 



generatia Titanilor (Lapitii) care-i preced pe 
zei, fiul lui Uranos (Cerul) si Gaia (sau Gea, 
Pamantul), ceea ce este o referire la mitul 






.->.,* 



"■".": L'* 






S~Jf. S^ ~lk 



<X*. 





originar al migratiei triburilor grecesti catre 




insule. Comunicarea culturala cea mai 
intensa a fost cu Mycene si cultura cretana. 
In 400 T.H. a intrat Tn stapanirea Rodosului. 
Muntii Carpati au aceeasi radacina 
lingvistica, semnificand fie originea ilira, 
unde carp Tnsemna piatra, fie originea 
pelasgica, unde Tnsemna acelasi lucru. 
Mitologia populara spune ca Tn Carpati, al 
doilea mare lant muntos al Europei dupa 
Alpi, a trait - ca specie - singurul dragon de 
pe continent. Ceea ce, Tn ordine istorica, 
este chiar adevarat, fiinda acesta a fost 
primul uscat iesit la suprafata din Mare 
Sarmaticum si Tn Tara Hategului de azi au 
fost descoperite oseminte de dinozaur pitic, 
care a trait Tn conditii de insula. Dincolo de 
acest fapt Tnsa, mitul dragonului leaga 
cultural spatiul dintre Dunare si Carpati, ca si 
spatiul intracarpatic (Transilvania) ori trans- 
carpatic (Transcarpatia) de mitologiiile 
extrem-orientale, cu originea Tn Himalaia, 
India si China, semn, poate, al unor migratii 



foarte vechi. Nu trebuie confundata Carpatia 
cu Carpasia, cetate fondata de regele 
fenician Pygmalion Tn peninsula Carpass din 




nord-estul Ciprului. A treia semnificatie a 
acestei radacini lingvistice este aceea 
mentionata de Ptolemeu, Tn legatura cu 



n 


/V,^ 




BRENNERO 






y K 


A9 




A22 






M 


A1 

A7 

MODENA 


0CARPI 

• 

• 

BOLOGNA 


A RAVEHNA 






A FIRENZE 


f 


• \ 










\ 


A14 










A1 







triburile carpilor, care s-au aliat cu dacii si 
gotii contra romanilor si au intrat Tn Moesia 
Tn secolul al Ill-lea T.H. Exista pareri conform 
carora carpii au fost fie o ramura a dacilor, 



90 



fie una a suevilor (vikingii), migrati apoi spre 
nord-vestul continentului Tn secolul al V-lea 
d.H. din pricina atacurilor Bizantului Tn zona. 




A patra semnificaatie a acestei radacini 
lingvistice se Tntalneste Tn Italia, unde a 
existat o localitate antica nurmita Carpi, 
apartinand Epocii Fierului (secolul al Xl-lea- 
al Vll-lea T.H.), cucerita apoi de triburile 
etruscilor, venite dinspre rasarit. O localitate 



VUtiSm «wrl * f*AI(ft 

|fl>.** f\,>f.\ ■JLJITI KlfLYJi 




.Fiu v » liKrtfallviM rtWTUJlM* 



cu acest nume exista si astazi nu departe de 
Modena, iar surse latine indica faptul ca 
numele ei vine de la copacul cu acelasi 
nume (carpen, Tnca o semnificatie a radacinii 
lingvistice), care creste foarte mult Tn zona. 
Legat de carpen, trebuie sa mentionam 
faptul ca si numele lui are un sens mitologic 
si magic. Din carpen se extragea o 
substantia halucinogena (se facea un vin) pe 
care o foloseau samanii si preotii triburilor 
pentru a comunica astfel mai usor cu zeii. 
Exista si astazi Tn Brazilia triburi de aborigeni 
numite hupda care folosesc acest vin pentru 




a identifica lumile suprapuse ale cosmologiei 
lor si a le face sa comunice: lumea corpului 
omenesc si aceea de deasupra, a Cerului 
infinit. Si anatomia foloseste acest nume, 
carp si metacarp, pentru cele doua oase 
care alcatuiesc Tncheietura si podul palmei 
la om sau labele din fata la mamifere. Sunt 
oase foarte importante pentru miscarile 
complexe ale mainii, ea Tnsasi piesa axiala 
Tn formarea si evolutia omului ca specie. Tn 
sfarsit, radacina lingvistica este Tntalnita Tn 
vechea Iberie, unde Carpia a fost identificata 
cu asezarea peste care s-a suprapus 
Tartessos. Se presupune ca El Carpio, nu 
departe de cotul Guadalquivirului, este o 
supravietuire contemporana a numelui vechii 
cetati. Tn sfarsit, carp este numele pestelui 
care Tn romana este crap (prin metateza), 
primul simbol al vechilor semiti si, mai apoi, 
al lui lisus. Carp este nume propriu Tm multe 
limbi slave, Tn spaniola, portugheza ca si Tn 
romana. 

Cartagina - colonie feniciana (Kart Hadasht 
Tnsemna Tn feniciana Orasul Nou; la origine 
fenicienii erau canaaniti) pe coasta Africii de 
nord, azi Tn Tunisia. A fost colonie a Tyrului, 
Tntemeiata Tn secolul al IX-lea T.H. de catre 
printesa Elissar, sora lui Pygmalion, regele 
Tyrului. Noi mostenim pronuntia greceasca 
preluata de latini, care Tnsa pe locuitorii 
cetatii Ti numeu puni, dupa limba punica - un 
dialect fenician - pe care o vorbeau. 



91 



Cartagina a fost pentru lumea antica a 




Romei Tn spate, dupa metoda pe care avea 
s-o foloseasca si tracul Spartacus Tn vremea 



Mediteranei ceea ce a fost Venetia pentru 
lumea medievala: un mare port comercial, o 
turnanta pentru calatoriile fenicienilor care 

2 km/ 




War harbor 

Mercantile 

harbor 

1 Senate chamber 

2 Temple of Esmun 

3 Tophet 

4 Industrial zone 

au iesit Tn Atlantic si au mers Tn lungul 
tarmului Africii pana la Capul Verde, iar spre 
nord pana Tn tara vikingilor si, mai departe, 
pe coasta continentului american. Tartessos, 
insulele Baleare, bascii, Malta, erau 
parteneri comerciali si puncte de sprijin Tn 
aceasta investigare geografica a lumii. Au 
ajuns pana Tn Numidia (Etiopia) pe Nil, Tn 
porturile careia veneau nave din Ceylon si 
China. Coloniile grecesti din Siracusa au 
purtat trei razboaie Tmpotriva cartaginezilor 
Tn veacul al V-lea T.H., iar Tn veacul al Ill-lea 
T.H. Imperiul Roman, care dorea sa faca din 
Mediterana o Mare Nostrum, a atacat Tn mai 
multe randuri Cartagina. Au fost Tnca trei 
razboaie punice, Tn care s-a remarcat 
Hannibal, conducatorul de osti fenician care 
a trecut Alpii pe elefanti (sprijinit fiind la 
trecatori de catre basci) pentru a cadea 




marii rascoale din anul 76 T.H. Totusi 
Cartagina a fost Tnfranta si rasa de pe fata 
pamantului, ceea ce face foarte anevoioasa 




cercetarea existentei sale. Se stie ca existau 
un port comercial si unul militar. Ca 
dispuneau de vase cu trei nivele, care-i 
ajutau sa poata sta pe apa multa vreme si 
ca cetatea era condusa de un consiliu de 
preoti, dupa modelul lumilor vechi, care 
puneau Tn acord faptele pamantesti si 
oportuniatea lor legata de miscarea astrelor. 



92 



Credeau Tn Tanit, principala zeitate a 
orasului, sotia lui Baal, simbolizata printr-un 
Ankh de tip egiptean (crucea vietii), dar, ca 
toti fenicienii, aveau un pantheon format din 
Adon, zeul frumusetii, Anath, zeita iubirii si a 
razboiului, Astarte, zeita Cerului, Baal, zeul 
fertilitatii s.a. 

Cartea mortilor - v. Egipt 

Qatalhoyuk (scris si Qatal Hoyuk sau Qatal 
Huyuk) - sit chalcolitic si neolitic din sudul 
Anatoliei, Tn Turcia, Asia Mica. Are o 




vechime estimata de 8000 de ani. Dupa ce 
locatia a fost abandonata Tn Epoca 
Bronzului, a fost recuperata ca asezare Tn 




perioada bizantina. Se estimeaza ca Tn 
Neolitic asezarea avea cam 10.000 de 
locuitori, casele fiind zidite din chirpici, cu 
vetre la interior. Produsele culese ori 
obtinute din agricultura erau depozitate Tn 
Tncaperi care apartineau comunitatii, mortii 
erau incinerati. Principala zeitate era 
feminina, probabil comunitatea era 
matriarhala, ca si la Cucuteni, Tripolje, ceea 
ce dovedeste un areal comun de civilizatie al 
lumilor vechi, o comunicare de informatie. 
Trebuie de asemenea spus ca acest sit se 
afla Tn aceeasi arie cu Kamyana Mohyla 
(Kamennaia Moghila) din Ucraina, pe locul 
unor blocuri de nisip pietrificat provenite din 
Marea Thetys (200 de milioane de ani 
vechime, Tnainte de constituirea 
continentelor), cu petroglifele considerate 
cele mai vechi din lume, 20.000-9000 T.H., o 
proto-scriere cuneiforma care a fost folosita 



de sumerieni Tn mileniul ai IV-lea T.H. Situl 
este foarte important pentru dovedirea 
revolutiei neolitice a civilizatiilor, care 



( 




( 



ft. 




Tnlocuieste un mod de viata bazat pe 
vanatoare cu unul bazat pe cultivarea 
pamantului si cresterea animalelor, ceea ce 
a dus la sedentarizarea societatilor omenesti 
si dezvoltarea unor centre de locuire mai 
mari. Arhitectura zonei, ca domeniu, Tsi are 
origineam aceasta perioada. 

Cataluha - teritoriu aflat Tn nord-estul 
Spaniei de azi. A fost initial locuit de triburile 




iberilor (indigetii, ausetanii), nume dat de 
grecii antici locuitorilor originari din 
peninsula, dar acelasi cu numele dat iberilor 
caucazieni (stramosii georgienilor de azi), 
fara sa mai stirm daca exprima sau nu o 



93 



conexiune legata de origini. Iberii erau pre- 
indo-europeni, ca si bascii, vorbeau limba 
iberica, disparuta astazi. Exista expresii 
culturale ale iberilor din mileniul al IV-leaT.H. 
Fenicienii, grecii, cartaginezii, celtii si 
romanii au colonizat apoi, pe rand, Tncepand 
cu Neoliticul, acest teritoriu. Aceasta 
combinatie insolita a alcatuit, Tn timp, una 
dintre cele mai complexe civilizatii europene. 
Limba iberica era scrisa cu alfabet fenician 
influentat de eel grecesc. 

Catolicism - una din cele doua ramuri mari 
ale crestinismului, ortodoxia (orientala) si 
catolicismul (occidental), despartite Tn 1054 
d.H., consfintind si pe aceasta cale 
TmpartireaTn doua afostului Imperiu Roman. 
Principalul apostol ;i primul pap[ a fost Sf. 
Petru. Termenul exprima religia si Biserica 
ce ofera armatura de organizare a religiei. Tn 
secolul al XVI-lea din catolicism s-a desprins 
o dizidenta puternica: protestantismul. Tn 
fruntea Bisericii catolice se afla Papa de la 
Roma, seful Vaticanului (Cetatea Sfanta), 
care este infailibil conform hotararii 
Conciliului de la Vatican din 1864. Principiul 
de baza al acestei Biserici deriva din 
afirmatia facuta de lisus, care-l Tncarna pe 
fiul lui Dumnezeu, catre discipolul sau, 
pescarul Simon, devenit Sf. Petru: te 
numesc piatra (Petru) si pe aceasta piatra 




Tmi voi construi Biserica. Astfel, Sf. Petru 
este considerat primul Papa. Papa (ales pe 
viata) numeste cardinalii, cei mai mari Tn 
rang dupa el, alcatuind Tmpreuna Sfantul 
Conclav, care se reuneste pentru alegerea 
noului Papa dupa decesul celui precedent. 




Numai barbatii pot accede la onoarea de a fi 
alesi Tn acest rang (ca si Tn celelalte 
crestinisme, unde functia suprema este de 
asemenea rezervata barbatilor). Papa 
numeste de asemenea arhiepiscopii care 
conduc dioceze si episcopii, deoarece 
catolicismul nu respecta granitele statale, ci 
se considera un tip universal de insitutie, cu 
raspandire pe mai multe continente. De altfel 
misionarismul, convingerea si trecerea la 
catolicism a cat mai multor oameni, este una 
din actiunile cele mai tenace ale Bisericii 
Catolice. Tntregul Bisericii Catolice este dat 
de totalitatea credinciosilor, majoritatea, la 
origine, celti, care aveau de asemenea un 
pantheon religios supra-tribal. 

Caucaz - (Tn antichitate grecii i-au spus 

Taurus) este zona 

muntoasa dintre 

Marea Neagra si 

Marea Caspica, 

locuita Tnca din 

Paleoliticul superior 

(Omul de 

Neanderthal), dupa 

cum arata dovezile 

arheologice 

(dolmene, pesteri 

j~ locuite, petroglife), de 

* "4* numeroase triburi. Din 

Neolitic exista 

artefacte de arta: vase, bijuterii de mare 

calitate si finete. Tn Epoca Bronzului si a 

Fierului arta locuitorilor din Caucazul de 

Nord si de Sud capata o amprenta care o 

singularizeaza pentru totdeauna Tn arealul 

aflat la Poarta de Fier continentala dintre 

Muntii Caucaz si Caspica. Diversitatea 

populatiilor a ramas pana astazi 




94 




substantive). O alta grupa lingvistica este a 



Ethnolinguistic Groups in the Caucasus Region 



impresionanta. Acela este bazinul de 
formare al limbilor indo-europene si locul de 
unde au migrat spre Europa si Africa, odata 
cu triburile, adevarate arhetipuri lingvistice si 
civilizationale. Dar continua sa existe pana 
astazi vorbitori ai limbilor originare ale zonei, 
de dinaintea venirii indo-arienilor. Acestea 
se numesc limbi caucaziene, au aceeasi 
vechime cu unele limbi locale din vechea 
Europa, precum a pelasgilor si sunt grupate 
astfel: Tn Caucazul de Nord-Vest: grupa 
limbilor abhaze vorbite de abhazi, abazi, 
adigi (cunoscuti Tn Europa ca circazieni; din 
Adigheia au migrat triburile aflate azi Tn 
Italia, zona Alto Adige), cerchezi, kabardini 
existat limba ubikh, care a disparut 




Tn 1992. Limbile din grupa abhaza, ca si 
celealte, din alte grupe ale zonei, sunt 
diferite Tntre ele, atat Tn registrul fonetic 
(unele au peste 30 de consoane), cat si 
morfologic (unele au 19 clase de 




imbilor vorbite Tn Caucazul de Nord-Vest: 
grupa nakh, care cuprinde batii, kistii, 
cecenii (ei Tsi spun nocsi, dupa Nox, numele 
lui Noe, si se cred chiar urmasii acestuia), 
ingusii. Grupa limbilor vorbite Tn Caucazul de 
Nord-Est este lesgiana si cuprinde limbile 
avara, angula, dargina, laklesgina propriu- 
zisa, vorbita Tn Daqhestanul de Sud si 




Azerbaidjanul de Nord, rutula, tabarasana, 
takhurs, udina si arhina. Tn Caucazul de Sud 
se vorbesc limbile din grupa ibero- 
caucaziana: georgiana (triburile proto- 
georgiene se numeau daiaeni, colchizi si 
iberi, dupa surse grecesti), mingreliana, 
svan, laz. Biblia atesta si ea fermentul uluitor 
cultural si lingvistic al zonei, acolo fiind 
muntele Ararat, pe care ar fi ancorat Noe 
dupa potop, ca si Elbrus ori lacul Urmia, 
unde vechea cetate Urartu, ca si asirienii, au 



95 



pierdut batalii Tn fata triburilor caucaziene. 
Tipul uman al zonei se numeste caucazian 
sau circazian. El provine, Tn linie directa, din 
Omul de Neanderthal si este raspandit, Tn 
mod surprinzator, Tn straturi arheologice, pe 
toate continentele. 



Celti - triburi care au acoperit toata 
suprafata Europei Tntre Ucraina, Carpati si 




Balcani la rasarit si Irlanda si Scotia la apus, 
Tntre Danemarca la nord si Spania la sud. 
Istoria si religia triburilor celtice sunt strans 
legate Tntre ele. Un loc important al 
civilizatiei celte, unde a aparut cultura Epocii 
Fierului (Halstatt, La Tene), a fost Tn Austria 
si Elvetia de azi (helvetii erau celti). Proto- 
celtii au migrat din Asia Tn mileniul II T.H., 
mergand Tn lungul Dunarii spre izvoare si, Tn 
ciuda numarului foarte mare de triburi cu 
obiceiuri si zeitati diferite (un inventar din 
secolul XX atesta cateva sute de triburi), au 
avut un mod de abordare net indo-european, 
Tn triade, a religiei si a vietii sociale. Se 







numeau pe ei Tnsisi Tuata De Danann si, 
asa cum Tn Biblie Paradisul era strabatut de 
patru rauri, celtii au cucerit prin lupta cei 
patru munti ai nordului ((Falias, Gorias, 




Murias, Findias), noul lor Paradis. Cei mai 
buni luptatori au devenit cei mai importanti 
zei: Lug (zeul suprem), Dagda, Nuada. 
Societatea s-a structurat dupa acesti 
conducatori, astfel Tncat Dagda a condus 
sacerdotii (preotii numiti druizi), Nuada a 
condus luptatorii, iar meseriasii si artistii au 
fost condusi de Goibniu, Credne, Luchta. 



96 



h< SJ£Ii«. ISS-un. !»-«>-»■*; 



j^.i ihw 1b*T f *" 



Kwww^iv: 




MM**"""' 1 '" 



_■_. t -.\:i 




TtBl 










^^^^fr^ 



.^"^■t 



a<dCi7fl»w ' 



' 



Acest lucru a dat identitatea celtilor veacuri 
la rand si a atins, Tn Epoca Bronzului si a 
Fierului (secolul al IX-leaT.H.) cea mai mare 

Indo European 



1 

l-Jic 

(sg.L* 1 ! 



9! "d-. -r.lt 

[eaResisrv 



I 



Germanic 
S* 

5rj 



|ta. Ergifh. 

farm; " 



*Vmenian 



1 

Tocharian 



Hellenic 
Isg Greek) 



Hi} 1 1 an Baltic 



Celtic 



Mo-Iranian 
(e»3.Persnn| 



Hispano-Cettic Gallic Upontie 



'0- Celtic 1 Of 

Goictelic 



'PCettic' or 
Brythonic 

J 



Irish Scots Gaelic ten* 



WalsS 



~~ 1 I 

Breton Cornish 



Tnflorire, ceea ce a permis extinderea 
triburilor Tn sens invers, mergand pe vechile 
urme, dinspre Europa spre Asia (pana Tn 
Anatolia, spre locul originar care a plasmuit 
indo-europenii, Tntemeind acolo Galatia). De 
altfel Galitia, Galati sunt si ele cuvinte celtice 
(desi, Tn bataliile cu dacii galii au pierdut, 
Burebista i-a Tnfrant si i-a facut aliati pentru a 
lupta contra altor triburi), dupa cum, sarbii, 
ca populatie de substrat, au Tn components 
si scordisci, alt trib Celtic. Trebuie sa 
observam si rezonanta lingvistica 
asemanatoare Tntre Danann si Fenomenul 



migratiei a fost salutar pentru transmiterea 
tehnologiilor Tn lumea veche, ca si pentru 
conexiunile cu alte triburi, care au dat, Tn 




timp, entitati culturale diferite de aceea a 
celtilor. Exista texte scrise Tn limba celtica 
din veacul al Vl-lea T.H. cu alfabetul 
etruscilor (si ei apartenenti ai zonei initiale 
de migratie indo-europeana), grecesc, latin, 
dar si cu alfabet propriu, numit oghamic 
(scriere fonetica), Ogme fiind un alt nume, 
folosit Tn Irlanda, pentru Nuada. El are la 
baza alfabetul latin, dar fonetica specifica 
celtilor, adica cinci grupe de cate cinci 
sunete: BLFSN;HDTCQ;MGNGYR; 
A O U E I; grupul diftongilor: EA, Ol, Ul, IO, 
AE. Textul se aseaza Tn stanga si Tn dreapta 
unei presupuse linii verticale, ca Tn Frigia. 
Urmele celtilor Tn istoria Europei sunt atat de 
dare, meat putem sa mentionam mitologia, 
istoria si civilizatia celtica dupa repere 
indubitabile. Tn Dacia au stat doua veacuri, 
dar principalul areal de raspandire a fost Tn 
Franta, sudul Germaniei de azi, arhipelagul 
britanic, buna parte a Spaniei si Italiei, 
Elvetia, Austria de azi. 

Ceylon - v. Sri Lanka 

Chaldeea - tinut din Asia Mica, Tn sudul 
Mesopotamiei (Sumer), cucerit de un 
subgrup arameic, de origine semita - cele 
mai importante triburi al caror nume a ajuns 
pana la noi sunt bitamukani, bitakuri, bit- 
yakin - grup care a devenit activ Tn istorie Tn 
veacurile IX-VIII T.H. Geografic se afla Tn 
sudul Irakului de astazi. Ei au cucerit Uruk, 
Ur si Babilon, pe care l-au reconstruit. Sunt 
edificatorii Turnului Babel si Gradinilor 



97 




facut observatii astronomice foarte exacte 



suspendate ale Semiramidei. Ei au dat 
primul Cod de legi cunoscut Tn istorie: Codul 
lui Hammurabi. Cel mai important 
conducator suprem (militar si religios 




totodata) a fost Assurbanipal al ll-lea, care a 
cucerit lerusalimul. Chaldeenii au disparut 
din istorie prin cucerirea lor de catre persi. 
Trebuie mentionat faptul, atestat de Biblie, 




ca Abraham era chaldean ca origine, fugit 
probabil din cauza migratiilor care 
amenintau habitatul de origine, provenea din 
familia lui Hammurabi. Tn Chaldeea s-au 




pentru instrumenele de atunci, care au dus 
la constientizarea repetabilitatii fenomenelor 
ceresti, a dependentei Pamantului de 
Cosmos, a structural calendarului asa cum 
va fi preluat de greci si romani. Exista o 
harta a lumii pe o tablita de lut ars, unde 
orizontul este Tmpartit Tn patru cTmpuri 
distincte (ca Tn hinduism), doua deasupra 
orizontului terestru (Cerul) si doua sub el. 
Acest sistem de axe reproduce simbolic si 
corpul omenesc si simbolul mai tarziu al 
crucii. Este interesant de observat ca 
tablitele de la Tartaria, care erau amulete, 
aveau acest tip de desen. Legenda romana 
a Lupoaicei care hranea doi copii a fost la 
chaldeeni una a leoaicei care adoptase doi 
gemeni. De asemenea, scrierea arameica a 




fost una literala, a avut un alfabet format din 
22 de litere care erau, Tn acelasi timp, si 
cifre, exact cum se va Tntampla Tn toate 
limbile vechi scrise cu alfabet. Legenda lui 



98 



Cadmus, care arunca peste cap (ca Tn 
basmele romanesti) pietre pentru a construi 
Troia, este o transcriere prin simboluri a 
diseminarii alfabetelor moderne care provin, 
aproape toate, din eel arameic. Zeii lor - de 
origine animala - exprimau fenomene 
naturale (focul, ploaia, vantul) si erau 
condusi de o entitate suprema, un „omen". 
Innana era zeita fecunditatii. De la chaldeeni 
dateaza numaratoarea cu baza de calcul 6 
(duzinile, cercul de 360 de grade, anul de 12 
luni, zodiile), astrologia ca mijloc de predictie 
a viitorului. Chaldeea a fost un punct de 
rascruce Tn lumea Neoliticului, producand un 
fortaj modernizator care a adus Tn orizontul 
istoriei noi popoare si un fel nou de a 
percepe si asimila lumea exterioara. 

Chandela - numele unei dinastii care a 
stapanit partea centrala a Indiei, cu capitala 

— °^ — 




la Khajuraho, Tn perioada secolelor IX-XVI 
d.H. La origini migrasera din Asia intrand 
prin nord-vest Tn secolele V-VI d.H. (triburile 
Huna, Gujara s.a.). Ca si alte triburi de 
arieni, s-au remarcat printr-un mare apetit 
artistic si razboinic. Cele 85 de temple 
(dintre care mai exista 22) ridicate Tn zona 
au dat pentru totdeauna stilul brahman al 
construction Ei venerau femeia si 
dragostea, Tn amintirea originilor asiatice 




venerau focul si, de asemenea, ca toate 
popoarele vechi, Soarele si Luna. Aceste 
elemente au dat principalii zei, care, la 
origini, fusesera chiar conducatori ai 
triburilor ce se considerau reprezentanti ai 
fortelor naturii si cosmosului. Aceste triburi 
sunt, Tn principal, responsabile pentru 
distrugerea castei Kshatria, care a migrat 
spre apus, intrand Tn Europa si Africa (si a 
dat migratia tiganilor: satrele). 



Charles Martel (686-741) - conducator al 

francilor (celti, 

stramosii francezilor) 
care si-a extins 
stapanirea asupra a 
trei regate: Austrasia, 
Neustria si 

Burgundia. Foarte 
important prin victoria 
pe care a obtinut-o la 
Tours Tn 732 contra 
arabilor islamici veniti 
dinspre Spania si 
care voiau sa 
cucereasca Europa. 
De altfel, Martel 
Tnseamna ciocan, e o 
porecla data pentru 

forta atacurilor sale. La origini era fiul ilegitim 




99 



al lui Peppin Mijlociul si se nascuse pe 
teritoriul Belgiei de azi. El a deschis calea 
consolidarii imperiului franc. 

Chauvet -v. Franta 

Chavin - v. Peru 

Chazari - populatie de origine turcica 




F E H S I A 



trecuta la Judaism Tn secolul al Vll-lea d.H., 
dupa cum mentioneaza surse armene 
antice. Istoricii armeni din veacul al Ill-lea Ti 
numeau „ugrii albi", fiindca erau blonzi. 




Triburile ugrice erau de origine mongola. 
Zona de locuire a fost la Poarta de Fier a 
Asiei, dar triburile venisera din Asia 
Centrala. Au fost un factor important al 



echilibrului de forte din zona pentru 800 de 
ani si au avut un mare regat avand capitala 
la Atel sau Itil, numit khaganat, ca si la 
celelalte triburi turcice (cucerisera pe ugri, 
bulgarii de pe Don si Nipru, unele triburi 
slave). Hanul chazar avea aceleasi puteri ca 
si mikadoul la japonezi, fiind, Tn principal, un 
sef militar care putea ordona supusilor 
dezonorati sinuciderea. Cultivau orezul, 




graul si vita de vie. Au luptat cu persii, fiind 
aliatii armenilor, iar acestia ar fi construit 
Zidul caucazian de la Derbent, descoperit de 
Dimitrie Cantemir (care credea Tnsa ca era 
zidul lui Alexandru Macedon) si descris de el 
Tn Collectanea Orientalia. Tn veacul al X-lea 
au fostmfranti de Rusia kievleana si alungati 
de venirea pecenegilor si maghiarilor 
Tmpreuna cu care au ajuns la Dunarea de 
Jos si Tn Campia Panonica. Unii dintre ei, 
tributari lui Attila, i-au urmat pe huni pana Tn 
Cataluna (Peninsula Iberica). Tn Evul Mediu, 
Tntr-un sat spaniol care cuprindea si chazari, 
Inchizitia a vrut sa-i ucida pe acestia ca 
avand religia „diavolului", dar tot satul s-a 
solidarizat cu ei si au pierit astfel cu totii arsi 
pe rug. Tn secolul al X-lea d.H. puterea lor a 
Tnceput sa slabeasca, fiind absorbiti de alte 
popoare si disparand din istorie. Chazarii i- 
au dat pe evreii europeni (blonzi cu ochi 
albastri) si, probabil, pe secui. 

Chersones - v. Crimeea 



Chichen Itza - v. Maya 

Chile - stat Tn America de Sud care 
cuprinde lantul Anzilor Cordilieri, fiind o fasie 
Tngusta Tn lungul tarmului Oceanului Pacific, 
pana aproape de Polul Sud. O buna parte 



100 




din Tara de Foe face parte din acest stat, ca 
si fosta Patagonia, numita astfel de 
Magellan, dupa numele pe 
care tot el Tl daduse 
locuitorilor. In legatura cu 
istoria acestui spatiu exista 
doua teorii ale migratiei: 
una se refera la venirea 
unor triburi din Siberia, 
peste istmul Behring, la 
sfarsitul ultimei glaciatiuni, 
acum 13.500-12.000 de 
ani. Trecerea lor dinspre 
Alaska pana Tn America de 
Sud ar face ca ei sa fi ajuns 




acolo cam Tn urma cu 11.000 de ani. 
Aceasta ipoteza este sustinuta de analiza 
ADNrmc a omului de Kennwick, care avea 
caracteristici caucaziene (de fapt, cum s-a 
demonstrat de catre arheoloqii japonezi, 




caracteristici ainu, adica asiatice). O alta 




teorie sustine colonizarea acestui spatiu pe 
calea Pacificului, dinspre Asia de sud-est, 
din insula Tn insula, ca si din sud-vestul 
Africii. Mumiile Chinchorro, din nordul tarii, 
printre cele mai vechi din istorie, circa 5000 
T.H., fiind mai vechi decat cele din Egipt (dar 
nu si decat unele din Africa Centrala). 
Caracteristicile celor mumificati sunt 
africane. Trasaturile negroide ale olmecilor, 
ca si cele asiatice ale pre-incasilor, ar fi 



101 



argumente pentru sustinerea acestei teorii. 
In sfarsit, aborigenii din Australia ar fi, la 
origini, triburi care au acoperit initial si 
America de Sud (de altfel Australia s-a 
desprins, ca si Tara de Foe, din Antarctica, 




la randul ei unita cu Australia). Mai exista si 
teoria migratiei dinspre vestul Europei: 
fenicienii, vikingii, celtii), dar nu ea explica 
pe deplin bogatia etnica a zonei, ci doar 
colonizarea dinspre multipla. Oricum, toate 
teoriile, sustinute de prezenta unui sit ca 
Monte Verde, evidentiaza faptul ca zona a 




fost locuita Tnainte de cultura Clovis (a 
aborigenilor din America, maximum 10.500 
de ani). Un fapt e cert: pana Tn urma cu un 
deceniu au existat triburi care vorbeau limbi 
izolate (neapartenente la vreun grup): 
selkknam, chon, tehuelche, kawesqar, semn 



al unei foarte mari vechimi Tn timp, diferita 
de migratia indo-europeana, ariana ori 
asiatica Tn sens mai larg. Cucerita la nord de 
Imperiul Inca si la sud de Moche, vechiul 
teritoriu al Republicii Chile cuprinde pana 
astazi una dintre cele mai complexe tipologii 
etnografice. 

China - cea mai veche civilizatie planetara 




cunoscuta pana Tn prezent, a carei 
continuitate de locuire a fost evidentiata 
arheologic. Fosile de Homo Erectus, 
predecesorul lui Homo Sapiens, au fost 
gasite si datate cu o vechime de 1,36 
milioane de ani. Schelete de Homo Sapiens 
au fost datate cu o vechime de patru sute de 
mii de ani. Vase de ceramica au fost folosite 
de acum 19.000 de ani (se locuiam pesteri). 
Marea Piramida de la Xian, mai mare (latura 



102 




re un km., Tnaltimea este de 500 m) decat 
piramida lui Keops si mai veche decat ea cu 
o mie de ani, ca si a celor o suta de piramide 
mai mici aflate Tn jurul sau si asezate ca o 
reproducere Tn oglinda a marilor constelatii, 




Dragonul fiind una de referinta, atesta stilul 
unei civilizatii pe deplin formate cu 5000 de 
ani T.H.. De altfel Tmparatii Chinei erau fii ai 
Cerului, nu ai Soarelui, ca Tn Egipt. 
Astrologia, adica determinarea vietii 
individului de catre constelatia sub care s-a 
nascut, a fost folosita de chinezi. Desi 
calendarul era luni-solar, ciclurile temporale 
erau Tmpartite Tn cate 12 ani, fiecare ciclu 
asezat sub semnul unei zodii anuale 
simbolizate de un animal si o culoare (ideea 
zodiilor si a culorilor si mineralelor legate de 
ele s-a transmis pana Tn Sumer). Scrierea a 
fost folosita cu 3000 de ani T.H. (v. Banpo), 




1M il* 

cand s-au editat primele istorii (Analele pe 
bambus, Cartea pe§tehlor). Eclipsele de 
soare au fost descrise si prezise cu o mie de 

K3 





"VANCftl" 



^^=* V 



( <£ ^SSHCH "WUSUN" 

i {. (hvcarnia) juaaauiiuaF™,.,. «- Rrnrrn 




ani T.H. Societatea feudala a Tnceput la 2000 
de ani T.H. Structurile statale ale diverselor 




zone s-au unit, prin cuceriri facute de 



103 



dinastia Qin contra altora, Tntr-un imperiu, Tn 
mileniul I T.H., avand o administrate bine 
structurata si un sistem unitar de scolarizare. 

Chinese History! j.meline 

Khanq Dynasty Eastern Zhou Vtestern Han Three Kingdoms 
(17DDBC-1D27BC) (77DBC-221BC) (2D6BC-AD8) (22D,-2flD)Wei-Khu-Wi] 
^ ' 



Xia Dynasty Western Zhou 

[2DDDBC-15DDBC) (1D66BC-771BC) 



Qin Dynasty 

(221BC-2D7BC) 



Eastern Han 
(25AD-22D) 



Eastern Jin Northern Dynasties Tang Dynasty Ten Kingdoms 

(317--t2Q) (3fle-5flfl)NWei-EWei-Wwei-Qi-Zhau (618-907) 



Western Jin Southern Dynasties Sui Dynasty 

(265-316) (42D-5aa)Kana i -Qi-Liano i -Chen (SB1-617) 



Southern Kong 

(1127-1273) 
I J : 



Western Xia 
[1 038-/227) 



Five Dynasties 
(307-960) 

Yuan Dynasty C&ng Dynasty 
(1278-/366) (16-H-1311) 



Northern Kong 
(360-1127) 



I a:: 

(816-1225) 



Jin Dynasty 
(1115-1234) 



Ming Dynasty 
(1363-1644) 



Kuominlang Party Peauki's Repubfcat China Tiananmen Square Demonstrations 



(igi2 ; ig^l 



[1M_9-| 



(1SB9) 



0| un Wai 
(1833-1542) 



Taiwan 

(1*19-) 



Cultural Revolution 
(1866-1876) 



Tot atunci au Tnceput „marile descoperiri 
geografice" facute de chinezi pe uscat si pe 
mare. La anul 1000 d.H. China avea o flota 
de 52.000 de marinari care foloseau 
instrumente de navigatie orientandu-se dupa 
polul magnetic al pamantului (busola!) si 
descarcau marfuri folosind parghia si 




catapulta. Marele Zid Chinezesc a fost 
edificatm secolul al Ill-lea T.H. Prima harta a 
constelatiilor dateaza din anul 700 d.H. 
(pesterile Du Huang). Primele muzee 
integrate Tn muzee mai mari dateaza din 
secolul XI d.H. Relatii cu Imperiul Roman au 
fost stabilite Tn secolul II T.H. (Drumul 
matasii), Roma a trimis o delegatie Tn China 
Tn 98 d.H. Aceasta stare a civilizatiei trebuie 
atribuita pe de o parte combinatiei fericite 
dintre triburile migrate spre China din centrul 
Asiei cu 40.000 de ani T.H. si care au intrat 
Tn plasma civilizatiei chineze Tnca din 
Paleolitic, precum si organizarea sociala 
foarte minutioasa, care a reglementat 
raporturile dintre oameni Tnca din perioada 



matriarhatului. Analiza ADNmc arata ca 
principalele grupuri etnice (care exista pana 
azi) ale Chinei vechi au fost, pe langa 




localnici, laotieni, uiguri, manciurieni, 
mongoli, turci din Transoxiana, ca si mai 
multe etnii a caror origine ramane 
necunoscuta, ca de pilda ramuri ale 
dravidienilor sau alta etnie, cu oameni foarte 
marunti, de 60-70 de cm, care a coborat 
dinspre Tibet (v. Bayan Kara Ula, Dropa). 
Limbile vorbite pe teritoriul Chinei apartin 
grupurilor altaic, australo-asiatic, 

austronezian, tai-kadai, indo-european. Se 
vorbesc si limbi izolate, care nu pot fi 
alaturate nici unui grup. Scrierea se face cu 



U 
7.1 MusJi 

Christians 
8.1 Atlwisis 



II. 
Taoists 




mai multe alfabete: tibetan (silabic), uigur si 
kazah (ambele arabe), manciurian, mongol, 
latin si altele de mai mica Tntindere. Evident, 
precumpanitoare sunt pictogramele chineze, 
singurele care unifica teritoriul tarii sub 
aspect lingvistic, pronuntiile fiind foarte 
diferite de la o regiune la alta, dar 
pictogramele aceleasi pentru acealasi 
continut. Originea pictogramelor se pierde Tn 
timp, dar, cu 3.000 de ani T.H, cand a aparut 
scrierea chineza, existau 8500 de 



104 



pictograme. Scriera chineza este bazata pe 
memoria prin adaugare. Daca, de plida, vezi 
o linie verticala, ea Tnseamna trunchi de 
copac. Daca Ti adaugi un semn jos, 
Tnseamna copac cu radacina. Un semn sus, 
copac Tnfrunzit. Numele de familie sunt si ele 
Copac, Funza, Radacina. Limba are putine 
consoane, nu distinge consoanele surde de 
cele sonore, iar distinctia semantica Tntre 
aceleasi pictograme care Tnseamna lucruri 
diferite se face Tn chip muzical, prin patru 
tonuri: urcator-coborator, coborator-urcator, 
urcator-coborator-urcator, coborator-urcator- 
coborator. Ca Tntr-o miscare de flux si reflux, 







ft %.$.fi fa, 4» ioriin i 



primele „descoperiri geografice" pe uscat ale 
chinezilor au mers spre recunoasterea 
locurilor de origine ale migratorilor originari 
(Tibet, Asia). Pe apa au fost adevarati 
exploratori. Au colindat Oceanul Indian si 
Pacific. Toate aceste contacte au ramas 
scrise Tn istoriile vechiului imperiu chinez. 
Varietatea etnografica atesta toleranta 
convietuirii (bazata pe gandirea Tntregii 
civilizatii chineze, dupa care omul trebuie sa 
se integreze mereu, prin tot ce face, Tn 
armonia cosmica), religiile fiind multe si 
diferite, dar nu Tn concurenta una cu alta: 
taoisti, buddhisti, brahmani, islamici, crestini. 
Dincolo de acest fapt Tnsa, chinezii nu au, ca 
alte popoare, un mit al Creatiei. 

Chinchorro- v. Chile 

Ciclade - arhipelag Tn Marea Egee locuit Tn 
Paleolitic de triburi de pelasgi, despre care 
sursele antice grecesti spun ca erau barbari, 
adica non-greci, probabil locuitorii autohtoni 
ai zonei, care puteau fi gasiti din Tracia pana 
Tn insula Creta, ca si Tn alte parti ale zonei 
mediteraneene. Numeroase surse grecesti 




vechi numesc pe autohtonii zonei minieni 
(dar se refera probabil la ionienii care au 
ocupat regatul regelui Minos) veniti la origine 
din Asia Mica. Argonautii si lason sunt numiti 
minieni de pilda, dar se stie c a apartineau 

Thejsaionikl _^^^ 

Samqthrace 




triburilor ioniene ale grecilor asezate pe 
tarmul rasaritean al Mediteranei. Alte surse 
spun Tnsa ca si pelasgii apartin unor migratii 
dinspre Asia, dar situate dupa ultima 
glaciatiune (19.000-13.000 T.H.). Oricum ar 
fi, triburile care locuiau Tn insule au intrat Tn 



105 



compozitia civilizatiei Cicladelor, alaturi de 
mai noii veniti. Cert este ca triburile ionice 
ajung Tn zona Tn mileniul III T.H., iar civilizatia 
cicladica este matura Tn intervalul mileniilor 
1 11-11 T.H., adica Tn Neolitic si Epoca 
Bronzului. Ea este o mixtura Tntre civilizatia 
anatoliana si aceea insulara, cu rezultate 
notabile Tn registrul artistic prin marea forta 



partea de campie, Cilicia de Jos, care o lega 
de Cappadocia. Tn partea de sud era 




de sinteza a liniilor, de abstractizare a 
formelor. Vechea civilizatie a Maltei 
seamana surprinzator cu aceea a Cicladelor. 
Constantin Brancusi este, aparent 
inexplicabil, eel mai nou reprezentant al 
acestui tip de abstractizare. 

Cilicia - teritoriu din Asia Mica ce cuprindea 



Isaurans 
Rd ugh CM 
Taurus 




Tn antichitate doua parti: partea muntoasa 
(Muntii Taurus), unde se afla Poarta Ciliciei 
(Cantemir o numea Tn Istoria Imperiului 
Otoman Poarta de Fier a Asiei, prin 
comparatie, ca rol strategic, cu Portile de 
Fier ale Dunarii), important loc strategic 
pentru cucerirea spatiului indo-european 
dintre Marea Neagra si Marea Caspica si 




marginita de Mediterana, cea mai apropiata 
insula fiind Ciprul, iar la apus se marginea 
cu Mesopotamia. Tn a doua parte a 
mileniului al ll-lea T.H. ambele Cilicii erau 
parte a Imperiului Hittit, avand oarecare 
independenta, deoarece erau conduse de 
un mare preot (dupa modelul tracilor), iar 
limba vorbita era luwita. Principala zeitate 
era Cybele, zeita vanatorii, preluata cu 
numele Artemis de greci. Dupa caderea 
Imperiului Hittit cele doua Cilicii s-au numit o 
vreme (nedeterminata strict istoric) regatul 
Tarhuntassa (trei regi, Radu Tarhuntassa, 
sunt mentionati de surse grecesti). Tn secolul 
al IX-lea T.H. a Tnceput cucerirea asiriana, 
care s-a marginit la partea de campie, cea 
muntoasa ramanand independents, dar 
Tnfruntand atacurile armenilor si 
cimmerienilor. Dupa caderea Asiriei sub 



106 



atacurile mezilor (612 T.H.) cele doua Cilicii 
s-au unit stabilind capitala la Tarsus. Tn 540 




T.H. Cyrus eel Mare a adaugat Cilicia 
Imperiului Persan, dar cultul zeitei Cybele a 
continuat sa existe. A fost apoi cucerita de 
Alexandru Macedon Tn 333 T.H. si, dupa 
moartea lui, o parte a revenit Imperiului 
Seleucid, alta Imperiului Ptolemaic, cum s- 
au definit cele doua parti ale Imperiului 
Macedonean. Tn secolul I T.H. Cilicia 
muntoasa a devenit parte a Imperiului 
Armean al lui Tigran eel Mare. Ulterior a 
devenit parte a Imperiului Bizantin, a 
traversat cucerirea araba si greceasca, dar 
si-a pastrat identitatea. Abia odata cu 
Tnglobarea Tn Imperiul Otoman si-a pierdut-o 
(secolul al Xlll-lea d.H.), iar zona a fost 
islamizata. 



Cimmerieni - zona geografica pe care 




-"-""' -. 





1)1 BIM, KIM, lll«l c. 7IS-7I3 BC 



grecii antici o localizau la nord de Marea 
Caspica si Marea Neagra. Se presupune ca 
este vorba de triburi indo-europene, a caror 
limba era asemanatoare cu a tracilor si 
triburilor iranice, dar diferita de a scitilor. S-a 
emis teoria ca ar fi vorba de bulgarii vechi, 



care au migrat pe teritoriul de locuire de 
astazi, unde au fost absorbiti Tn masa 



A A A A 
AAA AAA 



tracilor, apoi a slavilor. Originea numelui nu 
este Tnsa greceasca, ci provine din surse 
asiriene (gimiri), care descriu alianta 
acestora cu sumerienii pentru apararea 
cetatii Urartu. Cum Tnsa sicambrii, un trib 
Celtic care locuia la gurile Dunarii, este 
mentionat Tn sursele regilor franci (tot celti) 
ca fiind cimmerieni, se presupune si ca 
acestia erau un amalgam de triburi, din care 
s-au desprins celti, germanici, bulgari. Din 
punct de vedere arheologic urmele de 
locuire s-au definit prin Cultura Novocerkask 
dintre Prut si Don, din mileniul I T.H. 

Cipru - a treia insula din Mediterana ca 




marime, 

dupa Sicilia 

si Sardinia, 

astazi 

locuita de o 

comunitate 

greceasca si 

una turca. 

In Holocen 

traiau acolo 

animale 

crescute Tn 

conditii 

insulare, 

adica 

elefanti si cai pitici. Cea mai mare 
exportatoare de cupru a lumii vechi (mine 
atestate Tn mileniul al IV-lea T.H.). Numele 




107 



insulei provine de la denumirea antica a 




cuprului. Asezata la intersectia unor mari 
drumuri pe apa ale antichitatii, adica Tntre 
Egipt, Asia Mica si Europa, a fost locul a 

numeroase 
peregrinari si 
batalii 
(Mycene, 
fenicienii, 
grecii, 
Alexandru 
Macedon, 
persii, Egiptul, 
Roma, 
Bizantul, 
otomanii). 
Primele migratii 
atestate 
arheologic 
dateaza din 
mileniul IX T.H. 
si existenta 
celor mai vechi 
mine de cupru din zona explica si interesul 
triburilor continentale pentru ea, deoarece 
cuprul a intratm compozitia bronzului, acela 
care a dat numele unei Tntregi epoci istorice. 
Cele mai vechi locuinte, din Paleolitic, erau 





pe jumatate Tngropate Tn pamant si pe 
jumatate zidite (fiind printre primii pereti din 
lume ridicati Tn vremurile preistorice). Aveau 
o forma circulara, ca si iurtele ori locuintele 
celtilor. Ciprul a dezvoltat o civilizatie de 
sinteza, de mare rafinament, din Paleolitic 
pana Tn Epoca Bronzului. Ceramica este si 
ea foarte veche si ingenioasa, datata 6000 
T.H. A avut o scriere silabica derivata din 
cuneiformele arameice. 



Chavin - v. Peru 




Cleopatra (n. 

ianuarie 69 T.H., 

Alexandria, 

Egipt - m. 12 

august 30 T.H., 

Alexandria, 

Egipt) - ultimul 

faraon al 

Egiptului, co- 

regenta cu tatal 

sau, Ptolemeu al 

Xll-lea(lal7 ani) 

si cu fratii ei, 

Ptolemeu al XIII- 

lea si al XlV-lea. 

Era 

macedoneana 

din stirpea lui 

Ptolemeu I 

Soter, general al 

lui Alexandru 

Macedon, 

Tntemeietorul 

dinastiei 

ptolemeice Tn 

Egipt, aceea 

care a facut sa 

straluceasca 



108 



elenismul Tn Mediterana de Est. Cleopatra 
este ultima din dinastia ptolemeica si cu ea 
se Tncheie elenismul Tn Mediterana de Est si 
Tncepe epoca romana. Vorbea noua Nimbi 
(dar nu latina) si stia matematica si 
astronomie. A reusit sa pastreze identitatea 
Egiptului Tn fata invaziei romane prin 
procedee feminine: i-a facut sa se 
Tndragosteasca de ea, desi avea trasaturi 




destul de aspre, pe Caesar (Tmparatul 
Augustus), care a batut moneda cu chipul ei, 
ucis chiar pe cand Cleopatra venise la Roma 
cu fiul lor Ptolemeu Caesar zis si Cesarion; 
Augustus a fost ucis Tn acelasi an cu 
Burebista si cele doua morti au o conexiune 
Tntre ele, legata de stapanirea zonei traco- 
dacice) si pe Antonius (a avut cu el trei copii 
crescuti de Octavia, sotia lui Antonius si sora 
lui Octavian): Cleopatra Selene, maritata cu 
regele Mauritaniei (cu care a avut doi copii), 
Ptolemeu Philadelphus, Alexandru Helios. 
Trei dintre ei n-au lasat urme Tn istorie: 
Cesarion, Ptolemeu Philadelphus, Alexandru 
Helios. Pe sarcofagul sau este Tnfaaisata Tn 
vesminte macedonene. 

Clisura Dunarii - valea Dunarii Mijlocii, Tntre 
Bazias, locul pe unde intra Tn Romania, si 
pana dincoace de Portile de Fier si Cazane. 
Geologic varbind a reyultat prin ]ncre'ire, la 
ciocnirea placii tectonice a Africii de aceea a 
continentului european. Este valea celul mai 
lung fluviu al Europei. Tnca din preistorie 
acest perimetru a fost locuit. Exista vetre de 
locuire datate 50.000 T.H., pictura rupestra Tn 



steri, 


unde, mai 


tarziu, dacii 


au asezat 






LEGENDA 






epot*PHesioHic* 




SfOCAftEFWHJI 






LMutrueM** 


il 








nuounen 


T 








MRuncu. 




"*™ mn 




Y J r^ i ^~~~- 


Smina 


* 
• 


EPOCA R0MAM4 4 






EWJCUTlO* 


V 


PHlMdi poMfeomnnA ^ 






BveiiDiTRMan 


i. 






vy y ijg 






©Ol If 


Mf EPWABBOWWiUi 






k®NHW -i; 




■/ PMoMi knpwMpMiraBi 


i a 


BF&COPCWW HOUFTlUffi 




uy @« /*Z!S?~) Js / 


Sf IVKMi i^tt-a. |-Mm| 


r. 


PawudprU & 




J(^&^ *W|SoOI / 


/ Jr Pw™.ui»rv».;rjji*i 


■ 


iss^r-? 



HARTA 
DESC0PER1RIL0RI 
ARHELOGICEdin 
CLISURADUNAR1P 



D 



sanctuarele lui Zalmoxis, (discipol al lui 
Pithagora, pe care l-a servit Tn tinerete, sef 
religios - mag - fondator al triburilor dacice, 




devenit zeu). Ceramica, unelte si statuete 




antropomorfe, asemanatoare cu Ganditorul 
de la Hamangia, au fost datate ca 



109 



apartinand Paleoliticului superior din lungul 
Clisurii. Dunarea, axul continentului 
european, detine, prin Portile de Fier, 
controlul asupra Peninsulei Balcanice si 
Mediteranei de Est. Este vorba despre o 
cheie de control continental, ca si Poarta de 
Fier a Caucazului, dintre Marea Caspica si 
Muntii Caucaz, locul de formare al 
popoarelor indo-europene. De aceea, tracii, 
dacii, grecii, celtii, hunii, grecii, romanii, 
Bizantul, slavii, imperiile mai tarzii au 
acordat deopotriva importanta acestui loc si 
au dorit sa-l aiba. Pe acolo au intratm Dacia 
ostile lui Traian, acela nascut Tn Peninsula 




Iberica si care avea sa stabileasca la rasarit 
de lordan (unde a si murit) granita 
rasariteana a Imperiului. 

Clovis - civilizatie preistorica a nativilor din 
America de Nord, Centrala si partea de nord 
a Americii de Sud, avand o vechime atestata 
de 11.000 de ani. Poarta numele sitului unde 
a fost descoperita si indicii dare ale migratiei 
dinspre Asia spre Alaska (triburi de vanatori 
ainu), pe puntea care unea cele doua 
continente care formeaza acum stramtoarea 
Behring, Tnainte de ultima mare glaciatiune 



(care a ridicat cu 60 de m. nivelul apei). 
Analiza ADNrmc a dus la concluzia ca, initial, 
cei care au traversat erau cam 150, Tn 
principal vanatori de marmuti, dar au 
traversat Tn mai multe etape, Tn grupuri de 6- 
15 oameni. A existat si teoria, nu lipsita de 
sustinere faptica, dupa care au fost migratii 
dinspre Asia de Sud-Est si Africa spre 
Americi, care o preced Tn timp pe aceasta, 
avand o vechime estimata Tntre 50.000 si 
35.000 de ani. Aceste migratii (perioada 
solutreana) ar explica unitatea demersurilor 
civilizatiei omenesti de pe cele doua parti ale 




Atlanticului Tnca din Paleolitic (locuintele Tn 
pesteri - Epoca de Piatra, a civilizatiei 
troglodite). Tn final, aproape toti cercetatorii 
sunt de acord cu ipoteza unei migratii cu 
sursa unica - plecarea lui Homo Sapiens din 
Africa - bazati fiind pe analiza ADNrmc a 
haplogrupului X, care identified linia materna 
a evolutiei umane, neschimbata Tn timp. 



110 




Coasta de Fildes, 

- tara aflata Tn 
Africa de Vest, 
Tntre Tropicul 

Capricornului si 
Ecuator, marginita 
de Atlantic, Liberia, 
Guinea, Mali, 

Burkina Fasso si 
Ghana. Existenta 
omului este 

atestata Tnca din 
Paleoliticul 
superior, desi 

putine artefacte au 
rezistat Tn timp 
climei umede. 

Teritoriul este 

locuit de numeroase comunitati, expresie a 
triburilor care au venit Tn epoci diferite, ca 
urmare a desertificarii Saharei: We, Senufo, 
Agno, Malike, pigmei s.a. Istoria aparitiei 
omului asa cum a pastrat-o mitologia locului 
este Tnsa printre cele mai complete din cate 
exista si ilustreaza asemanari surprinzatoare 
cu India si Egiptul antic. Se spune ca ar fi 
coborat din cer cativa Tinion care tineau Tn 
mana un qba, simbolul aliantei viitoare dintre 
ei, rasa cereasca, si natura animala a 
oamenilor. Acesta a este totemul. Rasa 




Tinion a stabilit legatura Tntre Kele, zeul lor 
ceresc si Zede, simbolul pamantean al 
vesnicei renasteri, prin intermediul unor 
materializari sub forma umana (marunti, 
roscati, puternici) a spiritelor ceresti (kosri). 



Fiecare dintre acestea fiind - ca Tn 
buddhism! - o masca a esentei (figurata 
pana astazi ca masca Tn religia animista), au 
dat oamenilor unul justitia, altul toleranta 
etc., adica legile dupa care traieste 
societatea. 

Colchida-v. Georgia 

Coloanele lui Hercule - v. Gibraltar 

Colorado - v. Mesa Verde 

Columb, Cristofor (n. 1451, Genova, Italia - 
m. 1506, Valladolid, Spania) - navigator 
spaniol de origine italiana. Considerat, Tn 
cadrul marilor descoperiri geografice, acela 
care a descoperit continentul american. In 




fapt, ghidat de harti foarte vechi (vikinge ori 
arabe), pe care le detinea fie de la unchiul 
sau, translator Tn Imperiul Otoman, fie din 
propria sa calatorie Tn Africa, fie chiar din 
Spania, deoarece calatori arabi de acolo, 
ghidati de surse vikinge, atinsesera coastele 
Americii Tnca din veacul al X-lea. A refacut 
calculele lui Ptolemeu cu privire la masa 
planetara, calcule care afirmau existenta 
unor pamanturi la vest de Atlantic si a crezut 
ca, pamantul fiind rotund, a atins coasta de 
rasarit a Asiei. N-a obtinut finantare pentru 
proiectele sale Tn tara de origine, ci de la 
regii Castiliei, aflati Tn mari dificultati 



111 



financiare si care cautau noi surse de 
bogatie. Navele lui Columb, Pinta, Nina si 
Santa Maria, au fost construite Tn Cataluna, 
la Barcelona, machetele lor se afla Tn 




Muzeul Naval din portul orasului, iar 
aprovizionarea a fost facuta Tn Insulele 
Canare. Columb a ancorat de faptTn insulele 
de langa Americi (San Salvador, Cuba, 
Hispaniola, Trinidad), convins fiind ca a 
ajuns Tn India si numindu-i pe bastinasi 
indieni (nume care le-a rarmas pieilor rosii 
pana azi). A Tntreprins patru calatorii, prima 
Tn 1492, cu cele 3 nave mentionate, a doua 
Tn 1493, cu 17 nave, a treia Tn 1498 cu 8 
nave si a patra Tn 1502, cand a ajuns Tn 
Honduras si Panama. Deoarece ultima 
calatorie a fost facuta Tn nume propriu, 
fiindca fusese numit viceguvernator (Tsi 
facuse un drapel!) al noilor teritorii, regii 




Castiliei l-au readus Tn Spania Tn 1504 si i-au 
interzis s-o mai paraseasca. Principalul scop 
al tuturor acestor calatorii a fost obtinerea de 
aur, motiv care a dus la distrugerea barbara 
a vechilor civilizatii (inca, maya), inclusiv prin 
arderea cartilor si impunerea catolicismului. 

Columbia - vezi Pre-Columbia 

Confucius (n. 27 august 551 T.H., Tuo - m. 
21 noiembrie 479 T.H., Qufu) - fondatorul 
scolii chineze umaniste de filosofie 
cunoscuta sub numele de Confucianism. A 
trait Tn veacul Tn care China a Tnceput sa se 
dezintegreze Tntr-o multitudine de cetati- 




state, dupa ce, vreme de 500 de ani, fusese 
un mare imperiu. Confucius, un mic profesor 
de provincie, a sesizat acest lucru si s-a 

gandit sa le 

of ere 

chinezilor o 

unitate 

spirituals prin 

apelul la 

Tntelepciunea 

trecutului. A 

alcatuit o 

sinteza Tntre 

etica si 

filosofie, 

adevarata 

cetate-stat a 

spiritului, 

bazata pe buddhism, care a tinut unita 
identitatea chineza si continua sa fie un 
permanent rmijloc de regenerare a spiritului 
chinez pana astazi. Ba, chiar mai mult, a 
chinezilor, japonezilor, vietnamezilor si 
coreenilor, ceea ce Tnseamna apelul la o 
unitate originara a Extremului Orient. In timp, 
confucianismul a adevenit un conglomerat 
doctrinar care reuneste taoismul si 
buddhismul, capatand numele de neo- 
confucianism. Analectele care se pastreaza 
sunt dialoguri Tntre profesor si Tnvatacei 
bazate pe Tntrebari si raspunsuri, folosind 
aforismul, analogia si chiar tautologia spre a 
da explicatii. Din pricina contextelor care se 
refera la evenimente locale, a fost intens 
interpretat si mai greu de Tnteles pe masura 
ce receptorii erau mai departati Tn timp si Tn 
spatiu. Dar fundamentul doctrinar face 
unitatea Chinei pe baza pacii si armoniei, a 
respectului valorilor traditionale aglutinate 
Tntr-o administratie puternica, bazata pe 
legalitate si pe datoria individului fata de 
lume, mai mult decat pe dreptul lui fata de 
ceilalti. O serie de ritualuri certifica si sustin 
stratificarea sociala. 

Constantin eel Mare - v. Constantinopol 

Constantinopol - v. Bizant 

Copan - v. Maya 

Copti -v. Crestinism, Egipt 

Coran -v. Islamism 



112 



Corduene - nume mentionat ca atare de 



. 




ggr -[ 



Xenophon Tn Anabasis, scris si Gorduene, 
ori pronuntat Korchayk sau Girdyan de catre 
persi, Kurdistan de chinezi, a fost o regiune 
activa pe vremea Mesopotamiei, asezata 
Tntre aceasta si Armenia, la sud de lacul 
Van. Pana acolo a ajuns Imperiul Roman 
(provincia Pontus) si a cucerit-o, dupa ce 
facuse parte din imperiul lui Tigran eel Mare 
al Armeniei. Era o satrapie ai carei locuitori 
stiau sa faca masini de razboi, dupa cum 
scrie Ammianus Marcellinus, care o vizitase. 
Kurzii sunt originari din aceasta provincie si 
numele lor vine de la ea. Populatia a fost 
Tmprastiata de numeroasele navaliri si 
razboaie, deoarece pe acolo au trecut 
asirienii, armenii, persii, Alexandru 
Macedon, romanii si arabii, totul Tntre 800 
T.H. si 700 d.H. Astazi majoritatea kurzilor 
sunt islamici sunniti, aflati Tn conflict deschis 
cu islamicii siiti, majoritari, mai ales Tn Irak, 
fosta Mesopotamie. 



Coreea 


- tara 


peninsulara din Asia de sud- 


jfe^i. 






SB 


>l^^l< 


•— 




plP 





est. Pe teritoriul ei a fost atestat 
Australopithecus Tn urma cu 700 de mii de 
ani, iar asezari stabile, cu preocupari pentru 
agricultura si producerea vaselor, sunt 
atestate din Mesolithic, cu 8 mii de ani T.H. A 




existat o cultura de tip megalitic (dolmene, 
piramide) Tn mileniul 4 T. H. Este atestata 
cultura Pit-Comb, cand ajunge la maturitate 
ceramica de Jelmun. Tn mileniul 3 T.H. este 
fondat regatul Gojoseon, care uneste 
triburile existente pana atunci si le da 
constiinta apartenentei la o singura entitate. 
Nevoia de a se uni a venit din conflicted cu 
chinezii, care-i considerau barbari, 




deoarece, la origini, migrasera din Manciuria 
(Altai). De altfel chinezii sustin si azi ca ei au 
Tntemeiat regatul Gojoseon, chiar contra 
acelor triburi (Analectele lui Confucius). 
Legenda Creatiei (care la chinezi nu exista) 




seamana cu a mongolilor si spune ca 
Tntemeietorul regatului, Dangun Wanggeom, 
a fost nepotul Stapanului Cerului, descins 



113 



langa Lacul Cerului de pe muntele Baekkdu, 
si care a luat forma pamanteana, rugat fiind 
de tigru si de urs (animale de pestera), 
ambele devenite animale sacre, din tigru 
provenind barbatul, iar din urs femeia. 
Asemanator, legenda exista si la mongoli 
(unde Lacul Cerului e Baikal) ori la triburile 
ainu, ca si Tn India, la buddhisti. Influenta 
culturala a regatului Gojoseon s-amtins spre 
China si Manciuria. Epoca bronzului a 
Tnceput odata cu mileniul I T.H., iar Epoca 
Fierului cam la anul 300 T.H. In anul 200 T.H. 
Tn peninsula exista o confederate de regate. 
Aveau structuri statale si administrative 
definite. Perioada primului mileniu d.H. a 
Tnsemnat o confruntare permanenta cu 
vecinii, Tn lungi razboaie de uzura. 

Corfu - insula greceasca din Marea loniei 
(mare deschisa aflata Tn Mediterana de 
rasarit), despartita de Albania printr-o 
stramtoare Tngusta. Locul unde s-au asezat 




triburile ionice, triburi grecesti migrate 
dinspre Asia Mica. Ei au creat Tn arhitectura 
stilul ionic, eel mai simplu ca forme dintre 



^ISSi^KKT^i 




citirea italiana a numelui bizantin, Corifu, la 
randul lui o pronuntie corupta a grecescului 
antic Kokyra. Acesta era numele unei nimfe 




din mitologia greaca a Antichitatii, careia 
zeul marii, Poseidon, i-a daruit un fiu, 
Phaiakes (de unde umele de feaci dat de 
Homer locuitorilor insulei Corfu). Tn amintirea 
ei Zeus a numit insula Kokyra, iar pe 
locuitorii ei faiaci, cuvant preluat de latini ca 
feaci. Insula a avut un rol important pentru 
navigatia antica si medievala Tn Mediterana, 
reper al avansului grecilor catre Marmara, 
Marea Neagra, catre Colchida, tarmul 
rasaritean al Marii Negre. Insula cucerita de 
romani, a apartinut Bizantului, apoi statului 
Venetian si a fost folosita ca releu de 
aprovizionare si punct de aparare strategica 
Tmpotriva navalirilor venite dinspre Asia 
Mica. 



Corint - cetate-stat Tn Grecia antica. A fost 
Tntemeiata Tn Neolitic, 6000 T.H. Numele ei 



Road to K-enchreae 



£emp]eof Octavia 

— — Odeion 




Julian 

Agora' 

Pei r-en-e foljntoin 
Baailita 

Lechaion road 



enipJeof A|x»]]o 



stilurile Greciei antice. Numele insulei este 



vine din limba pelasgilor, ceea ce atesta o 
vechime de locuire si mai mare. Legenda e 
ambigua. Ea spune ca Tntemeietorul ei, 
Corinthos, era fiul Soarelui, alaturi de zeita 
Ephira, fiica lui Okeanos. Oricum, dintre 
triburile grecesti, aceia care au colonizat 
istmul au fost dorienii. Ei au adus stilul doric. 



114 







Dar faptul ca istmul 
a fost dintotdeauna 
un important 

perimetru de trafic 
comercial, a dus la 
Tnflorirea Corintului 
si la aparitia unui 
stil arhitectonic 
propriu, un fel de 
baroc grecesc, 
stilul corintic. Acolo 
a adus-o lason din 
Colchida (Crimeea) 
pe barabara 

Medeea si 

Corinthul a fost 
scena tragediei 
povestite de Eschil. Hoplitii (mai ales perechi 
de homosexuali, ceea ce dadea mare forta 
de coeziune si de penetrare atacurilor lor) 
corintieni au luptat contra persilor si Corintul 
a facut parte, alaturi de Sparta, din Liga 





Peloponeziaca. Orasul a disparut si a 
renascut de mai multe ori: Tn 2000 T.H., Tn 
secolul 5 T.H., Tn 146 T.H., fiind ras Tn final de 
pe fata pamantului de romani. lulius Caesar 
a refondat Corintul Tn 44 T.H., cu putin 
Tnainte de a fi ucis. Tntre anii 52-58 d.H. 
acolo a locuit Sf. Apostol Pavel, care a 
crestinat zona si a scris doua epistole catre 




corintieni si una catre romani. 

Corsica - a patra insula ca marime din 
Mediterana (dupa Sicilia, Sardinia si Cipru), 




locuita Tn urma cu 8000 de ani, dupa cum o 




atesta megalitii gasiti la Filitosa. Exista de 
asemenea pesteri Tn care locuiau oameni Tn 
urma cu 7000 de ani. Perioada neolitica a 
lasat numeroase unelte si arme facute din 
obsidian, iar tipul de statui aminteste de 



115 



T - ■'■ - *■ » 1 -■ » - * 




eBay seller history-image will not appear on item 

perioada natufiana (Ain Mallaha) din Egiptul 
de dinainte de piramide. Insula a fost 
colonizata de feaci (greci din Corfu), care au 
facut la Aleria mine de cupru Tn urma cu 
3000 de ani. In Epoca Bronzului si a Fierului 
au existat comunitati ierarhizate, care 
cresteau animale si faceau agricultura. Ca si 
la basci, tapul era considerat un animal 
sacru. Insula a fost veacuri la rand sub 
influenta Cartaginei, a romanilor, a Pisei si 
Genovei. Numeroase popoare migratoare au 
lasat urme, dar mai ales vandalii si 
ostrogotii. Crestinismul a patruns, gratie 
Bizantului, din veacul al ll-lea d.H. Tn timpul 
luptelor dintre arabi si franci, din veacul al 
VI ll-lea, longobarzii au cucerit insula. Tn 
prezent apartine Frantei. Napoleon I s-a 
nascut Tn Corsica. 

Cosmologie - termen originar din greaca 
pentru a desemna stiinta despre Univers ca 
Tntreg. Astazi este folosit Tn sens stiintific, ca 
parte a fizicii care se ocupa de studiul 
Universului (aparitie, evolutie, corpuri 
ceresti, formatiuni cosmice: nebuloase, gauri 
negre, sisteme solare, planete); Tn sens 
mitologic, creationist, ca ansamblu de vechi 
istorii, mituri ale Creatiei Universului de catre 
forte superioare omului, dar care-i pot 




influenta existenta; Tn sens esoteric, ca o 
corelatie oculta Tntre teoria numerelor si 
evolutia Universului, ceea ce-i da omului 





«"| 




Ei 




w r^llnr^ 








^j j^riSj 








r tj0^ 






i 




pi9 








jHuji 


! -^B 












■ ^Hh'**' i^flAfl^ ^J 










:- : ;-/' : a#^;-fe-v-/'. 




r jBB 







predictibilitate (de la chaldeeni si magii 
antici la masoni, iluminati si diverse forme de 
ghicitorie); Tn sens filosofic, ca meditatie 
asupra conditiei umane Tn Univers si, Tn 



116 




sfarsit, Tn sens religios, Universul fiind 
conceput ca fapta a Creatorului (sau 
Creatorilor, Tn religiile vechi) care-si 
obiectualizeaza astfel gandirea. Toate 
aceste acceptii au fost functional si Tn 
vechile civilizatii. Trebuie sa mentionam mai 
ales China, Egiptul, Grecia, Maya Tn mod 
deosebit pentru acceptia matematica, 
stiintifica a Universului. Aristarchos din 
Samos a descoperit ca Pamantul e o 
planeta care se Tnvarte Tn jurul Soarelui 
(ceea ce Evul Mediu religios a negat) si 
Erathostene din Cyrene a masurat diametrul 
Pamantului, distanta dintre el si Luna, dintre 
el si Soare, precum si diametrul celor trei 
corpuri ceresti. Mayasii au avut un calendar 
terestru (agricol) si unul astronomic, bazat 
pe o Tmbinare de roti dintate astfel calculate 
meat indicau ciclurile cosmice de rotire 
aparenta a constelatiilor pe Cerul nocturn. 
Vechile observatoare megalitice de genul 
Stonehenge (mai ales doua: unul Tn Marea 
Britanie si unul Tn padurea amazoniana), ca 
si toate constructiile de tip circular presarate 
pe toata planeta, indica, pe langa o 
surprinzatoare unitate de civilizatie a lumilor 
vechi, fiindca ele masurau puncte obligate 




ale trecerii timpului (solstitii, echinoctii, 
folosind ca repere Soarele, Luna, dar si 
anumite constelatii ori stele: Orion, Sirius), o 
origine cosmica prin chiar forma lor: aceea a 
craterelor lasate de meteoritii cazuti pe 
pamant, adica o legatura cereasca 
perceputa de omul primordial. Toate aceste 
observatoare erau bazate pe mituri 
precedente, care aglutinau Tn sens magic 
observatii empirice. Din ele s-au nascut 
deopotriva religiile si stiinta. Cat despre 
filosofie, sensul vechi era acela de ansamblu 
al gandirii omenesti despre lume si viata, 
care compara date de toate felurile pentru a 
ajunge la o esenta gandita a lucrurilor, la 
radacina primara a fiintei (la observatorul 
uman) ca parte a unui Tntreg. Din acest 
concept filosofie s-au nascut deopotriva 
Platon si Erathostene. lar lumea Evului 
Mediu, a Renasterii, ca si cea moderna, 
pleaca Tn chip absolut de la gandirea 
greaca, mai ales de la sintezele lui Aristotel. 
Acest ciclu al civilizatiei omenesti a Tnceput 
pentru europeni atunci si acolo. Ceea ce nu 
Tnseamna ca nu coexistam pana astazi cu 
lumi mai vechi si ne-grecesti. 

Cosquer - v. Franta 

Costa Rica - stat aflat Tntre Nicaragua si 
Panama, Tn centrul istmului care uneste 
America de Nord cu America de Sud. Istoria 
geologica a zonei este cu mult mai veche 
decat aceea arheologica. §i astazi Tn Costa 
Rica exista 7 vulcani activi, din pricina ca 



117 



NICARAG JA 



Caribbean 



Sea 
1 GB^T or t ,u § uero 




placile tectonice ale zonei continua sa se 
miste ca si Tn urma cu 3 milioane de ani. Cu 
50.000 de ani Tn urma suprafata actualei tari 




se afla Tn ocean. Numerosii vulcani activi au 
ridicat platoul dinspre Caraibe Tn urma cu 
40.000 de ani. Data probabila a existentei 
omului Tn zona este 20.000 T.H., dar 
certitudini pentru asezari stabile exista 
numai pentru o vechime de 2000 de ani T.H. 
Cele mai cunoscute situri arheologice sunt 
Guayabo si Nicoya. Influentele culturale 
venite dinspre mayasi, azteci si alte civilizatii 
precolumbiene sunt evidente. Limba de 
comunicare a relatiilor de schimb era 
nahuatl (azteca). Exista totusi trasaturi 



specifice acestui spatiu, care tin de 
substratul precolumbian. Cele mai relevante 
sunt sutele de sfere perfecte, din granit, cu 
dimensiuni Tntre cativa centimetri si 2,4 m, 




care se Tntind Tn regiunea Diquis. Nu se stie 
ce sunt si de ce au fost facute. Se 
presupune ca semnalizau morminte. In 
aceeasi linie, dar, se pare, Tn Tntregime 




contrafaceri moderne, sunt craniile de cristal 
(n.b. cristal de stanca), despre care s-a 
afirmat ca ar avea o vechime Tntre 2000 si 
500 de ani, ar fi extraterestre, ar proveni din 



118 



Lemuria, desi analiza carbonului le-a indicat 
ca fiind contemporane cu noi. Initial a fost 
vorba de 7 cranii, astazi sunt mii, Tn toata 
lumea. Triburile Bribris si Cabecar si-au 
pastrat pana Tn prezent credinta Tntr-un unic 
zeu, Sibu, creator al Universului. Ca si 
pentru mayasi si azteci, jadul era mai pretios 
decat aurul, avand proprietati curative si de 
aparare de rele. Acest fapt indica originile 
Tndepartat asiatice ale locuitorilor, fiindca Tn 
China jadul pastreaza pana astazi aceste 
proprietati magice. Numele actual i l-a dat 
tarii Cristofor Columb Tn ultima sa calatorie 
spre Lumea Noua. 

Costoboci - uniune tribala a tracilor aflati la 











r 



Copyright Euiatbs 2009 



,9 



nord-estul regatului dacic, pe Nistru si Tn 
Ucraina de azi. Se considerau ca fiind de 
aceeasi origine cu dacii, drept care au atacat 
constant Imperiul Roman dupa ce acesta a 
cucerit Dacia, ajungand pana Tn Grecia, la 
Eleusis. Romanii s-au folosit de vandali 
(triburile asdingilor) pentru a-i opri. Au creat 
Tn nordul Moldovei o cultura neolitica numita 
Lipita si au vietuit alaturi de sarmati pana la 
intrarea carpilor pe teritoriul fostei Dacii 
(secolul al ll-lead.H.). 

Craniile de cristal - v. Costa Rica 

Creatia - v. Cosmologie 

Cre§tinism - religie monoteista foarte 
raspandita astazi pe Parmant, sinteza a 
preistoriei si istoriei Asiei Mici asa cum a fost 
perceputa de vechii evrei (Tn Vechiul 
Testament), Tmbogatita cu experienta 
primelor lui secole de raspmdire (Tn Noul 
Testament), alcatuind Tmpreuna Biblia, text 
de referinta al crestinismului. Numele 



crestinismului vine din greaca, iar acolo din 
ebraica, si desemneaza pe „cel ales sa 
salveze" lumea. Temeiurile aparitiei lui lisus 
din Nazareth, creatorul doctrinei Tn lumea 

tttft 

tfftt 

iudaica, a fost desprinderea de dogmele 
iudaismului care nu mai reusea sa apere 
identitatea ebraica Tn fata invaziei romane. 
Majoritatea temeiurilor doctrinare este 
formata de experienta umana a acelei parti 
de lume, cea mai framantata din pricina 
numeroaselor migratii si razboaie, 
experienta concentrata Tn mitologii si 
arhetipuri. Prigoniti de romani si de evreii 
vechi deopotriva, primii crestini s-au 
Tmprastiat atat spre rasarit, catre zona de 
formare a popoarelor indo-europene, spre 
Africa, unde triburile semitice mai fusesera 
(Tn robia egipteana), cat si spre Europa, 
dupa modelul navigatiei de cabotaj a lumilor 
vechi, adica Tn lungul tarmurilor. Primii 




profeti au mers paralel cu tarmul 
Mediteranei, acest ochi planetar al reflectarii 
reciproce a civilizatiilor unele Tn altele. Nu 
este cazul detalierii doctrinare a 
crestinismului, cu timpul Tnflorit Tn Biserici 
diferite, organizari ecleziastice responsabile 
pentru tinerea Tmpreuna a numerosi 
credinciosi. Dar principalele Biserici sunt 



119 



romano-catolica, ortodoxa si protestanta, 
aceasta din urma fiind initial desprinsa din 
catolicism, care capata tendinte dictatoriale. 
Toate crestinismele au Tn comun credinta 
Tntr-un Dumnezeu unic, Tn 

consubstantialitatea dintre Dumnezeu-Tatal 
si lisus-Fiul (care, precum Tn miturile 
cosmogonice din vechiul Extrem Orient, este 




o Tntruchipare pamanteana a unui spirit 
superior, nevazut si aflat Tn Cer. De unde si 
taina botezului, care Tnseamna investirea cu 
spirit divin a fiecarei fiinte pamantene, facute 
la origini de Dumnezeu din lut). De altfel 
chiar simbolul crucii precede cu mult 
crestinismul si vine de asemenea din 
adancimile Orientului, el fiind deopotriva 
copacul care-l leaga pe om de Cer, o alta 
Tntruchipare a muntelui Sumeru, ca si profilul 
Tnsusi al omului invocand Cerul (vezi harta 



chaldeana a Lumii). Dar subsecvente 
doctrinare ale acestor asertiuni care-i unesc 
pe crestini difera de la un crestinism la altul. 
Ca fond general, Tn vreme ce catolicismul se 
bazeaza pe comuniunea tuturor 
credinciosilor, indiferent de locul unde 
traiesc, ortodoxia se bazeaza pe Biserici 
apartinand popoarelor, natiunilor din lumea 
moderna. La ortodoxie mai mult decat la 
catolicism se raporteaza, Tn aceasta ordine 
de idei, crestinismele de dinainte de schisma 
Tntre catolici si ortodocsi: armenii, sirienii, 
coptii. Nu toti crestinii se conduc dupa 
calendarul gregorian (care este luni-solar), ci 
exista si adepti ai vechiului calendar iulian 
(solar). Tn acest sens trebuie sa ne referim 
de asemenea la faptul ca, Tn timp, 
calendarul precede crestinismul (de la care 
Tncepand numaram Era Noastra, fata de tot 
ceea ce a fost Tnainte de nasterea lui lisus), 
astfel meat calendare solare au mai existat 
(de pilda Egiptul), dar si luni-solare 
(Mesoamerica). 

Creta - cea mai mare insula din Mediterana. 
Numele este grecesc - de altfel acum 
apartine Greciei - venetienii si turcii i-au 
spus Kandia. Este cea mai veche civilizatie 
atestata cu argumente arheologice din zona 
Europei, datand din Paleolitic si ajunsa la 
stralucire Tn Epoca Bronzului. Capra 
cretana, kri kri ca specie, nu provine din 
capra salbatica. Analiza ADNmc a constatat 




ca provine din capra domestica existenta cu 
8000 de ani T.H. Tn Asia Mica (Levant). Ca si 



120 




pentru basci, pentru cretani capra este un 




animal mitic, benefic, semn originar al 
migratiei triburilor. Acest lucru ne spune 




ceva despre vechimea migratiei oamenilor 
de jur Tmprejurul Mediteranei (la hittiti, Tn 
Etiopia, Creta, Maramures si Tara Bascilor 
capra este venerata pana azi ca simbol al 
vechimii triburilor). Aflata la rascrucea dintre 
Asia Mica, Africa si Europa, Creta a 



beneficiat de toate aporturile de civilizatie, 

dar a si 
fost 
obiectul 
a 
numero 
ase 
conflicte 
de 
posesiu 
ne. A 
avut o 
civilizati 
e foarte 
avansat 
a, unele 
surse o 
conside 
ra ca 
fiind 
apropiat 
a de a 
Atlantid 
ei, 

poseda o scriere, Lineara A, din Epoca 
Bronzului, care n-afostmca descifrata. Este 
vorba de hieroglife asemanatoare cu 
scrierea etrusca, nici ea descifrata. Aceasta 
civilizatie precede Tn timp aparitia triburilor 
de greci Tn Mediterana. 





Primele informatii coerente despre Creta 
provin totusi din surse antice grecesti. 
Conform cu ele s-au facut sapaturi 



121 



arheologice si s-au gasit situri si artefacte 
relevante. Civilizatia minoica (numita dupa 
regele Minos) era una de sinteza Tntre Asia 
Mica, Mediterana (Mycene mai ales) si 
Egipt. Palatele si ceramica din Knossos, 
capitala regatului, atesta si mostenirea 
culturala proprie, asa cum o indica pesterile 
de la Lera si Gerani. Legenda Minotaurului, 
jumatate om si jumatate taur, biruit de 
Theseu, este, Tn fapt, legenda lui Ammon 
Ra, zeul-Soare al egiptenilor, simbolizat 
printr-un taur, legenda care care s-a 
deplasat mereu mai spre nord (ultima lui 
expresie a fost bourul de pe sterna 
Moldovei). Toata mitologia spatiului 
mediteranean absoarbe Tnsa, odata cu 
venirea grecilor, animalele mitice ale Asiei 
si Africii (dragoni, hidre, lei, elefanti, tauri) si 
le confera raportarea la om, masura urmana 
a vietii, i le subordoneaza acesteia. De altfel, 
chiar fauna animaliera a Cretei atesta viata 
animalelor Tn conditii de 



vechi din insula prin arta prelucrarii pietrei si 
prin faptul ca acolo au fost gasite primele 
texte 




insula, acolo traind, Tnainte de venirea 
omului, cai salbatici si elefanti pitici. Nefiind 





nici om nici taur, Minotaurul a fost deci ucis 
de un om, un erou. Alaturi de Knossos, situl 
de la Faistos (Phaistos) este printre cele mai 



cu scriere Lineara A (Discul de la Phaistos). 
Insula a fost invadata de triburile grecesti ale 
dorienilor, care i-au dat identitatea 
greceasca, dar pe acolo au trecut si 
fenicienii spre Coloanele lui Hercule pentru a 
Tntemeia noi colonii, Alexandru Macedon Tn 
drum spre Egipt, egiptenii Tn drum spre 
Hattusha, Mithridate Tncercand sa tina piept 
romanilor, romanii Tncercand sa ajunga pana 
Tn Armenia, Bizantul vrand sa-si asigure 
suprematia asupra celeilalte jumatati, de 
Apus, a Imperiului Roman, arabii avansand 
spre Egipt si Peninsula Iberica, vikingii 
visand sa ajunga Tn Levant pe apa, 
longobarzii Tncercand sa le tina piept, 
venetienii asezandu-se pe insula, otomanii 
Tncercand sa-si adjudece Mediterana de Est 
si cruciatii vrand sa se Tnstapaneasca pe 
locurile unde se nascuse Mantuitorul. Din 
aceaasta plasma umana miraculoasa s-au 
nascut mari valori culturale, Tn diverse epoci 
istorice: Epimenide Tn veacul al Vl-lea T.H., 
El Greeco, marele pictor care a trait Tn 
Spania, Vizentzos Kornaros, poetul 
renasterii nationale a Greciei, autorul 
poemului Erotocrithos, care a circulat si Tn 
tarile romane, Nikos Kazantzakis, mare 
scriitor si Odiseas Elitis (1911-1996), poet, 
Premiul Nobel pentru literatura. 



Cretacic - perioada geologica a planetei 
Pamant cuprinsa Tntre 146 de milioane si 65 
de milioane de ani T.H. Se Tmparte Tn mai 
multe sub-perioade (Superior, Mediu, 
Inferior), iar pe axa Timpului vine dupa 
Jurasic si Tnainte de Paleozoic. Este 
important de mentionat acest interval 



122 



deoarece la finalul Cretacicului a cazut Tn 



CRIMEA 




peninsula Yucatan (azi Mexic) un mare 
meteorit, bogat Tn iridiu, care a distrus flora 
(angiosperme, conifere mai ales) si fauna 
(dinosauri) existenta pana atunci, dand curs, 
Tn timp, aparitiei de noi forme de viata care 
vor avea pe axa lor inclusiv aparitia omului. 
Planeta Tncepe sa se raceasca, nivelul 
apelor planetare scade, lanturi de vulcani 
activi due la aparitia de noi pamanturi, deriva 
continentelor continua, de la Pangea initiala, 
spre ceea ce cunoastem astazi. Situatia 
uscatului Tn Cretacic indica deja ansambluri 
care vor deveni continentele lumii de azi. 

Crimeea - zona 
peninsulara din Marea 
Caspica (legata de 
continent prin 

stramtoarea Pericop), 
locuita din Paleoliticul 
Superior de Omul de 
Neanderthal. Acum 
40.000 de ani zona a 
fost locuita. Tn ordine 
istorica, Homer si 
Herodot sunt primii 
care vorbesc despre 
cimmerieni, locuitori ai peninsulei, dar si ai 
spatiului mai de la nord, 




Skadovsk 



\riiuiH 



Perekop 

Dzfiankoy 



Henichesk 

% 



Rozdcdiw * \ \\ 

Krasnohvardiysfco zfi ^ % 
cLhomorricrcke H5 t. 



Of w.m 

^^t MOHt l 



Sticholkine 



Kerch 



Nyzfinyohlrsky 






Tarkhankul 

Yevpatoriya- , 5aky 

{Katomita tttryj 

Gakhchysirjyo 



Bilalarik 
«Slnrf«ropol 



o Alushla 



„ "Yalta 
Fofos Alupka 



I"*- ni n mi lii 
• Feodosiya 
°K«kt«bd 



«/_L(A SEA 
tCHORHt HOKE) 



dintre Marea Neagra si Marea Caspica. Mai 
tarziu, o parte dintre ei, fugiti Tn munti din 
pricina venirii scitilor, secolul al V-lea T.H., 
au fost cunoscuti sub numele de tauri. Dupa 




ce marea glaciatiune ia sfarsit, acum 20.000 
de ani, urmeaza mai multe perioade de 
Tncalzire, cand apele marii cresc si inunda 
uscatul, alternate de raciri care reduc 
volumul apelor (20.000, 11.400, 6200, 5600 
T.H.), ceea ce modeleaza habitatul si stilul 

asezarilor omenesti. Epoca Bronzului, care a 

■^ — 




TnceputTn Asia Centrala cu 2000 de ani T.H., 
a Tnaintat odata cu migratia triburilor spre 
cimmerieni, care controlau inclusiv Pontul. Tn 
veacul al Vl-lea T.H., dupa ce Tntemeiase 
coloniile din Scythia Minor, Miletul 
Tntemeiaza colonii si Tn Crimeea (Olbia). 
Dupa numai un veac ajung acolo scitii. Ei 
vor lupta cu persii condusi de Darius, acela 
care a ajuns pana la Dunare. Tn veacul al II- 
lea T.H. ajung Tn Crimeea sarmatii si arienii, 
care vor lupta cu Mithridate al Vl-lea, regele 



123 



Pontului. Vor urma, odata cu era noastra 




Cronos - v. Titani 

Cucuteni - cultura neolitica din Moldova 



marile migratii: gotii (ostrogotii, apoi vizigotii), 
alanii, hunii, avarii. In aceasta situatie 
incursiunile Bizantului de Tndesesc, zona e 
crestinata Tn tentativa de a-si asigura vecini 
prietenosi. Chersoneus Tauricus devine 
episcopat Tn veacul al Ill-lea d.H. Chazarii, 
care sunt triburi turcice, aleg Tnsa ca religie 
iudaismul, pentru a-si pastra esenta si a nu fi 




absorbiti de Bizant ori de amenintarea 
islamica pe cale de a veni dinspre Asia. Au 
Tntemeiat un regat care s-a Tntins pana Tn 
Georgia (zona Derbentului, unde a ajuns 
Dimitrie Cantemir Tnsotindu-I pe Petru eel 
Mare al Rusiei) si ei au fost principalii 
aparatori ai Crimeii si ai teritoriului de 
formare a popoarelor indoeuropene odata cu 
navalirile arabe, fiind Tnsa Tmpinsi Tn final 
catre Europa (inclusiv Tn Dacia). Ultimii 
veniti, tatarii, sunt pana astazi populatia 
majoritara a Crimeii. La origine componenta 
populatiei este data de amestecul dintre 
bulgari, chazari, pecenegi (neamuri turcice) 
si sciti, sarmati, alani, greci, goti, asdingi, 
venetieni. 

Cro-Magnon - v. Omul 




(4500-3000 T.H.). Face parte din acelasi 
areal cu Ariusd, Tn Transilvania, Tripolie 




(Ucraina, Republica Moldova) si Vinca 
(nordul Serbiei, Clisura Dunarii). Ca origine 
toate se raporteaza la Yamna, cultura din 
regiunea Ural si stepa pontica, apartinand 
proto-indo-europenilor. Se caracteriza prin 
credinta Tntr-o zeita mama, Tnhumarea Tn 



124 




d.H. i-au absorbit pe pecenegi, tot triburi de 



tumuli (kurgane) a luptatorilor Tmpreuna cu 
caii lor. Sunt considerate primele asezari de 
tip urban din Europa si aveau eel mult 50 de 
case puse concentric, cu fata spre interior. 
Ceramica folosea ocru si negru, motive 
geometrice, ca ale grecilor care au migrat 
dinspre Asia Mica spre Marea Egee. 

Cueva del Moro - v. Spania 



Cumani 



triburi migratoare turcice, 




originare din spatiul Asiei aflat Tntre Siberia 
si Kazahstan, care s-au deplasat Tn primele 
secole d.H. la nordul Marii Negre Tntemeind 
o uniune tribala cunoscuta sub numele 
Cumania, care cuprindea spatiul dintre 
Moldova, Ucraina si Volga. Tn veacul al X-la 




^ 



ua.v asenko.net 

neam turcic, care au avut si ei un imperiu si 
au avansat pana Tn pusta ungara. Dinastia 
Basarab (Tn documente de epoca 
Basaraba), Tntemeietoare a tarilor romane, 
era curmana. Basar Tnseamna Tn curmana 
stapan, iar aba Tnseamna tata. Era fiullui 




Thocomer. La origini erau nomazi, 
apartineau culturii kurganelor din Asia si au 
lasat pretutindeni Tn drumul lor menhire care 
pot fi vazute si astazi. Cumanii au aparat 



125 



Crimeea de bizantini, ca si spatiul tarilor 
rormane, fiind aliati cu maghiarii, vlahii si 
bulgarii). Abia de la Neagoe Basarab boierii 
Craiovesti au substituit dinastia (legenda 
fondatoare a lui Negru Voda). Cumanii din 
vest au trecut la catolicism, cei din est la 
ortodoxie (gagauzii din Republica Moldova 
sunt cumani si limba gagauza este cea 
cumana), iar cei din Asia au trecut la 
islamism. Tn secolul al Xlll-lea d.H. au fost 
Tmpinsi spre vest de mongoli si au Tntemeiat 
o Cumanie Mica si una Mare Tn pusta 
maghiara, dupa care au fost absorbiti Tn 
masa popoarelor mai noi. Au lasat urme 
dare mai ales Tn toponime si nume proprii 
(Comanesti, Coman, Comana) Tn special la 
cotul Carpatilor, dar si Tn zona de atingere 
cu celtii (GalitiaTn Ucraina si Galati la noi). 

Cuzco - v. Peru 

Cyrene - v. Libya 

Cyrus din Ansan - rege elamit. Tatal lui 






»!f-« 


i>BL at 


i>« dfTx 


■>^r >crl 



Cambyse si bunicul lui Cyrus al ll-lea 
supranumit eel Mare, fondatorul Imperiului 
Achemenid al persilor. Rege al Ansanului, 
prima capitala a Elamului, teritoriu dominat 
mai tarziu de Persepolis. 

Cyrus al ll-lea 
(eel Mare) (n. ~ 
600 T.H. 530 T.H)- 
Tmparat al Pesilor, 
fiul lui Cambyse. A 
domnit Tntre 559- 
530 T.H.). A scos 
regatul Ansan de 
sub dominatia 
mezilor si a 
Tntemeiat dinastia 
persana a 

Achemenizilor, 
care a dus la stralucire si Tntindere maxima 





Imperiul Persan, luand Armenia, 
Cappadocia, Parthia, Drangiana si Ariana. I- 
a pus la respect pe scitii ajunsi Tn Bactriana 
si a facut expeditii Tn India. A pus capat 
regatului babilonian. A fondat Sogdiana. A 
fost Tngropat la Passargade, Tntr-un sarcofag 
de aur, asezat Tntr-un mausoleu sprijinit pe o 
mica piramida cu trei trepte. Ca religie persii 
erau zoroastrieni, ceea ce e vizibil Tn 
simbolistica Tnaripata a cultului focului si 
evidentiaza originile central asiatice ale 
triburilor. 



Dacia - teritoriu de formare a poporului 








roman. Triburile natice erau majoritar daci si 
apartenenti la familia indo-europeana a 
geto-tracilor. Ca si la celti ori germani, au 
existat numeroase triburi: albocensii, 
ansamensii, apulii, biefii, britolagii, burii, 
calipizii, carpii, caucoensii, ceiagizii, 
costobocii, obulensii, odrysii, piagetii, 



126 



potrulatensii, predavensii, 




racataii, ratacensii, sacii, sargetii, tagrii, 
tirizii, tyragetii s.a. Apartin perioadei de 




migrare a indo-europenilor si sunt Tn 
principal din ramura indo-ariana. Au 
dezvoltat o cultura neolitica semnificativa 




prin faptul ca este parte a unui areal foarte 
larg, cuprins Tntre Malta si Oxus. Tn spatiul 
carpato-danubiano-pontic triburile dacice si- 
au definit o civilizatie distincta sub raport 



material si spiritual. Peste 40 de asezari 
fortificate au fost investigate pana Tn 
prezent, atestand deopotriva standarde 
ridicate ale artei razboiului (fortificatii de trei 
feluri: din blocuri de piatra legate cu lut, din 
blocuri de calcar, din ziduri duble de lemn cu 




lut Tntre ele, arme, armament), ca si o religie 
politeista Tntemeiata pe raportarea omului la 
Cer. Despre principalul zeu, Zalmoxis, se 
stie ca a fost elevul lui Pithagora, ceea ce 
este semnificativ, stiut fiind ca, Tn drumul lor 
spre peninsula, triburile de greci au trecut 
mai Tntai prin Dacia. De altfel, se considera 
ca acesta a fost doar primul rege si mag, 
devenit zeu, al triburilor geto-dacilor. Au 
urmat alti 16 regi, dintre care cei mai 
cunoscuti au rarmas Dromichete, Burebista si 
Decebal. Primul, care a domnit Tn veacul al 
Ill-lea T.H., a rarmas vestit prin diplomatia lui, 
evidenta Tn cazul razboiului cu Lisimach, 
regele tracilor. Dupa ce l-a Tnfrant nu l-a luat 
prizonier, ci l-a invitat la un ospat pilduitor: Tn 
vreme ce el, Tnvingatorul si toate capeteniile 
dacilor mancau cu linguri de lemn din vase 
de lut, lui Lisimah, care venea dintr-un regat 
bogat, i-au pus vase de argint frumos 
lucrate. Pilda era: de ce tu, bogatul, vii sa 
furi saracia noastra? Al doilea, Burebista, 
care a domnit Tntre 82-44 T.H., a reusit sa 
uneasca triburile dacilor (albocensi, buri, 



127 



costoboci, piefigi, ratacensi, saboci s.a.) 
pentru a putea replica numeroaselor navaliri 



sud-vest si nord-est catre Sarmisegetusa, 




dinspre rasarit. A atasat regatului sau 
coloniile grecesti de la Pontul Euxin, sudul 
Ucrainei de azi, Campia Panoniei, o buna 
parte din teritoriul Bulgariei de azi. Capitala 
se afla la Helis, Tnca nedescoperit 
arheologic. Regatul sau a tinut piept scitilor, 




-fjfttetrfT-irr***— w <** .>"* " • 




celtilor, taurilor, germanilor, romanilor (de 
altfel, a fost amestecat Tn jocurile de culise 
care au dus la asasinarea lui Caesar, fiind 
asasinat el Tnsusi nu mult dupa aceea). A 
domnit vreme de 40 de ani si n-a suferit nici 
o Tnfrangere. A construit principalele cetati 
de aparare ale regatului si a edificat unitatea 
spirituals a dacilor dupa model Celtic, 
nelimitat la hotare geografice, ci Tn jurul 
muntelui mitic Kogaion (care avea atributele 
muntelui magici Sumeru din buddhism). 
Decebal a fost ultimul rege dac, acela care a 
avut de Tnfruntat atacurile concentrice ale 
romanilor, veniti cu armate dinspre sud-est, 




capitala din Muntii Orastiei. A fost Tnfrant Tn 
al treilea razboi, 105-106 d.H., motiv pentru 
care s-a sinucis prin otravire Tmpreuna cu 
toata cetatea, dupa model sumerian. 




Romanii aveau nevoie sa-si asigure 
controlul Portilor de Fier si al gurilor Dunarii, 
protectia arcului carpatic, deoarece Traian 
era atacat dinspre Asia Mica. De altfel, el a 
si cucerit spatiul de la rasarit de raul lordan 



128 



si a stabilit granita de rasarit a Imperiului pe 
asa numita Cale a Regilor, pe unde urease 
Moise cu triburile dupa fuga din robia 
egipteana si cautand Tara Fagaduintei 
(Canaanul). Din plasma comuna a dacilor si 
romanilor s-a nascut poporul rorman. Dacii 
vorbeau o limba indo-europeana disparuta 
probabil Tn veacul al Vl-lea d.H. si care - 
afirma majoritatea istoricilor - nu avea 
scriere proprie, desi tablitele de la Tartaria 
(4000 T.H.) au semne scrise pe ele, 
asemanatoare cu scrierea din Sumner, dar 
n-au putut fi descifrate. 

Daghestan - v. Albanezi 

Danai - nume generic si mitic al spatiului 




antic grecesc. Nume folosit de Homer. El 
vine de la personajul mitic Danaos, frate 
geaman cu Aegyptos (Egipt) si fiul lui 
Achiroe si Belus (rege mitic al Egiptului, fiul 
Lybiei si al lui Poseidon). Belus a avut un 
frate, Agenor, care a avut patru copii cu 
Telephassa: Cadmus, Phoenix, Cilix si 
Europa. Dincolo de numele grecesti, faptele 
sunt asemanatoare cu acelea relatate Tn 
Vechiul Testament, adica mitologia aparitiei 
neamurilor de jur Tmprejurul Mediteranei e 
comuna. Danaos ar fi Tntemeiat Argosul 
(cetate care tine de civilizatia myceniana), Tn 
Peloponez, zona stapanita pana atunci de 
regele Pelasgus (pelasgii). Una din fiicele lui 
Danaos, Hypermnestra, s-a casatorit cu 
Perseus, fondatorul cetatii Mycene. Astfel 
fixeaza mitologia greaca neamul grec Tn 
timpii preistoriei civilizatiei mediteraneene, 




adica urmarea migratiei dinspre nordul Africii 
catre insule si continentul european, 
amestecul triburilor care vor face jonctiunea 
cu ionienii si aheii veniti dinspre nord (Asia, 
apoi Thracia) pentru a alcatui chiar poporul 
grec. Homer Ti numeste generic danai pe toti 
grecii care au luptat cu troienii si i+au Tnvins 
cu ajutorul calului troian. Civitizatia Mycene 
este, la rmdul ei, considerata ca aceea a 
strabunilor danai. 

Danemarca - vechimea locuirii umane pe 



CLICK HEFLE 

fOft 

LARGER 

MAP 

North 
Sea 

Hansiholm 
Thisu-tl 

MoiS 



©GnaphicMaps.corT 
Hirtshals S? ^ En 'Goteborg 

/ Fr-cdcnksfravn +° ""> 



A. 



f 




L«so 






-W>km 



org 

F P rd \ Kattcgi 
Hobro J 

. Iborg, ft 
G^den Rardcrs iGrena 

ftVer n J?-/ 

Hcmmg Ai+ius/^ 



Sweden 
Anhott 

* 

/Jutland ^AM W«W ^m lm 

.Tender ^C^rf^-a**^ ^ \\ . 

TFalster 

■Gcdscr 
Germany J^' R&d bytm vn 



I arte 



Ali 



DENMARK 



L.QW" HIUL5 



Kiel Roy 



Brjdfje 
: ' Bomfrolrn 

Sea 



teritoriul de azi al tarii este estimata la 
100.000 de ani. Dar, practic, Tn timpul 
glaciatiunilor el a disparut sub ape, pentru a 
reapare Tn urma cu 12.000 de ani, data de la 
care apar tumuli si morminte de incinerare 
ca si Tn restul Europei (Paleoliticul este datat 
12.000 - 9.500 T.H.). Epocile istorice sunt 
mai tarzii, poate si din cauza ca, Tn perioada 
Tncalzirii globale (6.300 - 3.900 T.H.), cand 



129 




au crescut apele Atlanticului, zona a fost din 
nou prefacuta Tn insule. Pe Zealand, una din 
insulele mari, au fost gasite morminte de 
Tnhumare datate 5000 T.H., care tin de 
cultura nurmita Ertebelle. Epoca Pietrei 
(cultura Dagger) este datata 2400-1700 
T.H.), Epoca Bronzului Tntre 1700 - 500 T.H., 
iar a Fierului Tntre 500 T.H. - 750 d.H.). 




Contactele cu vikingii, celtii si triburile 
germanice ale cimbrilor si teutonilor le-au 
oferit modele de arme si tactici pentru a 
rezista avansurilor Imperiului Roman. 
Perioada de stralucire a vechii Danemarce a 
fost sub regele Canute, un adevarat 
Burebista al danezilor, care a extins regatul 
danez (creat Tn veacul al X-lea d.H.) unind 
teritoriul Marii Britanii, al Danemarcei si 
insulei Zealand (a rezistat 30 de ani si s-a 
Tntamplat Tn veacul al Xl-lea d.H., fiind 




mentionat ca atare pe un tumul inscriptionat 
cu rune). Perioada de maxima stralucire a 
civilizatiei vechii Danemarce a fost aceea 
vikinga (veacurile VIII-XI d.H.), ceea ce a 
dus la similitudini de religie, cultura scrisa, 
navigatie, arme si armament, agricultural, 
stilul asezarilor omenesti, de la locuinte la 
ceramica si bijuterii). Crestinarea danezilor 
s-a facut pe linie germanica, iar Tn prezent 
majoritatea sunt lutherani. 

Dardani - triburi indo-europene formate din 




amestecul dintre iliri si traci (ramura tribalilor) 
care locuiau Tn partea de sud a Serbiei de 
azi, Tn provincia Kosovo de azi. Dardanii 



130 



Tnsisi s-au format ca entitate pe un teritoriu 
locuit din Paleolitic si Neolitic (o piramida a 
Soarelui si una a Lunii, mai mari decat 
aceea a lui Keops din Egipt, au fost recent 
descoperite), unele surse spunand ca este 
vorba de pelasgi, cei mai vechi locuitori ai 
Europei. 



Deucalion - echivalentul mitologiei grecesti 




Dupa alte surse Tnsa, antice grecesti, 
termenul dardan este sinonim cu troian, 
adica originar din Troia, Tn Asia Mica. In 
colindele romanesti persista Tnca referirea la 
Tmparatul Troian, care nu este nici Traian, 
nici personificarea troianului de zapada, ci 
originarul Tros. Decaderea Dardaniei 
(capitala la Skupi, Skopjie de astazi) Tncepe 
odata cu venirea ostilor lui Alexandru 
Macedon, Tn veacul al IV-leaT.H. Peste ei au 
venit ulterior triburi de celti. Imperiul Roman 
a divizat Dardania Tntre Moesia si Dalmatia. 
Tn secolele 6-7 d.H. au venit slavii, care au 
definit componenta etnica a populatiei pana 
astazi. Perioada de stralucire a fost Tnsa 
1200-1000 T.H. S-au gasit asezari, ceramica, 
morminte de incinerare, se facea agricultura, 
se cresteau animale, mai ales capre. Despre 
Ganymede (care vana cu un vultur), 
personaj cunoscut al mitologiei grecesti (eel 
mai frumos dintre pamanteni; a fost dus de 
Zeus Tn Olimp si prefacut apoi Tntr-o stea, iar 
vulturul Tntr-o constelatie, Aquila, care a dat 
zodia Aqvarius), se spune ca era fiul lui 
Tros, regele Dardaniei. Onomastica 
romaneasca are pana astazi, Tn partea de 
sud a tarii, prenumele Darda. Constantin eel 
Mare, Tmparatul care a crestinat Bizantul, 
reusind astfel ruperea lui Tn doua, era nascut 
Tn Dardania. 



Darius eel Mare - v. Persia 
Demeter - v. Persefona 




pentru Noe din Biblie si pentru Utnapshtim 
din Epopeea lui Ghilgamesh. Fiul titanului 
Prometheu cu Pronoia. Legenda spune ca 
Zeus, maniat pe pelasgi, a adus pe lume 
Potopul. Prometeu l-a sfatuit pe fiul sau sa 
construiasca o area si sa se salveze. S-a 
urcat pe area numai cu sotia sa, Pyrrha, fiica 
lui Epimetheu, si a ajuns pe muntele Parnas. 
Acolo oracolul l-a sfatuit, din partea Gaiei 
(mama planetara, simbol al Pamantului, 
apartinea rasei Titanilor) sa arunce, 
Tmpreuna cu sotia lui, pietre peste urmar (ca 
si Cadmus mai tarziu dintii balaurului ucis, 
spre a Tntemeia Troia). Astfel s-a nascut o 
noua stirpe de barbati si femei. Perechea 
primordiala Tnsasi a avut un fiu, Hellenus, si 
o fiica, Protogenea. Descendentii lor, 
deucalionizii, au fost aceia care au dat 
numele triburilor grecesti: Eolus, Dorus, 
Grecus, Makednos s.a. Din acelasi Potop a 
scapat, pe alte cai si independent de 
Deucalion, Megarus, fiul lui Zeus cu o nimfa, 
fondatorul Megarei. 



Devonian 



perioada a Paleozoicului ce 




caracterizeaza evolutia planetei Pamant Tn 
intervalul 359 -316 milioane de ani T.H. 
Atunci existau doar doua supercontinente, 



131 



Gondwana si Siberia, iar Tntre ele 
Euroamerica. Se Tmparte Tn Devonianul 
superior (cu trei perioade: Lochkovian, 
Pragian, Emsian), mediu (cu doua perioade: 
Eifelian, Givetian) si inferior (cu doua 
perioade: Frasnian, Famennian). Tn acel 
interval de timp primii pesti au iesit din ape si 
au Tnceput sa respire pe uscat, capatand 
membre adecvate. Au aparut insectele si 
padurile, principalul mediu de mai tarziu 
pentru perpetuarea vietii. Au aparut rechinii, 
singura specie planetara care a rezistat 
pana astazi. La sfarsitul Devonianului dispar 
foarte multe specii de plante si animale (Tn 
principal marine), din cauza marii scaderi a 
nivelului oceanului, ca si a racirii 
substantiate a climei. Astfel meat perioada 
Carboniferului, care urmeaza, a fost aceea 
care a definit parametrii vietuitoarelor din 
care se va trage si omul. 



Dilmun - transcris si Telmun. Grecii antici Ti 




Ti spuneau Tylos. Cetate stat. Veche 
civilizatie de pe teritoriul insulei Bahrain de 
azi. A fost, din cele mai vechi timpuri, un 
excelent mediu comercial Tntre India si Asia 
Mica, Mediterana de Est. Unii cercetatori 
considera ca acolo au ajuns, prin navigatie 




de cabo t aj, supra vietuitori ai continentul ui 

BBPffiZ 



TI 

i'L 

1 



*X v f V \ \ \ \ n y <" . i u.\ a' i <' \ V^'jl y; 
scufundat Tntre Australia si Indonezia de azi 
(Lemuria Mu), aceia care, intrand apoi pe 
Tigru si Eufrat, au legitimat legenda 




Potopului ca mit creator si pe Noe ca parinte 
al noii umanitati. Acest spatiu asigura 
transportul cuprului din Cipru spre India, al 
coltilor de elefant dinspre Africa si al matasii 
dinspre China si al paunilor dinspre India 
spre Africa si Europa. Civilizatia bronzului s- 
a dezvoltat acolo cu 3000 de ani T.H. Enkidu 
si primul mit al Creatiei Tnregistrat Tn textele 
sumeriene, Epopeea lui Ghilgamesh (prima 
istorie scrisa a Potopului, unde Noe se 
numea Xisuthrus) tin de acest spatiu unde 
se spune ca a fost tara Paradisului, Elysium 
(texte datate 3100 T.H.), nume care apare 
apoi la greci (Campiile Elysee). Tn Dilmun 
oamenii credeau ca muntele Mashu (Meru Tn 
buddhism) este magic, asa cum si dacii, mai 



132 



tarziu, au crezut despre Kogaion. De 
asemenea, credeau ca oamenii au fost 
adusi pe acel munte de o pasare de pe 
Nibiru (corp ceresc care Tnseamna „loc de 
trecere" si este inscriptionat Tn cuneiformele 
akkadiene de acum 5000 de ani printr-o 
cruce (harta Lumii), ca si Tn buddhism ori pe 
tablitele de la Tartaria). 

Dinosaur - v. dragon 

Discul de la Phaistos - primul demers 



Marea de Azov, orientandu-se dupa Soare 




cunoscut prin care omul a Tncercat sa 
tipareasca un text. Apartine civilizatiei 
minoice din insula Creta, mileniul III T.H. 
Acesta are cam 30 cm diametru, seamana 
cu discurile Dropa din Tibet si e scris 
circular, de la centru spre margini, cu foarte 
mare economie de spatiu, pe ambele fete 
ale discului, folosindu-se matrite din lemn 
ale literelor, care au fost Tnfipte Tntr-o 
suprafata de lut moale. Trebuie mentionat ca 
pentru a putea fi citite aceste litere, matritele 
trebuie sa fi fost negativul lor, Tn oglinda. 
Acest disc este considerat si stramosul 
gravurii. Tntre altele, pe el se afla marturia 
despre districtul maritim Assuva 
(independent de stapanirea hittita si a carei 
principala cetate era Taroisa. Assuva a dat 
numele Asiei - continent, iar Taroisa a fost 
modelul si a dat numele Troiei de mai 
tarziu). Assuva se afla Tn Creta Tnainte de 
ajungerea grecilor antici pe insula. Dar grecii 
din Creta au fost aceia care au deschis ruta 
maritima cu plecare din Creta, traversand 
Marea Egee, Marea Marmara, Marea 
Neagra si stramtoarea Kerci de azi, pana Tn 




(la Assuva exista un stravechi templu al 
Soarelui, ceea ce i-ar fi inspirat). lason, 
ionianul din Milet, s-ar fi folosit mai tarziu de 
aceste informatii plecand Tn cautarea Lanii 
de Aur. 

Djibuti - tara aflata nu departe de Cornul 



Djibouti 



Red 
Sea 



YEMEN 



ETHIOPIA i ,J>"^ % <^ 

"V 




Africii, avand Etiopia la granita de nord. 



133 



Asezata Tn lungul Marelui Rift African, care a 
condus migratia omului dinspre Africa spre 



Tmpinse spre sud Tn jur de 1200 T.H. 




Asia Tnca din perioada de formare a lui ca 
specie, confine unele dintre cele mai vechi 
schelete umane gasite Tn lume, 4.500.000 
de ani (Australopithecus Afarensis). Afarii 
(de unde numele continentului, Africa), 
principalele triburi care au populat zona si au 
trait acolo acolo cam 3 milioane de ani - au 
definit Tn timp stilul civilizatiei. Limba este 
kushita, din familia limbilor afro-asiatice care 
se vorbesc numai Tn Cornul Africii, cu o 
subspecie vorbita numai Tn lungul Marelui 
Rift Afro-Asiatic, acela care s-a definit 
geologic Tn Cuaternar. Au fost nomazi care 
cresteau capre si oi. Tn veacul al IX-lea d.H. 
zona a fost islamizata, dar exista si afari 
crestini copti. Mormintele afare se fac Tnsa Tn 
virtutea traditiei stravechi: eel care a murit de 
moarte buna este Tngropat Tntr-un cere (rai 
arebi, semn ca Tnceputul si sfarsitul se 
continua unul pe altul), iar eel care a murit 
de moarte rea are deasupra trupului un horn 
circular din pietre, pentru ca sufletul sa 
mearga la Cer spre a se purifica. 

Djoser - v. Egipt 

Dogon Nommos - v. Mali 

Dorieni - Unul din cele patru mari triburi 
originare ale grecilor, alaturi de ahei, ionieni 
si eolieni, asezat Tntr-o zona muntoasa 
(Lakmon, fapt pentru care Homer Ti si 
numeste lacedemonieni). Doris vine din 
radacina indo-europeana a cuvantului 
arbore. Erau indo-europeni care si-au 
Tnceput calatoria din Asia Mica spre 
Mediterana. Migratia dorienilor spre sud-vest 
a Tnceput odata cu disparitia imperiului hittit, 
care a pus Tn miscare numeroase triburi 




Legenda pastreaza raportarea la foe ca zeu 
primordial al triburilor ariene din sfera 
pelasgica, deoarece Doris, Tntemeietorul 
triburilor doriene, ar fi fost fiul lui Hellenos 
(de unde Hellada, hellenii), la randul lui fiul 
lui Deucalyon, iar acesta fiul titanului 




w ^ 




The Do™ OrticTin the FaitJienon at Athens. 

Prometheu, eel osandit Tn Scythia fiindca 
adusese oamenilor focul. Hellen daduse si 
numele centrului asezarilor doriene de 
dinainte de migratie, Hellas, nu departe ca 



134 



pronuntie de Helis (capitala dacilor 
mentionata de Herodot drept locul unde 
dacul Dromihete l-ar fi dus pe Tnvinsul 
Lisimach - v. Dacia). Este important de 
observat ca Herakles, zeul focului la greci, 
era originar din Hellas. Dorienii au ajuns 
pana Tn insula Creta (reusind Tnlocuirea 
limbii vorbite de mycenieni cu aceea vorbita 
de ei), sudul peninsulei italice si Sicilia 
(siracusanii ca trib sunt dorieni). Au 
Tntemeiat colonii: Sparta Tn Peloponez (sub 
regele Leonidas au repurtat victoria de la 
Termopile, contra persilor, 480 T.H.; zeul 
cetatii era Ares, al razboiului, iar zeita era 
Artemis, a padurii si animalelor, mai ales 
capra, zeita originara din Asia Mica). Dorienii 
au creat stilul arhitectonic numit doric, foarte 
simplu si solid. 

Dragon - unul dintre cele mai vechi 
simboluri ale umanitatii, nascut Tn mediul 



acestui simbol atesta raportarea la un trecut 

Common Ancestor 




acvatic unde a aparut din haos viata 
primordiala,. Era simbolul zeitei-mame. 
Mitologiile tuturor popoarelor au acest mit 
(vezi aborigenii, Adena, uroboros). Mai 
exista si dragonul de uscat, a carui imagine, 
transmisa prin timp, este a dinozaurului. 
Unitatea surprinzatoare a civilizatiilor Tn jurul 



Marine 



Prehistoric 



1 



KT Event 



Forest Desert Mountain 

atat de Tndepartat si care-l precede pe om Tn 
timp, meat nici nu se stie cum de s-au putut 
face referiri la el. Dinosaurii, care sunt 
dragoni, au trait Tn Cretacic, acum 65 de 




milioane de ani, fiind distrusi de o minge de 
foe cazuta din Cer, un mare meteorit care a 
modificat axa planetara si a schimbat clima. 
Tn vreme ce omul (Australopithecus) a 



135 



aparut acum circa patru milioane de ani. Si 
astazi mitul dragonului si festivitatile legate 




de el sunt vii Tn numeroase tari, China fiind 
cea mai mare dintre ele (alaturi de alte trei 




mituri fundamentale: broasca testoasa, 
inorogul si pasarea Phoenix). Exista dragoni 
de apa, de uscat (care scot flacari pe nari), 
deci simboluri ale apei si focului, doua din 



cele patru elemente primordiale ale planetei. 
Exista si serpi care pot fi asimilati cu 
dragonii (uroboros, credintele maya, ale 
afarilor etc.). Doi serpi Tncolaciti pe lung 
simbolizeaza lantul ADN (Tn sanskrita 
Kundalini, procedura Yoga, apoi caduceul 
zeului Greciei antice Neptun, toiagul lui 
Moise), ca si Ying si Yang din vechile 
credinte chinezesti. Simbolul farmaciei ca 
domeniu este pana astazi o cupa Tn jurul 
careia sta Tncolacit un sarpe. Tn mitologia 
romanilor dragonul este de uscat, Zmeul 
care scuipa foe, simbol al fortelor distructive 
ale Tntunericului. Ca Tn toate celelalte 
mitologii, el se opune fortelor constructive, 
ale Luminii, ale Creatiei. Fapt este ca, pe 
cand din Marea Sarmatica a iesit primul 
pamant al tarii noastre de azi, si anume Tara 
Hategului, acolo au trait dinosauri Tn conditii 
de insula, adica de eel mult 3 m lungime, 
dupa cum o atesta scheletele gasite. Pentru 
crestini Dragonul a devenit Diavolul. Dar a 
existat si un Ordin al Dragonului, medieval, 
cu centrul la Viena, de lupta a crestinilor 
contra Imperiului Otoman. lancu de 
Hunedoara, Vlad Tepes, Mihai Viteazul si 
Constantin Brancoveanu au fost membri ai 
acestui ordin. 

Dravidieni - civilizatie ale carei origini se 
)ierd Tn timp, dar exista si ast azi urmasi ai ei 

Maharashtra 

/ 




/-' i 

Andhra 

I Pradesh 



Kahnataka 



adras 



i NadyJ 

\JT ;c\yi 

Tn India de sud si Sri Lanka (NASA a 
descoperit si fotografiat din satelit, ghidata 
de vechea scriere indiana Ramayana, podul 
azi subacvatic care lega Sri Lanka de India, 



136 



un istm lung de 39 km). Triburile au ajuns 




acolo cu 9500 de ani T.H., Tn urma unui 
cataclism (cutremur, vulcanii din Centura 
activa si astazi a ecuatorului, potop - adica 
tzunami) care au facut sa dispara prin 
implozie uscatul din Oceanul Indian 
(legendarul continent Mu sau Lemuria, pe 
care ar fi fost si Atlantida). Ei vorbesc cateva 
zeci de limbi dravidiene, din care 5 



recunoscute oficial Tn India (tamilii sunt eel 
mai mare grup), limbi fara nici o legatura cu 
grupul indo-european, dar apropiate de 
grupul senegalo-guinean. In Neolitic 
dravidienii, mari navigatori, au ajuns Tn 
Mediterana facand navigatie de cabotaj si 
intrand pe cursul fluviilor si au facut cormert 
Tn Mesopotamia. Textele vedice 
mentioneaza o cetate, Antes, unde era 
venerat zeul An (care a existat Tn Surmer!). 
Insulele Man Tnseamna parmant, uscat. 
Radacina lingvistica Dm Tnsemna sange (Tn 
toate limbile vechi vocalele nu se scriu), de 
unde (a)d(a)m(a)h - rosu, (A)d(a)m - eel 
rosu, iar Tn ebraica adorn - fierar, edom 
(cetatea celor rosii). De asemenea, Comore, 
Kumr, Qumran provin din radacina 
dravidiana a continentului disparut sub ape 
si din care ar fi rarmas, ca insule, 
Madagascar, Ceylon, Borneo, Java, 
Sumatra. Pe baza acestor scrieri sanskrite 
arheologia subacvatica a descoperit Tn golful 
Cambay uriase structuri subacvatice, mult 
mai vechi (cam cu 5000 de ani) decat cele 
din Egipt. Ele fac parte din stratul megalitic 
al civilizatiei omenesti, ca si Yonaguni, 
Bimini, Stonehenge, piramidele din Bosnia, 
Nan Madol etc., strat de civilizatie de 




c, >.wn bc 



dinaintea ultimei glaciatiuni. Cu 1700 de ani 
T.H. dravidienii (negri, dar nu africani) au fost 
Tmpinsi spre sudul Indiei de triburile ariene 
(blonzi, Tnalti) venite din zona indo- 
europeana dintre Marea Neagra si Marea 
Caspica (dar, la origini, din Asia Centrala si 
Pamir). Ei au migrat atat pe uscat, cat si pe 
apa. Edomul si Elamul sunt mostenitoarele 
dravidienilor (Elam era Tn dravidiana numele 
Ceylonului, iar apetitul pentru decoratiuni cu 
serpi de apa este cu totul notabil Tn civilizatia 
Elamului), dar si, de pilda, civilizatia din 
Insula Pastelui. Tn Etiopia exista pana Tn 
prezent o grupare politica extremista numita 
Tigrii Tamili ai Elamului, deoarece regina 



137 



Sheba a Elamului (Tn toate civilizatiile vechi 
femeile si barbatii erau egali, numai religiile 
monoteiste au pus femeia pe un loc 
subordonat barbatului). Dupa cum spune 
Biblia, ea a trecut uscatul cu barcile puse pe 
spinarea camilelor si a migrat Tn Africa. Mai 
mult: aviatia israeliana a salvat, Tn plin veac 
XX, pe etiopienii de religie ebraica, 
aducandu-i Tn Israel, ceea ce atesta o buna 
cunoastere a originilor si reaspectul pentru 
ele. 

Dromihete - v. Dacia 

Dropa - v. Bayan Kara Ula 

Druid, druizi -v. Celti 

Drumul matasii - Tnseamna, de fapt, o 




. Pa cifi 



Ocean 



multitudine de drumuri ce au legat Tntre ele 
Asia, Africa si Europa, pe uscat si pe apa, 
pe parcursul mai multor milenii ale civilizatiei 
lumilor vechi. Rolul de unificator al 
demersurilor culturale, de comunicare a 
tehnologiilor si de perpetuare a informatiei 
despre stadiul diverselor civilizatii a permis 
astfel senzatia de comunitate planetara care 
a definit dintotdeauna existenta omului pe 
Parmant. Matase e un termen generic pentru 
vase, tesaturi, animale si pasari vii (capre, 
pisici, pauni, camile, cai, caini), pietre 
pretioase, materiale cu puteri magice (ivoriu, 
jad, carapace de broasca testoasa, colti de 
elefant), lemn (mai ales cedri de Liban), 
sclavi, grane, ulei, vin, ambra, cupru, argint, 
aur, fier, lacuri, meseriasi deosebiti pentru 
construirea palatelor, a rezervoarelor, a 
zidurilor de aparare, a armelor si 



armamentului, pentru instruirea pedestrasilor 
si cavaleriei. Tn acest trafic au fost implicate 
China, Indo-China, India, Scythia, armenii, 




persii, Asia Mica de la Poarta de Fier la 
Petra, Bahrain, Arabia, Africa (Kush, Egipt, 
Cartagina, Trans-Sahara, triburile afare), 
Europa pana Tn Tartessos, Roma, Britania si 
tara vikingilor. Pe uscat mergeau caravane 
de camile (nabateenii erau cei mai iscusiti), 
cai sau elefanti, pe apa mai ales joncile 
chinezesti. Primele care au fost transferate 
din Asia Tn Africa au fost animalele vii, 
studiul ADN-ului atesta acest lucru pentru 
intervalul 7000 - 4000 T.H. Faraonul 
Senusret al Ill-lea, din a Xll-a dinastie, a 






Tncercat sa construiasca un fel de Canal de 
Suez, pentru a lega Nilul de Marea Rosie, 
fapt mentionat Tn scris pe sarcofagul sau. 
Jad chinezesc prelucrat dupa modele scite a 
fost gasit dincolo de muntii Pamir, Tn centrul 
Asiei. Tn sfarsit, mumiile din bazinul Tarim, Tn 
China, datate 1600 T.H., ale unor oameni 
blonzi si Tnalti, atesta faptul ca drumurile au 
fost practicate Tn toate sensurile, iar Marco 
Polo, ca si Columb, n-a facut decat sa 
redescopere ceea ce istoria pastrase milenii 
la rand. Aceste drumuri au rarmas, de altfel, 



138 



active pana la marile invazii mongole si 
odata cu definirea parametrilor de forta ai 
Imperiului Bizantin. Ruperea acestor drumuri 
Tn doua a si generat demersul de acoperire 
a rotundului planetar de catre regii 
Aragonului, folosindu-l pe Columb spre a 
aborda India - marea sursa a bogatiilor 
cunoscute pana atunci - calatorind pe o ruta 
noua, de la vest la est, acceptat fiind faptul 
ca planeta e o sfera. §i astfel au Tnceput 
marile descoperiri geografice. 



Dunarea - eel mai lung fluviu al Europei 




dupa Volga, pe o lungime de 2860 km., 
legand 10 tari si patru capitale (Viena, 
Bratislava, Budapesta, Belgrad). Cel mai 
lung parcurs (10%), ca si varsarea Tn Marea 
Neagra sunt pe pamant romanesc. Asa cum, 
Tn lungul marilor cursuri de apa s-au asezat 
din vremuri stravechi toate marile civilizatii 
ale lumii (pe Sarasvati, Nil, Indus, Fluviul 
Galben, Amazon, Tigru si Eufrat, Huang Ho 




s.a.), la fel s-amtamplat si Tn lungul Dunarii. 
La Portile de Fier, nu departe de Turnu 
Severin, a fost gasita o asezare veche de 
50.000 de ani. Tot Tn dreptul Portilor de Fier, 
pe malul sarbesc, la Lepenski Vir, s-au gasit 



artefacte din Mezolitic (6000 de ani), ca si la 
Gumelnita, Tn Carmpia Rormana. Portile de 
Fier ale Dunarii au fost comparate Tnca de 
Dimitrie Cantemir cu Poarta de Fier a Asiei, 
dintre Caucaz si Marea Caspica, zona de 
formare a popoarelor indo-europene si de 
trecere a tuturor migratiilor dinspre Asia spre 




Europa. Este o poarta de control continental 
al carui impact se Tntinde asupra Marii Negre 
si Marii Mediterane deopotriva. N-a existat 
nici o civilizatie a lumii vechi care sa nu fi 
dorit stapanirea Portilor de Fier si a gurilor 
Dunarii. Migratia neolitica, apoi grecii antici, 
persii, Alexandru Macedon, romanii au luptat 
cu regatul dac pentru aceste doua chei de 
control ale fluviului. El a fost, de asemena, 
din cele mai vechi timpuri, un adevarat 
„drum al matasii" pentru migratiile 
continentale. Celtii au folosit calea de apa 
atat Tn drumul lor spre Britania, cat si Tnapoi, 
spre a ocupa teritoriul din Asia Mica numit 
pana azi Galatia (dupa numele triburilor 
celtice ale galilor), acela din zona Ucrainei 
numit Galitia, ca si la cotul Dunarii, orasul 
Galati. Hunii au mers Tn lungul fluviului pana 
la granita Imperiului Roman, avarii au 
parcurs Tn lungul lui o buna parte a drumului 
pana Tn Spania de azi etc. Plasma formativa 
a fluviului a dat amprenta stilistica a vechilor 
culturi riverane, astfel meat artefactele de la 
Lepenski Vir seamana Tn mod surprinzator 
cu acelea de la Hamangia. 



139 



Ecuador - tara din America de Sud al carei 




arheologica investigate este Valdivia, 3500 



150 Km.,,. 



S>1997 MAGELLAN GeograpuS 
(805) C65-3100 WH ITWS 00m 



nume vine de la ecuatorul aflat aproximativ 
la mijlocul ei. Columbia se afla la granita de 
nord, Peru la sud si este deschisa catre 




Pacific la vest. Insulele Galapagos sunt 
ecuadoriene. Majoritatea teritoriului este 
ocupata de muntii Anzi. Locuitorii sunt Tn 
principal veniti, la origine, pe puntea 
Behring, Tn urma cu 12.000 de ani, din 
Siberia. Vanatorii si pescarii bastinasi pe 
care-i vor fi Tntalnit au lasat urme putine Tn 
istorie si au fost absorbiti cultural de noii 
veniti. Dintre civilizatiile pre-columbiene Tn 
Ecuador n-au ajuns decat incasii, dar tarziu, 
Tn veacul al V-lea d.H. Colonizarea spaniola 
a facut din ecuadorieni crestini catolici, dar 
care pastreaza Tnca vechi obiceiuri 
samanice, descinse din cultura aborigena, 
ca si credinte incase. Cea mai veche cultura 




T.H., iar cele mai mari situri sunt Ingapirca si 
Aqua Blanca, unde s-au gasit asezari de tip 
circular, ca Arkaim din Tn Asia, dar cu o 
piramida a Soarelui Tn centru, precum Tn 
credintele incase. 



Edom - 

triburile 

urmasilor 

biblicului 

Esau 

(probabil 

dravidian), 

reunite Tntr-un 

regat 

(capitala 

Busheira) cu 

acest nume 

cu 400 de ani 

Tnainte de 




migratii si razboaie din 



robia 

egipteana a 

semitilor din 

Israel. Grecii 

si romanii Tl 

numeau 

Idumea. In 

chestiunile 

legate de 

toate marile 

zona, inclusiv 



140 



atacurile Imperiului Roman, Edomul a fost 




contra triburilor lui Israel. De altfel Herod 
Tmparat era pe jumatate edomit si jumatate 
nabatean. Edomul a disparut din istorie Tn 
veacul al ll-lea d.H., fiind cucerit de 
nabateeni si absorbit de acestia. Vorbeau o 
limba din care n-au mai ramas decat cateva 
nume proprii, eel mai cunoscut fiind Antipa. 

Efes - una dintre marile cetati ioniene, 
fondata dupa caderea Troiei, care a dislocat 



jji. 



•V 



* _.-*i 



f 



mo if :>< 

* W t'4 v ^ # i 



j=ja*at 






Aegean 
- Sea 

Mediterranean Sea 



numeroase triburi, prin asimilarea culturii 
localnicilor cu a noilor veniti (triburile grecesti 
ale ionienilor). Zeita cetatii era Artemis, 
semn al originilor pelasgice ale locuitorilor 
cuceriti de ionieni. Templul dedicat zeitei a 
fost una din cele sapte minuni ale lumii 
vechi. Tn timp Efesul a apartinut Lydiei, 



Persiei, Macedoniei, Imperiului Roman, care 
a facut din el capitala partii sale asiatice. 




Doua fapte sunt de mentionat fiindca 
ilustreaza constiinta originilor identitare ale 
efesienilor, pastrata Tn ciuda trecerii timpului. 




Astfel, Lisimach a ajuns pana Tn Dacia si a 
fost Tnvins pe Dromihete, care Tnsa nu l-au 
ucis, ci i-a dat doar o lectie de buna purtare, 
oferindu-i celebrul ospat unde Tnvinsul a 
mancat cu tacamuri de aur, iar Tnvingatorul 
cu tacamuri de lemn. §i tot astfel, ostenii lui 
Alexandru Macedon, ramasi pe teritoriul 
actualului Pakistan la moartea Tmparatului 
macedonean, au recuperat, prin urmasii lor, 
spatiul traversat si au refacut drumul Tn sens 



141 



invers, spre vest, odata cu triburile ariene. Ei 




au ajuns Tn Efes si nordul Africii, apoi Tn 
Macedonia. Acestora li se spune tigani, 
fiindca vin tot dinspre India, dar sunt blonzi, 
fiind pelasgi ca origine. Li se mai spune si 
faraoni, pe de o parte pentru ca Alexandru 
Macedon fusese faraonul Egiptului, pe de 
alta parte pentru ca ei Tnsisi au migrat, 
Tnainte de a reveni Tn Macedonia, spre Efes 
si Egipt. 

Egipt - unul dintre cele mai bine articulate 
administrativ, etajate social si solid 




© LEXICORIENT 2001 



implantate Tn teritoriul sau dintre regatele 
lumii vechi. Nu s-a numit niciodata imperiu, 
pentru ca imperiul apartinea Cerului dominat 
de Amon Ra (Soarele), Tn vreme ce Osiris 
(un fel de Adam egiptean aparut dupa potop 
din pesterile de la izvoarele Nilului) crease 
regatul pamantean al oamenilor. Tnainte de 
perioada Regatului Vechi (Egiptul de Sus) si 



a Regatului Nou (rezultat prin unificarea 
celor doua regate, de Sus si de Jos, adica 
de la varsarea Nilului Tn mare), a existat o 




perioada pre-dinastica, a Paleoliticului si 
Neoliticului, Perioada Natufiana, cand 
acumularea de civilizatie a continentului, 




concentrata Tn jurul Nilului, al doilea fluviu ca 
lungime al planetei dupa Amazon, pe cursul 
caruia au aparut primii hominizi, Tn urma cu 
aproximativ 4.000.000 de ani, Tsi spune 




cuvantul, vestind parca aparitia reagatului 
Egiptului. Cele 30 de dinastii, desfasurate pe 



142 



trei milenii, din 2920 T.h. si pana la 
Cleopatra, ultimul faraon al Egiptului 
(macedoneana ca etnie), au reusit o sinteza 
unica Tn istorie a civlizatiilor lumii vechi, 
venite din Africa de Mijloc si din strafundurile 




Asiei, atat din nordul cat si din sudul 
Himalaiei, ca si din Tibet. In Egipt se 
exprima plenar raportarea omului la Cer si la 
Cosmos ca entitati majore, existenta terestra 
e vazuta ca un pasaj de trecere Tntre doua 
reTnvieri. Cartea Mortilor, Cartea pe§tehlor, 
Cartea Portilor si Cartea Cerului 
concentreaza stiinta despre viata si despre 
trecerea pasagera pe pamant a omului. El 
traversa Nilul ziua de la rasarit la apus (Tn 
sensul Soarelui), iar noaptea reTnvia 
treversandu-l de la apus la rasarit. De aceea 




toate piramidele sunt pe stanga Nilului, iar 
asezarile celor vii pe dreapta. Nilul trece pe 
pamant pe axa nord-sud, ca si Calea Lactee 
pe Cer. Sarcofagul era deci pus Tn lungul 
acestei axe, iar Tnauntrul lui erau scrise toate 
pasajele Cartilor care aminteaau traseul de 
traversare. Barca era si ea pusa langa 
sarcofag. Canalele deschise ale piramidei Tl 
conectau pe eel dus cu lumina stelei Sirius 
(care da periodicitatea astronomica valabila 
si pentru Pamant ca planeta) si a stelei 
polare din acel timp. Ele erau calauzele. 
Piramida Tnsasi mai fusese folosita, Tnca la 



Yonaguni ori Tn China veche, dar acum 
atinge plenitudinea si perfectiunea 
geometrica. Matematica egipteana lucra cu 
baza de calcul 1/7 (Papirusul Rind, lucrare 
de matematica egipteana, aflat la Berlin, 
detaliaza acest lucru) si ajunsese la sisteme 
cu doua ecuatii. Hieroglifele nu erau menite 
comunicarii uzuale, ci erau magice: 
Tnconjurate de mici sarcofage ovale 
(specialistii le spun cartuse), trimiteau cereri 
de ajutor zeilor. Zeii Tnsisi erau organizati Tn 
triade (la indieni si chaldeeni la fel) si 
subordonati unii altora. Grecia antica, apoi 
crestinismul (Sfanta Treime, traversarea cu 
barca Tn lumea de dincolo) au preluat multe 
dintre simbolurile Egiptului antic. De altfel, 
crestinismul copt, unul din primele la nivel 
planetar, a aparut tocmai Tn Egipt. Crucea 
copta este una asezata Tn sfera, cu brate 
egale intersectate Tn centrul sferei si este o 
multiplicare a muntelui magic Meru, 




Tnconjurat de Univers (Su), adica Sumer(u), 
ca si pe vechea harta mesopotamiana 
amintind de similitudinile cu buddhismul. 
Constructiile piramidale au existat practic pe 
toata planeta, la Yonaguni (Tn ocean, langa 
Okinawa) a fost descoperita una sub apa, 
precum si un sfinx, cu o vechime de aproape 
10.000 de ani. In Serbia, China, Canare, 
Americi sunt piramide de diverse varste 



143 



istorice, dar atestand o circulate a 
informatiei si o unitate surprinzatoare a 
civilizatiei omenesti din lumea veche. Tn 
cursul lungii sale istorii Egiptul a avut de 
rezistat multor confruntari cu triburi sosite 




dinspre Asia (erau numite popoarele marii, 
pentru ca veneau dinspre Mediterana. 
Hiksosii au trezit cea mai vie Tmpotrivire. A 
ramas remarcabil primul tratat de pace al 
istoriei omenesti semnat de Ramses al ll-lea 
cu hittitii (dupa celebra batalie de la Kadesh, 
un adevarat masacru, si azi rugaciunile 
semitilor leaga ritualul mortuar de cuvantul 
Kadesh, pentru ca fusese o cetate canaanita 
la origini, ca si Meggido, biblicul 
Armagedon). Dintre confruntarile trecutului 
doua au fost cu totul remarcabile: aceea cu 
hyksosii si aceea cu popoarele mariii (grecii 
si romanii), care vor schimba fata nordului 
Africii si a popoarelor de jur Tmprejurul 
Mediteranei Tn ansamblul lor. Trebuie 
mentionat Tnsa ca anul nou Tncepea, dupa 
calendarul egiptean, pe 19 iulie, Tn zodia 
Leului, cand soarele si Sirius apareau pe 
Cer la aceeasi Tnaltime. Tn anul urmator 
Tncepea pe 20 iulie, cand cele doua corpuri 
ceresti apareau la aceeasi Tnaltime. §i tot 
asa, Tn cicluri de cate 1461 de ani, cand anul 
Tncepea iar pe 19 iulie. Anul nou coincidea si 
cu revarsarea Nilului (era deopotriva an 



cosmic si an agricol). Tn Saqqara, pe stanga 
Nilului, la Memphis, unde se aflau lacasurile 
celor morti) au fost descoperite texte care 
mentioneaza 40 de cicluri, adica o vechime 
mult mai mare Tn timp a civilizatiei de la 
aparitia omului (aproape 60.000 de ani). 
Trebuie iarasi mentionat faptul ca au fost 
descoperite lentile din cristal de stanca 
slefuite manual cu oxid de cerium, obtinut 
electrolitic (deci cu pila electrica), datate cu 
radiocarbon si avand o vechime de 6.300 de 
ani. Astfel de lentile au fost descoperite si Tn 
Australia si Mesopotamia, iar Ovidiu 
povesteste Tn Metamorfozele sale despre un 
Tmparat roman care putea produce focul cu 
astfel de lentile. 



Elam - cuvant persan care desemneaza 




una dintre cele mai vechi civilizatii, localizata 
pe o parte a teritoriului Iranului de azi si 
Tnseamna „tara de sus". Tn dravidiana 
Ceylonul se numeste Elam. A avut una 
dintre primele limbi scrise. Proto-elamita 
(mileniul IV-III T.H.) face parte dintr-un foarte 
vechi grup al limbilor dravidiene, numit chiar 
elamo-dravidian. A fost o lirmba de tip 
aglutinant, iar forma scrisa a fost dezvoltata 
din proto-cuneiforme, ca si akkadiana. Prima 
capitala a Elamului a fost Ansan (locul unde 
s-a nascut Cambyse, tatal lui Cyrus eel 
Mare), a doua si cea mai cunoscuta Susa 
(ori Susiana). Elamitii s-au impus Tn zona Tn 
urma a numeroase conflicte cu Sumerul, 



144 




ARABS 



Babilonul, Akkad, Tn mileniile IV-I T.H. 
Civilizatia elamita parcurge drumul de la 
folosirea sim bolic a a limbajului scris si a 





Hggubo 







V 



% k> 



artelor (pictura, basorelief, sculptura, 
arhitectura) la folosirea sociala, ca mijloc de 
comunicare si de trai, de educare Tn sensul 




formarii spirituale a omului ca apartenet la 
valorile comunitatii. Pestele, capra, taurul, 
arborele sunt simboluri perene pentru toate 
civilizatiile, dar numai Tn Elam ele apar la 
Tnceput combinate, apoi se separa de fiinta 
umana si o lasa libera Tn universul terestru. 



Motivul sarpelui de apa a fost eel mai 
frecvent folosit. Faptul ca Elamul a fost 
cucerit de asirieni (Assurbanipal) la 




jumatatea mileniului I T.H. a dus la 
deplasarea triburilor iranice pe platoul de azi 
al Iranului si la modificarea configuratiei 




zonei. 



urmat apoi 



persii, (dinastia 
achemenida), 
care au 

spulberat 
practic Elamul 
si l-au facut sa 
dispara din 
istorie. Forme 
insolite 
ilustreaza 
evidente relatii 
culturale cu 
Indusul 
(cultura 
Harappa). Ca 
religie elamitii 
au fost 

politeisti, dar 
este evidenta 
superioritatea lui Ahura Mazda (zeul focului) 
asupra tuturor celorlalti. Acest lucru se 
explica prin contactele imediate cu persii, 




145 



care 

venerau 

mai ales 

pe zeul 

focului, 

dar si 

prin 

tentativa 

de 

abstractiz 

are a 

mintii 

omenesti, 

care 

ajunge la 

esenta 

elementel 

or 

primordia 

le. 

Zoroastru 

s-a 

nascut pe 

pamantul 

Elamului 

(Tn 630 

T.H.) si puterea mesajului sau a fost dusa 
mai departe de triburile ariene. Elamul a fos t 










contemporan cu Ghilgamesh, Mesopotamia, 
deplasarea dorienilor spre Grecia, Tnfiintarea 
coloniilor ioniene la Marea Neagra si 
Mediterana, Tnceputul miscarii scitilor catre 
vest, cucerirea Babilonului de catre mezi. 
Cyrus eel Mare Tnsusi, elamitul, a fost 



Tmparat persan, a cucerit Sogdiana, 
Bactriana si s-a deplasat catre ionieni, fiind 
ucis Tn luptele cu masagetii (triburi de traci). 
Lui i-a urmat Darius, care a luptat cu scitii si 
a atins frontiera Daciei pe Dunare. Acesta a 
finalizat una dintre cele mai mari lucrari 
ingineresti ale lumii vrechi, canalul Nil-Marea 
Rosie, un fel de Suez al trecutului, la care 
visasera si faraonii Egiptului. 

Elenism (Hellenism) - perioada a civilizatiei 
mediteraneene din intervalul secolelor IV - I 
T.H., adica dintre moartea lui Alexandru 




Macedon si cea a Cleopatrei. Prin cucerirea 
Imperiului Persan, Macedon daduse cale 
libera raspandirii valorilor lumii grecesti spre 
Asia Mica, Asia, nordul Africii si Europa. Un 
regat greco-bactrian si unul indo-grecesc 
acopera teritoriile asiatice, apar curente de 
gandire care ilustreaza marea deruta a 
lumilor vechi la impactul germenilor lumii noi, 
pe care o numim Tnca a noastra: cinismul, 
scepticismul, epicureismul, hedonismul, 
sofismul, stocismul si mai ales 
neoplatonismul, sintetizat Tn Enneadele lui 
Plotin, filosof nascut Tn Egipt din parinti 
greci, considerat fondator a diverse scoli 
metafizice si mistice. Atunci a functionat 
Biblioteca din Alexandria, stiintele si 
tehnologiile s-au separat de arte, masura 



146 



omului a Tnceput sa primeze asupra masurii 
zeilor Tn toate lucrarile cotidiene. Modelul 
grec a devenit - gratie si raspandirii de catre 
romani (Tmparatul Traian, nascut Tn 
peninsula hispanica, a cucerit Dacia, 
Memphisul, Petra si Pergamul, a edificat 
Noul Babilon pe locul unde se afla astazi 
Cairo) - modelul lumii de azi. Civilizatiile 
lumilor de pana atunci ating ultimul nimb de 
stralucire Tnainte de a se stinge. Alexandria, 
Antiohia, Pergam, Scythopolis sunt cetati 
elenistice prin excelenta, sinteze culturale 
care anunta decadenta unui fel de a fi a 
omului. Radacina profunda a umanitatii se 
modifica de jur Tmprejurul Mediteranei, 
provoaca aparitia noilor religii si a noilor lumi 
care-si vor purta samanta pretutindeni pe 
parmant. Ca fenomen artistic elenismul a fost 
un baroc al lumii vechi. 

Elvetia - v. helveti 



Englezi - sunt rezultanta unei Tndelungate 




istorii. Primele unelte omenesti Tn Britania 
dateaza din Epoca de Piatra, Tn urma cu 
15.000 de ani. Stonehenge apartine 
civilizatiei stravechi a locului si este parte a 
unei civilizatii planetare, despre transmiterea 
careia dintr-un loc Tn altul nu stirm Tnca decat 
foarte putin. Atunci Anglia era legata de 
continent. Ea a devenit insula pe la 8.500 
T.H., cand Tncalzirea climei a dus la 




cresterea nivelului apelor care au acoperit 
istmul. Tn Epoca Bronzului (care aici 
Tnsemna 2000 T.H.) triburi de vanatori si 




pescari locuiau insula. Britii au fost primii 
locuitori care au cultivat pamantul cu 4500 
de ani T.H. Tn veacul al Vll-lea T.H. au venit 
celtii, odata cu Epoca Fierului (Hallstatt). Dar 
britii n-au fost cuceriti nici de celti, nici de 
romani, nici de angli, nici de saxoni, nici de 
vikingi ori danezi, si-au pastrat identitatea si 
limba pana astazi si sunt numiti welsi (adica 
straini), iar zona muntoasa unde locuiesc 
Wales. Nici triburile pictilor (au trait si pe 
pamantul Italiei de azi) si scotilor n-au fost 
cucerite de romani, care au facut un zid 
pentru a se izola de briti, scoti si picti si 
pentru a apara teritoriile romanizate. Dar Tn 
veacul al V-lea au venit triburile germanice 
ale anglilor si saxonilor care au cucerit 
Britania si au schimbat turnanta civilizatiei. 



147 







migratorilor, coloniile eoliene din Grecia si 
coloniile din Marea Tireniana, de pe Insulele 



Toti acestia au intrat Tn plasma poporului 
englez de astazi. 

Eolieni - cuvantul vine de la zeul vantului, 




Eol, din Grecia antica, fiul lui Hellenos (si 
nepotul lui Poseidon) cu nimfa Orseis si 
denumeste triburile care au invadat, dupa 




LOJn=nln~itiL 

T19.1 EOS. KEPHALOS 

aheeni si dorieni, peninsula greceasca si 
insula Rodos. Istoria mentioneaza sub acest 
nume teritoriul de origine din Asia Mica al 




isJil^ 



Eoliene (insule vulcanice, locuite Tnca din 
Neolitic, doi vulcani sunt si astazi activi: 
Vulcano si Stromboli), unde erau trimisi Tn 
veacurile 6-4 T.H. condamnatii din Rodos. 
Numeroase alte personaje mitologice au 
purtat numele Eol Tn antichitatea greaca, dar 
toate apartin aceleiasi unde generatoare, 
mentionata mai sus. Limba eoliana, pe care- 
o vorbeau triburile eoliene, s-a pierdut Tn 
timp, nu fara a-si fi dat masura prin versurile 
poetesei lesbiene (locuia pe insula Lesbos si 
a dat chiar numele deviatiei cunoscute ca 
lesbianism) Sappho. 

Epictet (n. 55 d.H., Hyerapolis, Phrygia - 
137 d.H., Cappadocia) - frigian, apartenent 

al scolii de la 
Roma (filosofie 
stoica), unde era 
sclav. Eliberat, a 
fost profesor de 
filosofie la Roma 
(93 d.H.), 

expulzat de 

Domitianus la 
Nicopole, unde a 
ramas Tn timpul 
domniei lui 

Hadrianus, care 
l-a numit 

guvernatorul Cappadociei, unde a ramas si 
Tn timpul domniei lui Antoninus Pius si 
Marcus Aurelius, 131-137 d.H.). A fost 
profesorul lui Arrianus. 

Epir - teritoriu apartinand Greciei, marginit 
la nord de Albania si Macedonia. La origine, 
conform lui Tucudide, epirotii erau 
molossieni. Nicopole, fondat de Octavian 
August, se afla Tn Epir. Un Epirus a fost, Tn 




148 



mitologia greaca, Tnsotitor al lui Cadmus si al 



trecut prin Epir Tnainte de a coloniza 
peninsula greceasca si insulele Mediteranei. 



^ 





Q^c/ 1 






j\. 


4 




i 



i? 



Harmoniei cand s-au dus sa-l Tngroape pe 
Pentheus. A murit acolo si tinutul a capatat 
numele sau. Epirotii Tnsisi se considera 
urmasii lui Achile, dintre care eel mai 
cunoscut a ramas regele Pyrrhus (319 - 277 
T.H.). Pyrrha s-a numit si sotia lui Deucalion, 




un fel de Eva, prima femeie de dupa potop a 
mitologiei grecesti. Epirul a purtat batalii cu 
macedonenii, a aparat Siracusa contra 
fenicienilor (Carthagina), a Tncercat 
extinderea granitelor regatului luptand cu ilirii 
pe linia muntilor Pind. Triburile dorienilor au 




Regatul a fost cu adevarat puternic Tn veacul 
al Ill-lea T.H. A facut parte apoi din Imperiul 
Roman si Bizantin. Dupa caderea Imperiului 
Bizantin Epirul a avut o noua perioada de 
stralucire, devenind despotie independents 
(1205-1479 d.H.) si apoi pasalac Tn Imperiul 
Otoman. Tn Epir a fost unul din cele mai 
importante si lungi popasuri ale tiganilor 
blonzi care reveneau dinspre India si 
fusesera, la origini, osteni ai lui Alexandru 
Macedon ramasi acolo dupa moartea 
Tmparatului. Tot acolo este leaganul de 
formare al aromanilor, numiti si romani 
macedoneni. 

Epoca Bronzului - perioada din istoria 
civilizatiilor omenesti care urmeaza dupa 



149 



Neolitic si e continuata de Epoca Fierului, fierului, prelucrare raspandita 




caracterizata prin folosirea extensiva a 
bronzului pentru arme, arta si vase. Cuprul, 
care a fost si el o scurta perioada de timp, 




centrul civilizatiei omenesti de dupa Edoca 
Pietrei lustruite, a intrat Tn aliajul bronzului, 
un produs mai dur, mai rezistent la impact, 
iar minele de cupru din Cipru au functionat 
Tn continuare (sunt atestaste din mileniul al 
IV-lea T.H.), ca si acelea de langa lerihon 
(Jerico), Tn Asia Mica. Metalul era exportat 
departe, Tn Asia, dar si Tn tot spatiul 
Mediteranei si debutul Epocii Bronzului 
variaza de la un loc geografic la altul. Cel 
mai timpuriu Tncepe aceasta epoca Tn Asia 
de Sud-Est (Thailanda, mileniul al V-lea 
T.H.), iar eel mai tarziu Tn civilizatiile andine 
(mileniul I T.H.), ceea ce dovedeste, implicit, 
un centru de inovatii culturale Tn Asia si o 
iradiere ulterioara Tn toata lumea, fapt care 
nu exclude Tnsa descoperiri locale. 

Epoca de Piatra - v. Paleolitic 

Epoca Fierului - cuprinde doua perioade 
mari, una de Tnceput, cunoscuta sub numele 
Hallstatt (localitate Tn Austria unde a fost 
centrul de dezvoltare Celtic al prelucrarii 




acestia Tn toata Europa si iradiind Tn lume) si 
perioada tarzie sau La Tene, (dupa numele 
unei localitati din Elvetia unde galii - tot 




triburi celtice - au perfectionat arta prelucrarii 
fierului, producand obiecte si decoratiuni 
artistice). Prima perioada este datata Tntre 
750-450 T.H., iar a doua Tntre 450-58 T.H. 
Mai ales aceasta a doua perioada a 
Tnsemnat un fortaj modernizator. Deoarece 
erau foarte rezistente, obiectele si armele 
din fier eliberau timpul omului pentru a 
produce altceva, pentru a se dezvota ca 
individ si comunitate. Denumirile epocilor 
istorice au fost date, pentru prima oara, de 
scriitorul latin Titus Lucretius Carus Tn 
lucrarea De rerum natura (Despre natura 
lucrurilor). 

Eratosthenes din Cyrene (n. 276 T.H., 
Cyrene - m. 194 T.H., Alexandria) - unul 



150 



dintre cei mai 
mari savanti 
ai antichitatii 
grecesti. Tot 
din Cyrene, 
cetate 
greceasca din 
Libia, a fost 
Socrate. 
Cetatea a fost 
fondata de 
refugiatii de 
pe insula 

Thera (azi 
Santorin), 
vecina cu 
Antikythera 
(v. Antikythera; unii cercetatori considera ca 
acolo a fost Atlantida), insula disparuta pe 
umatate Tn urma izbucnirii unui vulcan si, ca 





urmare, a unui urias cutremur de pamant. A 
fost al treilea director al celebrei Biblioteci 
din Alexandria. A fost astronom, 
matematician, geograf, poet. Se crede ca a 
avut Tn biblioteca surse stiintifice istorice, 
provenite de la Ninive si din cetati asiatice. 
Primul de la care au ramas: masurarea 
circumferintei Pamantului (ceea ce implica 
stiinta faptului ca planeta este o sfera. De 
altfel a Tmpartit Pamantul Tn paralele, a 
indicat Ecuatorul si Tropicul Cancerului), a 
masurat distanta dintre Pamant si Soare, 
dintre Pamant si Luna. In functie de aceste 
masuratori a Tncercat sa stabileasca 
asezarea pe planeta a uscatului si oceanelor 
(fapt criticat mai tarziu de Strabo) si a Tnteles 
ca, Tn comparatie cu greutatea rezultata din 
calcule, lipseste cunoasterii omului o mare 
masa de uscat, ceea ce l-a facut sa 
banuiascaa existenta si a altor continente 
decat Europa, Asia si Africa, pe care le 
cunosteau grecii antici Tn acel moment. 
Erathostene Tnsusi s-a numit pe sine beta, 



aceasta fiind a doua litera a alfabetului grec, 
o recunoastere implicita a faptului ca a avut 
indicii Tn celebra Biblioteca din Alexandria 
despre un predecesor pe care l-a urmat Tn 
lucrarile sale, alfa, dar care n-a ajuns pana 
la noi (mai ales ca Biblioteca din Alexandria 
a ars). A scris o lucrare, pierduta, 
Catastehsmi, despre raportarea mitologiei 
grecesti la denumirile constelatiilor si 
calitatile de document istoric ale acestei 
mitologii. 



Ermitaj - eel mai mare muzeu de anticihtati 




din Asia, aflat la Petersburg, Rusia. Este 
gazduit Tn fostul palat de iarna al lui Petru 
eel Mare si a devenit muzeu deschis 
publicului Tn 1852. Confine peste doua 
milioane de piese - unele unicate - legate 
de evolutia vietii si a societatilor omenesti 
din Asia cu Tncepere din 22.000 T.H. Primele 
donatii au fost ale Ecaterinei, Tmparateasa 
Rusiei, si cuprindeau inclusiv piese care 
apartinusera lui Petru I. Sunt reprezentate 
Paleoliticul, Neoliticul, Epoca Bronzului, a 
Fierului, triburile migratoare si miscarea lor 
spre Asia Mica si Europa de Est, situatia 
unor mari situri arheologice care definesc 
civilizatia continentului asiatic Tn raport cu 
celelalte, sensul de comunicare al 
standardelor culturale Tn timp si spatiu, 
contributia fiecarei civilizatii - inclusiv artele 
- la bogatia continentului. In prezent 
Ermitajul desfasoara proiecte de asezare pe 
o linie temporala comparativa a vechilor 
civilizatii asiatice, a conexiunilor dintre ele, 
folosind piesele din colectiile proprii, dar si 
colaborand cu alte mari muzee ale lumii, Tn 
principal Metropolitan Museum, pentru 
obtinerea unei imagini pertinente asupra 
trecutului si, mai ales, a continuitatii 
civilizatiilor omenesti. 

EschimosJ - termen generic pentru 
populatiile care traiesc Tn nord-estul Siberiei 



151 



peninsula Ciuk), nordul Canadei (acestia si- 




[SSMS^SmL 



mxruanaiggmniMiigiaznisina 



au luat numele Inuit), Araucani, Cheyenne, 
Nunivak, Chugach, Nunamiut, Alaska de 
Nord, Mackenzie, Copper, Caribu, Netsilik, 




Iglulik, Baffinland, Labrador, Cercul Polar de 
Nord, Groenlanda de Est si de Vest, 
cuprinzand comunitati mici cu nume diferite, 
dar particularizate, toate, prin vorbirea limbii 
eskimo, din grupul aleutino-eskimo), 
particularitati de fizionomie, practicarea 
samanismului si a acelorasi traditii de 
vietuire (pescuitul, alimentatia, construirea 
locuintelor, Tmbracamintea). Se presupune, 
nu fara temei, casunt urmasii (mai ales 
triburile inuit) celor care au traversat spre 
coastele Americii de Nord (Canada de azi) 
prin istmul (azi stramtoarea) Behring, Tn 
urma cu 12.000 de ani si au colonizat 
Americile, alcatuind substanta unor viitoare 
civilizatii. 

Esenieni - v. Qumran 

Etiopia - numele actual al Abisiniei, tara 
aflata Tn Cornul Africii, Tnvecinata cu 
Eritreea, Djibuti, Somalia, Kenia si Sudan. Tn 



vechime i se spunea Nubia. Una din cetatile 
celebre a fost Aksum, fondata de refugiati 
kushiti, care vorbeau o lirmba semitica, 
tigray. Vor fi printre primii crestini ai zonei 
(coptii), la Tnceputurile raspandirii 




crestinismului. Cartea mortilor, a Egiptului 
antic, spune ca acolo, Tn pesterile de sub 
cataractele Nilului, au coborat din Cer 




oameni. Ceea ce, conform descoperirilor 
arheologice, este, adevarat, deoarece acolo 
au debarcat unii dintre supravietuitorii 
Lemuriei Mu ti tot acolo, Tn lungul Marelui 
Rift, a fost gasit un schelet umanoid 
(Australopithecus) cu o vechime de trei 
milioane si jumatate de ani. Egiptenii 
numeau acest teritoriu Punt, adica „tara 
Zeului". Adevarul arheologic (v. Africa) 
atesta existenta predecesorilor lui Homo 
Sapiens Tn urma cu 5,8 - 5,2 milioane de ani 
(Ardiphytecus Ramidus Kaddaba) si 4,2 
milioane de ani (Australophytecus 



152 



Anamnesis), adica cele mai vechi schelete 
gasite pe Pamant. A fost influentat de 




civilizatia egipteana a piramidelor, dar, fiind 
zona unor Tnsemnate mine de aur ale lumii 
vechi, regatul Aksum a detinut veacuri la 
rand controlul pe ambele maluri ale Marii 
Rosii. Egiptul antic facea cormert cu China, 
India si Ceylonul prin porturile aksumite. 




Regina Hatsepsut a Egiptului Tsi construise o 
flota proprie, cu care prelua din Marea Rosie 
produsele importate. Puterea regatului 
aksumit era considerata comparabila cu a 
persilor, manneanilor, chinezilor si romanilor. 
Tntemeietoarea legendara a regatului a fost 
regina Sheba a Edomului, venita din zona 
Yemenului de azi (Cantemir Ti numea pe 



yemeniti „negrii galbeni", dupa culoarea 
pielii, kushiti ca origine, urmasi ai lui Kush, 
fiul lui Ham si nepotul lui Noe) trecand 
corabiile din Asia Mica peste desert, pe 
camile, pentru a ajunge, prin Marea Rosie, 
Tn Africa, la rudele ei de sange. lar regele 
Solomon i-ar fi trimis mesterii care au facut 
corabiile, ca si lemnul de cedru, fiind platitTn 
aur (conform Bibliei). Primul crestinism din 
Africa a fost acela intrat Tn Etiopia, 
crestinismul copt, pastrat pana astazi. Pe 
vesmintele preotilor sunt deopotriva figurate 
crucea copta si steaua lui David. A intrat 
sincron Tn Armenia si Etiopia, semn ca 
ambele teritorii aveau nevoie de valori care 
sa uneasca oamenii Tn fata unei mari 
primejdii, care se numea pierderea identitatii 
prin absorbtia de catre Imperiul Roman. 



Etrusci sau tusci - numele dat de romani 
unei vechi populatii din peninsula. De la ei 




vine numele provinciei Toscana. Grecii Ti 
numeau tyrenieni, iar ei Tnsisi Tsi spuneau 
Ras(e)na. Vorbeau o lirmba aglutinanta 
asemanatoare cu elamita, care nu facea 
parte din grupul limbilor indo-europene. 




ttmto 



Dupa analiza ADNmc, provin din Asia Mica 
si traseul lor catre peninsula italica a trecut 
prin tinutul pelasgilor. Aceasta migratie 
trebuie sa se fi Tntamplat Tn mileniul ll-l T.H., 
deoarece au adus cu ei, din zona Dunarii, 
arta de a lucra fierul. Zeul focului se numea 
Velch (ceea ce aminteste si de velsii din 
Britania). Perioada de Tnflorire, datorata mai 



153 



ales comertului, a fost Tn secolele 9-8 T.H. 
Au existat mai Tntai cetati-state, care s-au 
unit, dupa model grecesc, Tntr-o liga, 




Dodecapolis (12 cetati), pentru a rezista 
atacurilor cartagineze. Actualele Florenta, 
Bologna, Peruggia, Mantua au facut parte 
din liga. Etruscii n-au venit Tnsa pe un loc 




gol. Civilizatia neolitica (6000-5000 T.H., 
numita cultura de Villanova) exista acolo, 
precum si, Tn apropiere, Tn Sardinia, o 
civilizatie paleolitica, numita Nuraghe, a 
tumulilor si mormintelor Tn forma de movila. 
Tn final, pana la fondarea Romei de catre 
fugitii din Troia, etruscii obtinusera o sinteza 
culturala a tuturor componentelor de 
populatie din zona si cunosteau scrierea 
(Tnca nedescifrata). Etruscii erau politeisti. 
Credeau, ca si egiptenii, Tn Soare si Luna, 
aveau zei pentru iubire, razboi, casatorie, ca 
si grecii. Se stie putin despre tehnologiile 



etrusce, dar este sigur ca ei au inventat 
proteza dentara. 

Euclid (n. 325 T.H., Damasc - m. 265, 
Alexandria, Egipt) - matematician. Influentat 




de predecesorul sau, Eudoxus din Cnidus, a 
pus bazele geometriei si aritmeticii de pana 
astazi Tn sub-domenii precum: geometria 
plana, proportiile, spatiul (volumele), 
numerele rationale si irationale (primul tratat 
de teoria numerelor care a ajuns pana la 
noi). Axioma sa, despre cele doua paralele 
care nu se Tntalnesc, ca si figurile 
poligonale, au avut efecte uriase Tn 
arhitectura. Pentru prima oara este definita 
notiunea de raport Tntre suprafete, raport 
Tntre corpuri. Principala sa lucrare, Stihia 
(Elementele), are 13 carti care contin 
enunturi, teoreme, axiome, teorii si 
demonstratii. Ele au inspirat matematicienii 
si astronomii tuturor timpurilor, de la greci, 
latini si arabi pana la Newton si pana Tn 
veacul al XlX-lea. A lasat si alte lucrari, 
despre conuri (Conica) si despre suprafete 
(De locis ad superficiam), pe care le 
mostenim doarm traduceri latine. 

Europa - continentul unora dintre cele mai 
vechi civilizatii ale lumii (dupa Africa si Asia). 
Tn sens mitologic numele continentului vine 
de la Europa, sora lui Cadmus, fenicianul. 
Ea a fost rapita - conform mitologiei cretane 
- de Zeus, transformat Tn taur (animal 
simbolic, indica Soarele) si dusa pe insula 
Creta, unde a nascut trei fii: Minos, devenit 
regele Cretei, Radamanthes, regele 
Cycladelor si Sarpedon, regele Lyciei. Mai 



154 



apoi s-a maritat cu Tectamus (din stirpea lui 
Deucalion, supravietuitor al Potopului dupa 
greci) si care navigase catre Creta cu 




eolienii si pelasgii. Conform mitologiei 
grecesti propriu zise, ea era fiica lui 
Okeanos (Oceanul), unul dintre titanii care-i 
preced pe zei si a Telephassei (Luna), 
Tmpreuna cu care a locuit, pe cand era 
)ila, Tn Tracia. Etimologic, numele 




Tnseamna „fata alba" si este probabil 
simbolul Lunii, asa cum taurul era simbolul 
Soarelui, zei comuni pentru toate civilizatiile 
aflate de jur Tmprejurul Mediteranei. 
Geografic vorbind, continentul Europa era 
un atribut al Lunii, iar Africa al Soarelui 
(rapostat la tipul de abordare al lumilor 
vechi). Tn mitologia feniciana, de unde 
provenea Cadmus, fondatorul Troiei si eel 
care a raspandit Tn lume alfabetul, Europa 
era urmasa lui lo (preoteasa a Herei Tntr-un 
templu din Argos). Dupa Metamorfozele lui 
Ovidiu, Zeus ar fi urmarit-o, iar Hera, 
geloasa, a prefacut-o Tntr-o vaca nebuna, 
care a fugit dincolo de insulele Mediteranei, 
pe pamantul unde se afla Tnlantuit Prometeu 



(adica Tn Tracia). Tn sens istoric, Tn urma cu 
50.000 de ani omul de Neanderthal a 
patruns Tn Europa dinspre Africa, pe fondul 




Tncalzirii globale a climei. Odata cu marea 
glaciatiune situata Tn intervalul 25.000- 
18.000 T.H., asezarile omenesti din Europa 
s-au restrans la zonele mai calde din jurul 
Mediteranei (Peninsula Iberica) si a Marii 
Negre, ale Dunarii (pelasgii, tracii). Din acest 
perimetru de adapostire s-au raspandit apoi 
Tn urma cu 16.000 de ani din nou, pe toata 
suprafata continentului, pe masura ce se 
Tncalzea clima. Structura ADN a actualei 
populatii a Europei indica, prin marea ei 
diversitate, puterea civilizatoare a 



Eskimo 
N j Dene 

C.Amerm 

TibeunV 

Mongol y> 

Japanes* * 
Koiun • \ 
AfnuX 
Urajfr 

Australia i 



^H .Turkic 

N.Amencjn 

/S- American 

// j Chukchi 

.Dravidian 

Indian 




S. Chinese i^^ Ph 
Mela n;J uK?' y » e r ^ n 

/ *Maljy5iin 



mlonesiai 



a ii ^-Iranian 
•i-'j"^ Oanfsh 
>±— --EhsIbh 
•Unit *Greek 

Sardinian* *F*« 

• NearEastern 



an 

III* 



ipm« Berber* 



San 



* *Nnto-Saharaii 



oE. Africa ii 



W. African 



continentului, care a atras, amalgamat, 
combinat numeroase neamuri pana la 
obtinerea diversitatii actuale. O analiza 
ADNmc, din pacate fara Europa de Est si 



155 



Balcani, unul din locurile Tnceputurilor 
omenesti pe continent, ilustreaza totusi 
aceasta diversitate. Paleoliticul european 
atesta o surprinzatoare unitate cu civilizatia 
aflata de jur Tmprejurul Mediteranei: 
megalith, piramidele, tumulii, kurganele, 
semn al provenientei din zona asiatica (Ural, 
mai tarziu indo-europenii), dar si al unor 
standarde pe care planeta le va fi avut Tn 
Tntregul ei prin migratia dravidiana, ori chiar 
de dinaintea ei, Tnainte deci de marea 
glaciatiune. Diversificarea culturala a 
continentului Tncepe Tn Neolitic (8000 - 6000 
T.H.) si aventura spiritului uman de atunci 
pana acum defineste, de fapt, popoare, 
mentalitati, oameni diferiti, expresii ale 
locului unde s-au format. 

Evreii - v. Israel 

Extremul Orient - Orientul (Extrem) 



Faistos - v. Discul de la Phaistos, Creta 



Fayum - oaza Tn Egipt. De fapt, nu este Tn 

Mediterranean Sea '/Deai? 

Damietta 

Sallum Alexandria 



Sallui 



Sidj 

Barrani Marsa 
Matruh 



Damietta 
\ Pnift Said GflzaS^ 

T^Vfe-IsmailiaX 



v lama I i 

El Alamein 



■ Suez 



i^. Siwa 



Siwa Bahariya 



Giza'cAIRO V S 



■ 

Bawiti 



AT 



uweiba . 5 ,j 

S 



^"-VBani 

| Suw ^\bahabft|; 
^AlMinya S\J~ 
Mallawi- ,, , VjBharmta 
Farafra r , . Sw Hurghada\ el \ 

[J Asyut^v* \ sheikh 

OasrFaraff; ^W^ \ Re rf 

Dakhla Abvdo's-jLna^fa 

Mu *tb -n Esna * ™ 

Khargaij Edfu> Marsa 



EGYPT 



KomOmboi fllam 
Aswan)* Berenice' 



(Tropic of Cancer ) /v 

^Jr 1 Lake 

AbuSimbel^ 



inn annkm 



SUDAN 



n inn mi snn f 

sens real o oaza, adica un teren cu 
vegetatie si animale Tn plin desert, gratie 
unui lac alimentat din surse subterane. 
Exista un lac, dar depresionar si 
reminiscenta a conexiunii cu Mediterana, 



adica are apa sarata. Depresiunea Fayum 
fiind sub nivelul uscatului din jur, este 




alimentata doar la revarsarile anuale ale 
Nilului cu apa dulce. Zona este - Tn ordinea 
Timpului - printre primele uscaturi ale Africii 
de Nord si dateaza de la alipirea 
continentului de blocul care a format chiar 
Marea Mediterana. De aceea, aici au vietuit 
primele mamifere (stramosul elefantului, al 
rinocerului) Tnca din Eocen. §i omul primitiv 
a trait aici ca vanator si pescar, facand apoi 
agricultural rudimentara. Tn perioada 
Egiptului pre-dinastic (cultura natufiana). Aici 
a existat o civilizatie influentata de Nubia 
(Etiopia) si Mesopotamia. Din punctul de 
vedere al civilizatiei, Fayum a atins maxima 
stralucire dupa intrarea popoarelor marii 
(grecii si romanii) Tn Egipt, cand interferenta 
celor trei civilizatii a dus la aparitia 
sarcofagelor greco-romane Tn stil egiptean, 
dar pictate cu ceea ce putem numi primele 
portrete realiste din lume. 



156 



Feaci - v. Corfu. 

Fenicieni - numele unor triburi din Canaan 

Gene 




Map of Phoenicia, Phoenician Colonies & Trading Fosl 

© h,ttp://phoCiliitiiOiJ — tayjo ght wilumiii is ernbedddJ 

(Libanul si o parte a Siriei de azi) despre 
originea carora se stie prea putin Este 
numele pe care Tl dadeau grecii, ei se 
numeau canaaniti. Surse eqiptene 




grecesti antice Ti indica venind dinspre 
Cornul Africii, dar puteau fi si dravidieni. Nu 
sunt indo-europeni dupa analiza ADNmc. 
Rasa de mari navigatori, au inventat primul 
alfabet literal al lumii (reducand arameica 
scrisa Tn cuneiforme, cu 500 de semne, la 
22 de litere, toate consoane, abia grecii vor 
nota si vocalele) si au fost primii care au 
produs sticla, precum si purpura. De altfel 
Phoiniki Tn greaca veche Tnsemna purpuriu. 




Au colonizat Mediterana de jur Tmprejur, au 
iesit Tn Atlantic, au ajuns Tn Britania si Tn tara 
vikingilor de mai tarziu (unele surse spun ca 



au ajuns Tn Americi), au ocolit Africa facand 
navigatie de cabotaj pe coasta ei 
occidentals pana la Capul Bunei Sperante. 




Dupa analiza ADNmc, prin comparatie si 
Tnsumare, s-a ajuns la concluzia ca 15% din 
populatia actuala a planetei are cromozomi 
fenicieni pe linie materna (care nu se 
schimba Tn timp). Dupa mitologia greaca 




regele Cadmus (Tntemeiteorul Troiei) si sora 
lui, Europa (mama regelui Minos al Cretei) 
au fost printi fenicieni, mama Europei, 
Telephassa, a locuit Tn Tracia. Principalele 
colonii feniciene au fost Gadiz (Cadix), 



157 



Carthagina (Kart Hadasht, adica orasul nou), 
Cipru, Corsica, Sardinia, Canare, Ugarit (Tn 




Canaan), Joppa, Accra (Tn Israelul de azi), 
Tarshish (Tartessos Tn peninsula hispanica). 
Faraonul Akenathon (Amenhotep al IV-lea) 




al Egiptului si Hannibal au fost fenicieni. 
Principalele cetati-stat ale Feniciei au fost 
Tyr, Sidon, Arad, Byblos (de unde cuvintele 
biblie, bibliografie, biblioteca). Fenicia a fost 
rasa de pe harta de greci, apoi de persi 
(Cyrus eel Mare), de la care a cucerit-o 
Alexandru Macedon, care a si ucis populatia 
Tn masa, asa cum romanii i-au ucis pe 
cartaginezi. V. si Filistini. 

Filipine - arhipelag Tn Oceanul Pacific, Tn 
sud-estul Asiei, format din 1707 insule. Zona 
a facut parte - si face si acum - din Centura 
ecuatoriala de vulcani a planetei, unii dintre 



ei Tnca activi. Acest lucru a modificat 
Tnfatisarea uscatului si a provocat marile 
migratii ale dravidienilor. Filipinezii sunt Tn 
majoritate populatii austroneziene, adica 
unor triburi din Asia, ajunse Tn 
PHILIPPINES 



urma: 




CAGAYAN 



■ALLEY 



LAUHIOM 

QUIRING 
PAft&ASINAN 

TAFLM NllEVft AURDRA 
IAJHBALE5 tU . 



15-H 






REGION 



— 

ALBA' 



CENTRAL 
LUZON »««» » ""' „„,„,„« 

f,™ CAMABINES 

LA&JNA WOBTE 

NATIONAL b*™o«5 




CATAHDtJANES 

BICOL REGION 



MIMAROPA 



AHTIflUE 1L0-ILD 



anHAMS 






SOUThERh SURICAO 
LEYTE DEL HQBTE 

1 i 




SIQLIUOfl CAMICUJH pj L 



% CARAG. 

am 
mm 



PENINSULA , smitAT 

ZAWBBANGA 
DELSUR 



DAVAQ 

[0MFQ5TEEA 



BASILAN 



AUTONOMOUS 



11 JK 



V^ 



REGION W MUSLIM s«*"«mi n»™ 
MINDANAO 

SOCCSKSARGEN 



DAVAO 

nmioi 



TAWI-IAWI 
120 B E 



China pe platoul Yunan si de acolo Tn 
Taiwan, apoi Tn Australia, care s-au Tntors 
catre continentul asiatic pe cand uscatul era 




mai Tntins decat azi, iar Sri Lanka (Ceylon) 
era legata de India printr-un istm. Teoretic, 
stramosii omului trebuie sa fi existat acolo Tn 
urma cu aproape doua milioane de ani, dar 
arheologic prezenta lui dovedita are o 
vechime de 50.000 de ani (zona Palawan, 



158 



pestera Tabon Man). Limbile vorbite sunt 
numeroase, diferentele mari dintre ele fac ca 
sa fie limbi diferite, si nu dialecte ale limbii 
oficiale, filipino. Dar toate apartin ramurii 




malaezo-polineziene a limbilor 

austroneziene. Scrierea cu alfabet literal a 




fost folosita din mileniul al ll-lea T.H. Vechile 
cetati erau protejate de ziduri (dupa model 




chinez) care se numeau kota, cuvant 
dravidian ce desemneaza una dintre 
populatiile si limbile dravidiene vorbite si azi 
Tn India de sud-est. Epocile civilizatiei 
omenesti sunt cu mult mai timpurii decat Tn 



Europa sau Americi, semn ca originile 
umanitatii au fost mai timpurii. Astfel, Epoca 
de Piatra are o vechime de 30.000 de ani 
(deci Tnainte de ultima glaciatiune). 



Filistini - popor biblic (numele vine din 




r @ Shlloh 

ISRAEL Baal-hazor 

Bethel Y. 0p ^ rah ^y 
Mizpah 
Betti-horon )± 

Gibeon , Ramal^^ 
, Gibeah • *G«ba 

Aljalor1 Kihath-Jearlm . Nob 
Es.btaol • 

*Zorah 
Beth-Shemesh 



Beth-zur 
Sochoh 
Adullum 



• Tekoa 

.Keilah 
Lachlsh ® H ebron 

JUDAH •apt. 




Bible Hiiatory Oj 



greaca, unde Tnsemna strain, barbar, sens 
preluat apoi de grecii antici), care a locuit Tn 
Canaan Tnainte de venirea triburilor lui 




Israel. Nu erau sermiti ca origine, Tsi spuneau 



159 



canaaniti, altii le-au spus fenicieni, dar erau, 
dupa unele teorii, bastinasi din Creta, 
alungati de venirea triburilor grecesti 
(mileniul 2 T.H.). Dupa alte teorii ar fi fost 




triburi turanice, venite dinspre Asia Mica. In 
Egipt li se spunea Palusata si probabil 
acesta e numele pe care si-l dadeau ei 
Tnsisi. Palusata a dat Tn ebraica veche 




Pelesh, a invada. Scrierea lor ar fi fost 
aceea descoperita si Tn Creta si 
nedescifrata, nurmita scrierea lineara A. Ei s- 
au asezat pe un teritoriu de locuire 
arheologic mai vechi, Tntemeind cetatile 



MMHjtRWP 



Ashdod, Ashkelon (Ashka), Gaza. In Biblie 
filistinii sunt considerati urmasii lui Misr 
(numele pe care-l are si azi Egiptul Tn 
araba). Au fost cuceriti de asirieni Tn 



seacolul al VIII-leaT.H. si apoi de persi si de 
Alexandru Macedon. Numele actual al 
Palestinei vine de la filistini. Uriasul Goliath, 
din Biblie, era filistin. El a fost biruit de 




maruntul, dar istetul David, semitul. 
Flavius Josephus - v. Josephus, Flavius 
Franci - v. Franta 
Franta - tara aflata Tn Europa de Vest. 



HISKOI' IK h,,N kJSII CMI'IHI': 







.r ■ 



Numele tarii vine de la tribul germanic a 
francilor. Pe teritoriul Frantei de azi prima 
atestare este a lui Homo Erectus, 950.000 
de ani, apoi a Omului de Cro Magnon (el 
este, ca specie, un amestec Tntre Omul de 
Neanderthal si Homo Sapiens), care a 
aparut acum 100.000 de ani. Paleoliticul 
(27.000 - 9.000 Tn.H.) este foarte bine 
reprezentat, printr-o serie de pesteri 



160 




si asezari cu tumuli si menhire (Carnac e 
celebra Tn toata lumea), ceea ce 




demonstreaza gustul artistic, viata asezata a 
vanatorilor si pescarilor, ca si raportarea la 




Revolutia neolitica, desfasurata Tn intervalul 
7000 - 4000 T.H., a Tnsemnat Tnceputul 
agriculturii si domesticirii animalelor, aparitia 
asezarilor sedentare, a ceramicii, 
calendarului. Tn mileniul al ll-lea T.H. au 
ajuns dinspre sud-vest iberii (triburi 




bastinase, vorbeau o lirmba izolata, nu erau 
indo-europeni), iar dinspre sud-est ligurii 
(probabil indo-europeni ca origine), care au 
ocupat sudul Frantei de azi. Ei au fost 
Tmpinsi Tnapoi catre sud de celti, veniti Tn 
mileniul I T.H. si care au ocupat Galia (de 
altfel chiar numele Galiei provine de la 
triburile celtice ale galilor). Erau triburi 
asiatice la origine, formate din oameni blonzi 




Cer Tntr-o religie probabil samanica. 



si Tnalti, rasa de colonizatori prin excelenta. 
Dintre acestia, tribul Parisiilor a Tntemeiat 
Parisul de azi. La jumatatea mileniului I T.H. 
au ajuns Tn sudul Frantei de azi grecii. 
Marsilia (Massalia) a fost colonie ioniana (a 
phoceenilor) la origini, dar asezarea s-a 
constituit pe un vechi teritoriu locuit din 
Paleolitic (pestera de la Cosquer). Primele 



161 



confruntari cu romanii au avut loc dupa anul 
120 T.H, dar Galia (centrul si nordul) au fost 
cucerite abia de catre lulius Caesar. 
Razboiaiele care l-au facut faimos pe galul 
Vercingetorix au avut loc Tn intervalul 58 T.H. 
- 50 d.H. si Galia a devenit provincie 
romana cu capitala la Lugdunum (azi Lyon), 
iar crestinismul a intrat Tn veacul al ll-lea 
d.H. (Clovis). Tncepand cu veacul al IV-lea 
d.H, ajung acolo popoarele migratoare. Cele 
mai importante pentru istoria tarii au fost 
acelea ale francilor (uniune tribala 
germanica, cele mai cunoscute fiind triburile 
chatti, hatterii, sicambrii, batavii), apoi ale 
vandalilor si vizigotilor. Ei au cucerit de la 
romani Galia si au Tntemeiat dinastia 
Merovingienilor. De la ei se mostenesc 
cuvintele Franta, franc (adica liber) si Legea 
salica (a egalitatii Tntre sexe pentru 
ascensiunea la tron). Au reusit sa creeze un 
regat puternic, care cuprindea si Belgia de 
azi, ca si Austria de azi, atunci Austrasia. 



adoptat un fiu, Midas, care i-a urmat la tron. 
Toti regii frigieni sau numit Gordion sau 



Frigia (Phrigia) 



regat din Anatolia 




constituitm mileniul al ll-lea T.H. (cam 1200) 
prin migratie indo-europeana venita din 
Tracia si zona Dunarii de Jos (care Tncepe la 
Galati si sfarseste cu varsarea Tn mare). A 
atins maxima stralucire Tn secolele 8-7 
T.H., cand a stabilit bune contacte cu arienii 
la est si cu grecii la vest. Troia a fost parte 
din Frigia. Paris, fiul regelui Priam al Troiei, 
avea o mama frigiana. Disparitia imperiului 
hittit Tn urma migratiilor egeene a consolidat 
noul regat. Capitala reagatului era Gordion, 
dupa numele Tntemeietorului, care fusese 
taran. Acesta, Tmpreuna cu zeita Cybele, au 




Midas. Ultimul Midas, al Vl-lea, acela care 
prefacea Tn aur tot ce atigea, conform 




legendei, si care prin atingere si-a ucis astfel 
fiica, a devenit adeptul lui Apollo, fiind initiat 
Tn muzica de Orfeu. A murit ca si regele 
dacilor, prin sinucidere cu otrava, dupa 
Tnfrangerea de catre romani. Frigienii au fost 
influentati cultural de Urartu (de unde vine 
simbolul taurului) si de persi (simbolul 
grifonului Tnaripat, semn al lui Ahura Mazda) 
si au influentat, la randul lor, pe etrusci. Tn 
veacul al VII-leaT.H. au venit dinspre Europa 



162 




descifrata. Ceramica sta deopotriva sub 
influenta Cicladelor si a Elamului. Cybele era 



de Vest triburile celtice ale galilor, care au 
Tntemeiat Tn Asia Mica Galatia (perioada 
helenistica a Frigiei). Alexandru Macedon 
taiase, la Gordion, faimosul „nod gordian", 
intrand Tn altarul lui Zeus, semn al cuceririi 
cetatii. Au urmat Seleucizii (dinastie 
elenistica), Pergamul, apoi romanii. 
Recunoasterea bravurii frigienilor i-a facut 
pe romani sa adopte caciula frigiana ca 
semn al sclavilor eliberati. A ramas Tn istorie 
drept semnul distinctiv al tuturor revolutiilor 
si razboaielor de eliberare ale natiunilor. 
Frigienii aveau o limba proprie, indo- 
europeana, disparuta Tn veacul al Vl-lea 
d.H., scrisa cu un alfabet propriu, influentat 
de eel grec. Semnele erau dispuse la stanga 
si la dreapta unei linii verticale. Nu este 




principala zeita, iar Pantheonul zeilor a fost, 
Tn liniile importante, preluat de la greci. 
Simbolul regal al Frigiei era paunul. De altfel 
de acolo (dar si din Ceylon) se importau 
pauni pana pe coasta de nord a Africii, pe 
acolo treceau spre Egipt transporturile de 
pisici albe si rosii venite din Abhazia, Tn 
Caucaz. 

Frizia - a denumit - Tn scrierile istoricilor 
latini - coasta de est a Marii Nordului. 
Cuprindea Frizia de Nord (azi Schleswig 
Holstein Tn Germania), Frizia de Est (azi 
Saxonia Inferioara), Frizia de Vest (azi 
provincia Friesland Tn Olanda). Originea 
triburilor friziene este situata Tn Neolitic - 
mai mult teoretic, mai putin sustinuta cu 
argumente arheologice. Au rezistat ca 
identitati pana la impunerea Epocii Fierului 
Tn Europa. Limba frizienilor era apropiata de 
a triburilor germanice. Istoricii latini Ti 



163 



The Frisians 







VirS 



^1 



T-* -^Butjadingen 



Germany 



The Netherlands 




East 
Frisia 



Ares of historical 
Frisian settlement 

Frisian languages 
spoken today 

Members of the 

Interfrisian Council 



considerau germani. Dar istoricii bizantini Ti 
considerau mai apropiati de scoti si de briti. 



Fuente Magna - 


numele unui celebru sit 


^K 


-^ 






fe^ w^*** mapt^M 





arheologic din Bolivia, unde s-a gasit Tn 
2002 un vas inscriptionat Tn doua limbi, 



arameica si o lirmba semitica, probabil 
feniciana, precum si un monolit malt de 2 m, 
reprezentand o figura umana, inscriptionat Tn 
Tntregime cu o scriere necunoscuta, care 
seamana cu tablitele de la Tartaria (probabil 
ale geto-dacilor) si cu prima scriere din 
Sumer. 

Funan - v. Vietnam 



Galatia-v. Celti, Frigia 
Galia-v. Celti 

Galla Placidia (n. 

390, Roma - m. 
450, Ravenna) - 
fiica Tmparatului 
roman Teodosius, 
dupa moartea 

caruia imperiul s-a 
Tmpartit Tn doua: 
de Rasarit si de 
Apus, Tm pa rati 
fiind fratii Gallei. 
Ravenna a fost 
capitala Tntregului 
imperiu Tn veacul 
al V-lea si apoi 
numai a partii rasaritene (Bizantul) cu 
intermitente panam veacul al Vlll-lea. Odata 
cu intrarea vizigotilor, Galla a devenit sotia 






lui Alaric si regina vizigotilor. Apoi, dupa 
moartea acestuia si a urmasului sau Ataulf 
(caruia i-a fost de asemenea sotie), s-a 
maritat cu un general al fratelui sau si a fugit 
la Constantinopol. A fost regenta fiului sau 
Valentiniano, la Ravenna, Tn perioada 
intrariii vandalilor dinspre Africa. Fiind 
crestina ferventa, a aparat religia si a fost 
considerata printre fondatorii catolicismului. 



164 



Mausoleul sau (424-426 d.H.) din Ravenna, 
cu superbe mozaicuri din malachit si aur, cu 
ferestre din folii de agat, este patrimoniu 
UNESCO. 

Gange - fluviu Tn India, care izvoraste dintr- 










c "t1 






*# 



■ 



IGUtD&H 



.■.-■■'- 



BV» ,P 



o pestera din Himalaia si se varsa Tn golful 
Bengal. Impreuna cu Brahmaputra, care se 
varsa nu departe de el, alcatuieste cea mai 
mare delta din lume. Gangele are 2506 km. 
lungime, cam cat Dunarea (2680 km). Este 
mai mult decat un fluviu, este o entitate a 
religiei brahmane, Ganga fiind si numele 




unei zeite. Pe malul Gangelui se afla Agra, 
cu templul de la Taj Mahal. Este important 
de observat ca Indusul, care se varsa Tn 
Marea Arabiei, ca si Brahmaputra si 
Gangele izvorasc din Himalaia din locuri 
foarte apropiate unul de altul, sustinand 
astfel vechile scrieri indiene care 
mentioneaza un fluviu, Sarasvati, lung de 
8000 km., cu izvorul Tn Himalaia si varsarea 
Tn Golful Cambay. A disparut cam Tn 7000 
T.H. din cauza modificarii axei de Tnclinare a 
planetei. In lungul lui ar fi avut loc toate 
marile migratii preistorice si s-ar fi constituit 
civilizatia Harappa (a Tnceputurilor Indiei), 
venita prin urmare din Tibet, dar si de 
dincolo de Himalaia, din Asia. 



Garamantes - v. Libya 

Georgia - tara asezata Tn spatiul dintre 




Marea Neagra si Marea Caspica. Este parte 
a leaganului de formare a popoarelor indo- 
europene. S-au gasit asezari omenesti de la 




jumatatea Paleoliticului, din Mezolitic si 
Neolitic. Cultura Maikop (a kurganelor), Tn 




plina Epoca a Bronzului (3500-2500 T.H.), 
acoperea nu doar teritoriul Georgiei de azi, 
ci si al Azerbaidjanului si o parte a Armeniei. 
Primul regat, rezultat dintr-o uniune tribala, a 
fost Diaochi, Tn secolul al Xlll-lea T.H. El a 



165 



fost absorbit Tn veacul al Vlll-lea T.H. de 




Colchida, care a rezistat pana la cucerirea 
romana din secolul al ll-lea T.H. A ramas 
mentionata Tn literatura Greciei antice prin 
calatoria lui lason Tn cautarea Lanii de Aur si 




aducerea Medeii, fiica regelui Colchidei, Tn 
Elada. Colchida s-a aflat Tn partea de est a 
Georgiei de azi. Tn vest era regatul Iberia, 
mai tarziu, Tn Evul Mediu, chiar nume al 
Georgiei (Iberia sau Iveria, de acolo a fost 
originar Antim Ivireanul, mitropolit al Tarii 
Romanesti). Ambele regate au fost cucerite 
de persi si si-au pastrat cu greu identitatea 
Tn fata zoroastrismului. De altfel, legenda 
spune ca titanul Prometeu, eel care a dat 
omului focul, se nascuse Tn Colchida. Dupa 
cucerirea Imperiului Persan de catre 
Alexandru Macedon, Colchida si Iberia au 



devenit independente. Colchida s-a crestinat 
Tnca de la Tnceputul veacului al Ill-lea d.H. 
pentru a rezista ca identitate spirituals! 
religiilor venite dinspre Asia, dar si apropierii 
Imperiului Roman. 

Gepizi -v. Germani 

Germani - triburi ariene migrate mai Tntai, 




cu diverse nume, din centrul Asiei catre 
Europa, la sfarsitul Paleoliticului si Tnceputul 
Neoliticului. Oameni blonzi si relativ Tnalti, 
spre deosebire de indo-iranici, aveau cultura 
studierii Cerului (Goseck este eel mai vechi 
sit neolitic cunoscut ca observator 
astronomic). Asezate Tn nord-vestul 




continentului, au Tnceput sa migreze din nou 
catre est la Tnceputul mileniului I T.H. Fiind 
foarte numeroase si purtand nume diferite, 
aceste triburi germanice au fost grupate de 
istorici Tn general Tn triburi de apus (frizii, 
saxonii, francii, anglii, suebii or suevii, 
thuringii, teutonii, alamanii, marcomanii, 
bavarezii, quazii, longobarzii) si triburi de 
nord si rasarit (bastarnii, burgunzii, daneziii, 
anglii, varegii, adica vikingii, gotii cu ramurile 
ostrogoti si vizigoti, gepizii, herulii, vandalii). 
Fiecare dintre aceste triburi s-a Tmpartit de-a 
lungul timpului si a circulat prin Europa 
purtand nume diferite. Gotii de pilda (loc 
originar de asezare Tn nord-vestul Germaniei 



166 



de azi, Gotha e un toponim ramas de la ei) 
au migrat spre sud-est si avut ramura 
ostrogotilor spre rasarit si a vizigotilor spre 
apus. Vadalii au fost cunoscuti si ca asdingi, 
taifali. Marea confruntare a triburilor 
germanice a fost aceea cu celtii si apoi cu 




Imperiul Roman. In ciuda stralucirii unor 
regate care au reunit fiecare mai multe 
triburi, Tn ciuda spaimei pe care vor fi trezit-o 
Tn lumea veche (vezi Galla Placidia), care s- 
a fortificat spre a le rezista printr-o religie 
cormuna, aceea crestina catolica, aceste 
triburi se fixeaza, dezvolta asezari stabile, se 
ocupa de agricultura si de cresterea 
animalelor. Multe au pierit. Tezaurul de la 
Pietroasa, numit Closca cu puii de aur, a fost 
un tezaur gotic, dupa cum arata inscriptia Tn 
rune de pe una dintre piese, al unui trib care 




a pierit Tn lupta cu dacii. Imperiul Roman s-a 
protejat, cu Tncepere din secolul I d.H., 
printr-un limes (zona de protectee; si Dacia a 
fost conceputa ca un limes), dincolo de care 
cele 2-3 milioane de germani circulau liber. 
Acest lucru a permis stabilirea unui echilibru 
de forte chiar Tntre triburile germanice, 
definirea unor identitati care anunta intrarea 
Tn istorie a unor noi popoare (danezii, 
germanii, suedezii, francezii, longobarzii, 
burgunzii, englezii etc.) Ultimele triburi 
germanice care s-au asezat Tn Peninsula 
Iberica au fost vandalii. Ei au fost absorbiti 



odata cu venirea arabilor, Tn veacul al Vll-lea 
d.H., nu fara a fi lasat numele lor Andaluziei 
(Vandalusia, cum ziceau arabii). Triburile 
germanice practicau samanismul, erau indo- 




europeni si cunosteau scriera cu rune 
(mileniul I T.H.). Rafinamentul lor artistic a 
supravietuit vechilor triburi, iar Evul Mediu 
crestin si european a preluat arta si 
arhitectura gotica si a dus-o la o mare 
stralucire. Palatul lui Theodoric (rege vizigot) 
din Ravenna cuprindea mozaicuri cu figuri 
simbolice Tn genul fenician- zeita Tanit - si 
piese care amintesc de arta etruscilor. 
Relatia franco-germana din Uniunea 
Europeana are prin urmare date foarte 
vechi, care tin inclusiv de apartenenta 
comuna a celor doua natiuni la lumea 
germanica. V. si Goseck. 

Geti - denumire generica data de greci 
triburilor tracice de la sudul si nordul Dunarii 
de Jos, inclusiv Scythia Minor (azi 
Dobrogea). Dacii (cuvant roman care 
desemna aceleasi triburi) Tnsa considerau 
pe geti ca fiind de aceeasi origine cu ei, 
romanii (originari din Troia) desemnand un 
Tntreg din care si dacii erau parte (acesta 
fiind probabil Tntregul pelasgic). Tn intervalul 



167 




secolelor 5-3 T.H. au fost uniti cu odrysii (tot 

traci) pentru a 
rezista atacurilor 
persilor (care 
vizau, de fapt, pe 
sciti, dar si gurile 
de varsare Tn 
mare si Portile de 
Fier ale Dunarii). 
Mitul dragonului, 
mostenit de noi 
de la geti sub 
forma de balaur, 
indica originea 
orientala (indo- 
iranica) a 

triburilor. La fel lupul, care figura pe drapelul 





Ggantija - v. Malta 

Ghana- v. Mali 

Gibraltar - stramtoarea dintre Marea 
Mediterana si Oceanul Atlantic, aflata Tntre 




Africa si Europa (Spania), Tn prezent teritoriu 
al Marii Britanii, ceea ce constituie un 
Dermanent conflict latent Tntre Spania si 





geto-dac (la origini central-asiatic) si vulturul 
(hultanul), protectori ai muntilor sacri. 



Marea Britanie. Primul nume pastrat a fost 
acela dat de fenicieni, numind Calpe si 
Abyla cele doua stand ale stramtorii. Grecii 
antici le spuneau Scylla si Caribda. De altfel, 
Tnainte de a iesi Tn Atlantic, navigatorii 
fenicieni lasau Tn pestera din stramtoare 
amulete care sa-i ajute sa se Tntoarca. Fiind 
unul dintre popoarele decimate de greci, 
persi si romani deopotriva, aceste vestigii au 



168 



ajutat la reconstituirea obiceiurilor si 
portretului fenicienilor. Platon si Herodot 
numesc stramtoarea Coloanele lui Hercule, 
atribuind legendarului erou grec faptul ca ar 
fi departat cele doua stand una de alta 




creand astfel stramtoarea. El pomeneste de 
Atlantida ca fiind asezata dincolo de 
Coloanele lui Hercule, locul pana unde 
navigasera grecii antici. Zona a fost locuita 
din Paleolitic de Omul de Neanderthal si a 
fost, din cele mai vechi timpuri, o legatura cu 
Africa. Toate popoarele migratoare au folosit 
aceasta cale pentru accesul spre Europa. 
Vikingii au intrat pe acolo Tn Mediterana. 
Punct geo-strategic Tn trecut, ca si astazi. 

Giganti - v. Titani 

Gilgamesh - rege Tn Uruk, cetate a 
Sumerului, la 2700 T.H. De atunci si pana Tn 

*■— yff(* J ,. -. . 

■ ; i irf a. ■ . - ir.xr— 

rf/fc= tfVj! ' r, V V IVT~ 3'' ■ 
r- II'- l 1 r '-y eTr. . > v > •r'V-"- r -'' 
( - TijrtfTl'v^" ■ rj 

■.■'■■■'' , »r* .rfJTf ■*'"-« / F''' r, ' , " W ^ 

".;..»,. . ; ■ i ;■ , fli ,t Imnzr- »~ + *^*3 
,.■-..-■ - ■■•- 




* 7. J 




jurul anului 2000 T.H. au fost stranse si 
scrise sub forma unui poem mai multe 
legende puse pe seama lui Gilgamesh. Cea 
mai Tnsemnata, fiind preluata de Biblie, este 
legenda Potopului. Epopeea lui Gilgamesh a 
fost scrisa Tn sumeriana pe 11 tablite de lut 



(nu era o limba indo-europeana si n-a putut 
fi clasificata ca apartinand vreunui grup dupa 
clasificarile actuale), Tn akkadiana si Tn 
hittita, care era o limba indo-europeana. 
Arealul planetar al circulatiei legendei 
Potopului a indus ideea ca n-a fost vorba 




despre un potop provocat de Tigru si Eufrat, 
nici de o crestere a apelor maritime, ci 
despre altceva, mai vechi si mai Tnsemnat 
ca proportii (v. Ainu, Atlantida, dravidieni). 
Gilgamesh l-a avut alaturi pe Enkidu, un 
salbatic ori un robot Tn termenii de azi (mit 
perpetuat si el pana la povestea despre 
Robinson Crusoe), care l-a ajutat sa obtina 



169 



mantuirea de la Taurul Ceresc (zeul suprem, 
Soarele) si sa debarce pe uscat. 

Ginghis Han (nume la nastere: Temujin; n. 
~ 1162 d.H., un loc langa raul Onon, 




Mongolia - m. 18 august 1227, China) - 
fondator al hanatului mongol si acela care a 
asigurat cea mai mare continuitate de traditii 
si marime ca suprafata din istoria imperiului. 
Se spune ca, asemeni lui Gilgamesh, regele 
Urukului, la moartea sa unui rau i s-a 
schimbat albia spre a-l acoperi, ca sa nu fie 
gasit niciodata. Avea parul rosu, ochii verzi 
si era malt, dupa descrierile 
contemporanilor. Religia initiala a fost 
samanismul. Ca om matur a apreciat 
buddhismul si taoismul. Tn 1206 a reunit sub 
conducerea sa mai multe triburi turcice: 
mekritii, naimanii, uigurii, keraitii, tatarii. A 
organizat armata Tn 1211 si a cucerit partea 
de nord a Chinei (jumatate din ceea ce 
conducea dinastia Jin). Tn 1218 si-a extins 
dominatia asupra lacului Balkhash. Din 
pricina atacurilor repetate dinspre vest, care 
vizau Drumul matasii, Ginghis Han, Tn 
fruntea unei armate de 200.000 de oameni, 
a trecut muntii Tian Shan si a atacat 
Samarkandul (atunci capitala de rasarit a 
Imperiului Persan), cucerindu-l complet Tn 
1220, stabilind granita hanatului Tn zona 
caspica (bulgarii de pe Volga). Tn 1226 a 
trecut Fluviul Galben din China si, dupa un 
an de campanii, a evacuat Tntreaga dinastie 
chineza Tangut. A alcatuit astfel un imperiu 



care a fost condus nu dupa coduri rasiale ori 
religioase, ci dupa legi civile si militare care 
permiteau afirmarea prin merit a oamenilor, 
inclusiv a femeilor, pe atunci la mongoli, ca 
si la chinezi, egale Tn drepturi cu barbatii. 
Capitala imperiului sau a fost la Karakorum, 
fondata pe locul unei mici asezari mongole 
care data din 750 d.H. V. Mongolia. 

Giza- v. Egipt 

Golful Persic - aflat Tntre Peninsula Arabica 




si Asia Mica, este o prelungire a Oceanului 
Indian Tn Golful Oman, de care-l desparte 
stramtoarea Ormuz (dupa numele unuia din 
cei doi zei pereche, Binele si Raul, din 
zoroastrismul persan, respectiv Ormuzd - 
Binele si Ahriman- Raul). Tn Imperiul Roman 
a circulat harta care indica exact golful ca un 
punct strategic Tnsemnat pentru chiar 
siguranta Imperiului. Tn crestinism cei doi zei 
persani au devenit Sf. Gheorghe si 
Dragonul, ori chiar Dumnezeu si Diavolul. In 
golf se varsa Tigrul si Eufratul. Pe acolo ar fi 
intrat, facand navigatie de cabotaj, 
supravietuitorii continentului scufundat care 
fusese Tntre Australia si Indonezia de azi 
(Lemuria sau Mu), aceia care vor fi fondat 
Sumerul (Uruk) si au Tmprastiat Tn lume 
legenda Potopului. Cele doua fluvii au 
asigurat si avansul Asiriei catre sud, ca si 



170 



stapanirea, pentru o buna bucata de timp, a 
Egiptului Tn zona (dupa Tnfrangerea hittitilor). 




disparut) si pana Tn prezent. Ocupa 
Peninsula Deccan din India si sunt numiti si 



In acest golf se afla insula care, dupa Biblie, 
ar fi fost Tara Paradisului, aceea pierduta de 
Adam prin alungarea lui pe Parmant (cei 
vechi o numeau Dilmun, azi insula Bahrain). 
In textele sumeriene acest Adam e numit 
Xisuthrus. Alexandru Macedon a trimis, din 
golf, flota pe Tigru si Eufrat pentru a cuceri 
teritoriile de formare ale indo-europenilor. El 
lupta cu Imperiul Persan, acela care a 
stapanit toate tarmurile golfului si i-a dat 
numele atat lui, cat si stramtorii. Este pana 
astazi un punct strategic planetar, de control 
continental (Africa/Eurasia), dar important si 
din pricina marilor rezerve de petrol din Irak 
(fosta Mesopotamie) si a rezistentei iranice 
(fosta Persie). 

Gond (pronuntie gand, plural gonzi, 
pronuntie ganzi) - cele mai numeroase 





Koi sau Koitur. Locul originar de asezare a 
fost Madhya Pradesh, Andhra Pradesh, 
Orissa si, Tntre secolul al IX-lea si al Xlll-lea, 
regatele gond s-au Tntins Tn toata partea 
centrala a Indiei. Au construit numeroase 
temple si lacuri artificiale, au fost cuceriti de 
musulmani Tn veacul al XVI-lea d.H. Zeul lor 
suprem a ramas Persa Pen, iar credinta 
populara cea mai raspandita este aceea Tn 
sarpele sacru (dragonul de apa). Limba 
gond este dravidiana. Dupa numele lor a 
fost dat numele regiunii din India unde 
locuiesc, precum si al continentului disparut: 
Gondwana. Tn Mahabharata se povesteste 
despre lupta cu uriasul Gadotkatch, un 
gond, cu o statura cam de 10 m dupa 
masuratorile actuale. 

Gondwana - unul din cele doua continente 

ANOMAi, V Ml 116 rna 



/^fek 



triburi din lume a carot existenta Tn timp este 
continua de la prima semnalare (continentul 



□ 




171 



ale Pamantului din urma cu 600 de milioane 
de ani. Celalalt se numea Laurasia. 
Tmpreuna alcatuiau Pangea. Gondwana a 
primit numele lamceputul veacului XX, cand 
s-a descoperit ca o parte a Indiei este locuita 
Tnca de triburile dravidiene ale gonzilor (azi 
triburi protejate). Apartine perioadei de 
formare a uscatului planetar, continTnd 
sedimente nemarine, din Pre-Cambrian. In 
jurul ambelor continente, evidentiate doar 
prin studiu comparat si asimilare de date 
obtinute Tn diverse specialitati, exista 
adevarate mitologii. Una dintre teoriile 



PRESENT 




despre Gondwana este ca acest continent ar 
fi disparut gratie centurii de vulcani activi ai 
ecuatorului, lasand doar insulele 
Australasiei. O alta teorie sustine ca vechea 
Gondwana este chiar teritoriul locuit de 
gonzi si care se numeste, Tn India actuala, 
chiar Gondwana. Mitologia despre atlanti si 
civilizatiile megalitice are un punct de 
sustinere Tn relatarile despre Gondwana. 
Razboiul relatat Tn Mahabharata, 
considerata Tn India lucrare istorica, datat 
5200 T.H., este unul cu atlantii. Tn Biblie, 
David, semitul, lupta cu Goliath (filistinul, 
uriasul). 

Gonur- v. Oxux 

Goseck - sit arheologic neolitic aflat Tn 




Saxonia, 



Germania 



circulara, precum Arkaim, formata din doua 
structuri de lemn concentrice, Tntre care se 
putea circula. Avea practicate deschideri pe 
unde soarele putea intra la solstitiu si la 
exhinox. Era deci un fel de calendar, ca si 
Stonehenge. Nu departe de acest sit a fost 
descoperit Nebra Sky Disk, un disc din 
bronz care are Tncrustate cu aur soarele (ori 
luna plina) si primul patrar al lunii, precum si 
stelele constelatiei Pleiadelor. 

Goti -v. Germani 

Grecia - zona actualei Grecii a fost un 




teritoriu locuit cu 8000 de ani T.H. La sfarsitul 
Epocii de Piatra si Tnceputul Epocii Bronzului 
straluceste civilizatia Cicladelor, venita 
dinspre Asia Mica (mileniul al Ill-lea T.H.), 




Avea structura 



arhipelag din Marea Egee. Sub influenta lor, 
ca si a Egiptului, se afirma, cu 2000 de ani 
T.H., civilizatia minoica din insula Creta. La 
mijlocul mileniului al ll-lea T.H. apar, venind 
dinspre nord, triburile aheilor, primele triburi 
grecesti, care dau substanta noua civilizatiei 
myceniene si a Eladei Tn totalitatea ei. Au 
venit apoi dorienii, ionienii, eolienii si 
corintienii. S-au extins catre Pergam, Rodos, 
Cipru, Creta, Antiohia. Tn urmatorul mileniu 



172 



grecii vor coloniza Marea Egee, Mediterana 
pana Tn Sicilia si Peninsula Iberica, Marea 




Neagra pana Tn Colchida (Georgia), vor 
impune un model de civilizatie (democratia, 
liga Tmpotriva razboiului, jocurile olimpice) si 




un model cultural (care a Tnsemnat 
separarea stiintelor: matematica, arhitectura, 
fizica, filosofia, istoria, geografia, literatura) 
din ansamblul magmatic al lumii vechi, Tn 
principal feniciene, unde mitologia si 




adevarul erau una. Logica, marea cucerire a 
societatii grecesti, duce la disparitia 
simbolurilor fantastice (sfinxul cu trup de leu 
si cap de soim, pasarea cu cap de om, 
dragonul cu cap de tap etc.) care sunt fie 



trimise Tn Cer, unde devin constelatii, fie Tn 
Hades (Lumea subpamanteana). Mitologia 
greaca Tnsasi separa definitiv Binele de Rau, 
Cerul de Pamant si de zona subpamanteana 




a celor morti (adica muntele Meru, care 
unea Cerul cu lumea subpamanteana Tn 
buddhism si Mesopotamia este negat Tn 




esenta lui). Omul va deveni masura locului 
Tn care traieste. Crestinismul va prelua 
foarte mult din acest fel de mitologie, astfel 
Tncat putem spune ca lumea prezentului 
crestin se reclama, ca punct de Tnceput, de 
la lumea greaca. Evident, nu socotim aici 
India si lumile necrestine, care au alte 
puncte de Tnceput. Grecii si-au pastrat 
identitatea Tn Mediterana cu pretul unor 
razboiaie care, prin disproportia fortelor 
angajate Tn lupta - pentru ca cetatile 
grecesti nu erau mari numeric - au ilustrat 
strategia si puterea solidaritatii umane Tn 



173 



fata primejdiilor. Grecii au luptat cu persii - 
Tn acest sens se poate spune ca Alexandru 



Macedon a fost creatia lor, a tipului grec de 



Eufrat, nu departe de Uruk 



Nu era de 




civilizatie - si cu romanii, urmasi ai Troiei 
(hittiti), cucerita tot de greci. Puterea de 
asimilare a modelului grec s-a ilustrat prin 
regate precum greco-bactrian, greco-indian. 
Nu trebuie iarasi uitat ca Ciprul, Frigia, 




Lydia, Cilicia, Epirul, Efesul au folosit 
modelul grec, dupa cum l-au si influentat. 
Pana Tn Tndepartata China grecii au refacut 
drumul propriilor lor origini (al Lapitilor). 
Chiar dupa disparitie, prin absorbtia de catre 
Imperiul Roman, apoi Otoman, Grecia a 
transmis modelul ei de lume imperiilor si, 
mai tarziu, dupa aparitia Bizantului, l-au 
recuperat prin modelul crestin ortodox, care 
a preluat masiv modelul grec, comentandu-l 
Tn principal pe Aristotel. Grecii au urmat 
alfabetul fenician, dar au notat si vocalele, 
nu doar consoanele. Este primul alfabet al 
lumii moderne si din el provin alfabetele latin 
si slav. 

Grenada - v. Spania 

Guatemala - v. Maya 

Gudea - rege al Lagashului, cetate-stat din 
vechea Mesopotamie, aflata Tntre Tigru si 




neam regal, era din triburile Guti (la origine 
Yuezi din India), casatorit cu o fiica de rege. 
A condus Lagashul Tntre 2144 - 2124 T.H. si 
a luptat cu Elamul si Ansan. El Tnsusi a cerut 
sa fie zeificat. Tnca de pe cand traia si-a 
facut multe temple (Lagash, Ur, Uruk, 
Nippur, Adab) si statui. A facut zeilor daruri 
de pret: cedri din Fenicia, aur din Canaan, 
ararma din lerihon, pietre pretioase din Egipt 
si lemn pentru corabii din Dilmun. A dat o 
mare importanta contractelor scrise, s-a 
descoperit o arhiva de 30.000 de tablite. 
Lagashul a fost cucerit de triburile Semite Tn 
jurul anului 2000 T.H. 

Guti - triburi indo-europene, probabil de 




=Gutian seats of power 
=Gutian "tributaries" 
=Agade 

=Lagash 

origine tochariana (Tnalti, blonzi, zona 
Mongoliei de azi), care traiau Tn Muntii 
Zagros pe vremea Imperiului Akkadian. 



174 



Urmasii lor tarzii au fost gotii (triburile 
germanice). Faceau dese incursiuni si astfel 




egipteni, nubieni (etiopieni), abisinieni, galla, 
danakil, somali, triburile beja, masai, 



l-au destabilizat. Dupa batalia de la Agade 
(2215 T.H.), cetate sumeriana aflata Tntre 
Tigru si Eufrat, au devenit stapanii Akkadului 
care n-a fost Tnca descoperit arheologic. Au 
disparut din istorie ca entitate statala dupa 
confruntarea dintre semiti si sumerieni. 



H 

Hallstatt - v. Epoca Fierului 

Ham - v. Noe 

Hamiti - dupa Biblie sunt urmasii unuia 
dintre fiii lui Noe, Ham. Dar Tn sens istorie, 
prin comparatie de ADN si comparatie 
lingvistica, semitii si hamitii au aceeasi 
origine, coborati fiind din Akkad spre sud- 
est, Tn amestec cu populatii indo-europene. 
Arheologii si lingvistii Ti Tmpart pe hamiti Tn 
ramura de est, care-i cuprinde pe vechii 







wahuma (ori watusi) si ramura de nord, 
care-i cuprinde pe berberi, triburie tibbu, fula 
si guanches (populatia originara a insulelor 
Canare, azi disparuta). Sunt oameni cu 



J#L 



I I 




Nubians 

pielea Tnchisa la culoare si parul negru, cret, 
cu ochi mongoloizi. Vechiul Kush, care se 
Tntindea deopotriva Tn Peninsula Arabica si 
Tn Cornul Africii, era prin excelenta un regat 
hamitic si de aceea regina Sheba a migrat 
spre Cornul Africii. Meroe a fost un regat 
hamitic. Arabii, Tn sens larg, au fost la 
origine hamiti. Araba Tnsemna, Tn limbile 
hamitice, stepa. Hamitii aveau o societate 
matriarhala, zeita-Luna si femeile 
conduceau triburile si nu barbatii ori zeul 
Soare. Numai raspandirea islamismului a 
dus, prin insistence de generatii, la pierderea 
ideii de diferenta Tntre arabi si islamici, ca si 
la Tnlaturarea pozitiei femeilor Tn comunitate, 
desi s-a pastrat pana astazi, ca urmare a 
mostenirii arabe, dreptul femeii islamice de 
a-si pastra averea dupa casatorie numai pe 
numele ei. Au fost si numeroase triburi care 



175 



au adoptat limbile semitice fara sa fie hamiti 
ori semiti. Canaanitii si vechii cretani nu erau 
la origine semiti. Cartea mortilor, a Egiptului 
antic, hamitic prin excelenta (conform Bibliei, 
Misr - azi numele egiptean al tarii - era 
urmasul lui Ham), pomeneste despre 
nasterea omului Tn pesterile de unde 
izvoraste Nilul. Ceea ce este adevarat si Tn 
sens istoric, deoarece Nilul Albastru 
izvoraste din Nubia, iar Nilul Alb din 
Zambezi, ambele avand populatii originar 
hamitice. 



Hammurabi (1810 - 1750 T.H.) - al saselea 



semitilor Tn Canaan, era amorit, urmasul Tn 




rege al Babilonului din dinastia amorita 
fondata de Shumu-Abum Tn 1894 T.H. Atunci 
cand a devenit rege, Babilonul era doar o 
cetate-stat, dar, luptand cu Elamul si apoi cu 
Larsa, a asigurat expansiunea Babilonului 
Asiriei. Pentru a tine Tn frau numeroasele 
conflicte izvorate din diversitatea triburilor, a 
dat un cod de legi, printre primele din istorie, 
scris pe tumuli de bazalt Tn arameica (se 
foloseau cuneiformele. A dispus sa fie 
asezat cate un stalp cu legile Tn fiecare 
cetate, pana Tn Susa, capitala Elamului (azi 
Kazahstan). Centrul de greutate al legilor 
sale era familia si codul aseza raporturile 
economice si de comportament Tn viata 
cetatii. Abraham, eel care a dus triburile 




linie dreapta al lui Hammurabi. 



Harappa - cea mai veche civilizatie de tip 
orasenesc din India, care ocupa un milion si 
jumatate de km 2 , Tn lungul Indusului (fluviu 

P 




izvorat din platoul Tibetului si care se varsa 
Tn Marea Arabiei, Tncrucisand tropicul). 
Harappa a ocupat Pakistanul de azi si nord- 
vestul Indiei. Indusul merge aproximativ 
paralel cu albia secata a fluviului antic 



176 



Sarasvati, care izvora din Himalaia si se 
varsa Tn Golful Cambay, avcand o lungime 




de aproape 8000 de km. El a asigurat, de 
fapt, raspandirea celor mai vechi culturi ale 
umii si, probabil, o parte din migratia pe 




uscat a dravidienilor spre Asia si Asia Mica. 
De altfel, cultura Harappa are un 
corespondent la fel de vechi si de fabulos: 




civilizatia Oxus, pe Amu Daria de azi, Tn 
Afganistan. Ambele civilizatii au aparut dupa 
Epoca de Piatra (Paleolitic), au ajuns la 
stralucire Tn Epoca Bronzului si au dezvoltat 
gustul pentru arta miniaturizata. Civilizatia 
Harappa a avut o perioada incipienta, una 
de stralucire si una de apogeu, fiiind situata 
cu totul Tn intervalul 3000-1400 T.H. Scrierea 
n-a fost Tnca descifrata, dar dateaza din anul 



3000 T.H. Au avut planning si administrate 
pentru cetati care asigurau viata a sute de 
mii de oameni, controlati nu prin forta, ci prin 




religie, adica pe cale psihologica. Religia 
Tmbina samanismul si raportarea individului 
la Cosmos. Carl Sagan a constientizat faptul 
ca scala Timpului corespundea Tn 
cosmologia vedica scalei stiintifice actuale a 
Timpului cosmic. Au avut calendar si 
matematica avansata, deoarece opera cu 
cifra 0, pe care, mai tarziu, Imperiul Roman 
n-a avut-o, a fost redescoperita abia de 
arabi. Aveau relatii comerciale cu Elamul, 
Mesopotamia, Creta si Egiptul. De altfel, Tn 
jurul anului 1500 T.H., triburi indo-europene 
au migrat spre tinuturile Indusului. Tn acest 
fel, civilizatia vedica, pe care a reprezentat-o 
civilizatia Harappa, a luat sfarsit, nu fara a 
transmite Indiei si lumii un set de cunostinte 
si un mod de a fi si de stapani viata Tn 
societatile omenesti. 

Hattusha - capitala Imperiului Hittit, aflat pe 
teritoriul Turciei de azi (Yazilikaya), Tntre 
Muntii Taurus (Caucaz) si Golful Persic. 
Imperiul vechi (secolele XV-XIII T.H.) si 
Imperiul Nou (secolele XIII-XII T.H.) sunt 




177 



precedate de civilizatia paleolitica 
(mesotitica), Tnceputa cu 40.000 de ani T.H. 
si care era una locala (a Omului de 
Neanderthal, din timpul marii glaciatiuni). Se 
pare ca ei difera de triburile hatti ori chatti de 
la Tnceputul mileniului al ll-lea T.H. pe acele 
locuri, fiind „fiii lui Heti" 




(egiptenii le spuneau kheti, iar Biblia heti). In 
limba hatti zeiteii Lunii i se spunea Kashku, 




un cuvant care desemna, Tn scrierile hittite, 
triburile pala, venite dinspre Imperiul Pala 
(India). Vorbeau o limba indo-europeana, 
nittita, limba culta, a diplomatiei, formata din 
doua limbi de baza, luwita (pe care, apoi, au 




vorbit-o lydienii) si palaiana. Aveau o scriere 
proprie, hieroglifica, dar foloseau si 
cuneiformele arameice. Textul se citea de la 
stanga la dreapta primul rand, de la dreapta 
la stanga al doilea rand, deci Tn forma de 
sarpe. Erau foarte buni administratori, 




arhivele din 

Hattusha, 

descoperite nu de 

mult, aveau 

10.000 de tablite 

care reglementau 

vanzarile, 

cumpararile si 

actele de mariaj. 

Se pare ca Troia 

si Babilonul le 

plateau tribut. Au reusit sa-i tina la distanta 

pe asirieni si pe egipteni, deopotriva 

interesati de spatiul Golfului Persic. Cu 

' ' ■•■■•'; ■■■-.>«£?. 





egiptenii, mai exact cu Ramses al ll-lea eel 
Mare, au Tncheiat primul tratat de pace scris 
al istoriei omenesti, dupa ce au pierdut 
marea batalie de la Kadesh (1274 T.H., loc 
aflat Tn sudul Israelului de azi si care 



178 



controla marile rute comerciale dinspre Asia 
spre Africa si Europa). Au consolidat o 
civilizatie neobisnuit de toleranta prin 



combinatia de simboluri si prin multimea 




zeilor (cateva mii). Nu se stie daca vin din 
centrul Asiei 




ori dinspre India. Hattusha era formata din 
doua parti, una de Sus, cu palate, temple, 
depozite de hrana, arhive, si alta de Jos, cu 
locuinte. Abraham, profetul evreilor, era 
amorit, dar sotia sa, Sarah, era hittita. 

Imperiul Hittit 
a disparut la 
impactul cu 
popoarele 
marii, probabil 
primele triburi 
de greci care i- 
au atacat 

venind dinspre 
Mediterana a 
dus la razboiul 
Troiei (Tn hittita 
Willusha, 
numita de 

greci llion) 
descris de 
Homer Tn 

lliada si care a 
dus la migratia catre Peninsula Italica a 
troienilor, fondatorii Romei. 




Hazari - v. chazari 



Helveti - v. Celti 



Hephtaliti - popor care a jucat un rol 



Kyrghyz Tribes 




important Tn veacurile 5-6 d.H. Tn istoria 
Indiei si Persiei. Surse vechi chineze Ti 
mentioneaza la Tnceputul veacului al ll-lea 
d.H. ca fiind hunii albi, care locuiesc Tn 





' = 




N •■ f 




e i, 






. 1 

5 


^M 


W j& — 


M — )} 


S" r / 

- . 1 


1 


N 


% 


& 


i" 




s ■ 





Dzungaria, dincolo de Marele Zid. Au cucerit 
Sogdiana si Khorasan si s-au deplasat astfel 
mai spre sud. Apartineau fie triburilor est- 




ranice, fie tocharienilor. Persii le-au spus 
hephtaliti (dupa simbolul vulturului care era 
al acestor triburi), indienii si armenii huni 
albi, fiindca erau Tnalti si blonzi, Ti credeau 
stramosii partilor, iar chinezii le+au spus 
Yuezhi, ceea ce Tnsemna Tnchinatorii Lunii 



179 



(sunt mentionati din secolul al Vl-lea T.H., iar 
Tn secolul al ll-lea T.H. sunt vizitati de o 
misiune chineza care a mentionat cinci 
triburi mari, ocupand Bale sau Bactria(na), 
numita de chinezi Daxia, Oxus (azi Amu 
Daria), Parthia, Sogdiana si laxartes (azi Sar 
Daria). 



Herakles (Hercules la romani) - erou al 




Argosului, Tn Grecia antica, devenit zeu 
pentru marile sale Tnfaptuiri Tn favoarea 
atenienilor. Numele real era Alcides, iar 
Herakles Tnsemna „faimos datorita zeitei 
Hera". Deoarece ea, afland ca Zeus a 
pacatuit cu o muritoare (din stirpea lui 
Perseu) care avea sa nasca acest copil, i-a 
provocat toate necazurile acestui copil, 
devenit tanar luptator. Si biruindu-le, el a 
devenit faimos. Personaj nu doar mitologic, 
cum se acrediteaza adesea, Herakles 
(pentru romani Hercules) este un personaj 
parabolic pentru toate civilizatiile 
Mediteranei de la sfarsitul celui de-al doilea 
mileniu si Tnceputul celui dintai mileniu T.H. 
Nici nu mai are importanta daca a fost sau 
nu, la un moment dat, regele Argosului. Cele 
12 victorii ale sale au vizat, fiecare Tn parte, 
distrugerea unui standard al lumii de pana la 



el si curatirea bazinului mediteranean de 
simbolurile pluri-animale venite din Asia ori 
India, Tn favoarea logicii omenesti. Dupa 
uciderea leului din Nemea, prima cetate 
unde se desfasurau jocuri olimpice, acestea 
au fost inaugurate la Atena; dupa uciderea 
Hidrei din lacul Lerna (dragonul cu 9 
capete), acest vechi simbol venit din 
Extremul Orient a disparut din reprezentarile 
Greciei. Gratie lui au disparut centaurii, pe 
jumatate om si jumatate cal (Chiron, 
Eurythion, Nessus), iepele, vacile, taurii 
(inclusiv Minotaurul) magici care veneau din 
Egipt ori India, traversau Bosforul, 
simbolizau Soarele ca zeu suprem si 
avansau spre Europa (Tn ordine mitologica 
bourul de pe sterna Moldovei a fost cea mai 

.Eleusis 
Megara. ^ thens 

•Corinth Attica 

I Salamis 

ycenae Aegina Hyme 

Epidaurus 
ir Y ns * Sunium 

• Argolis JLJ 
Asine •Troezen 

•Mases 
.Hermione 



nordica si ultima reprezentare a acestui 
simbol), pasarile Stymphaliei care, de fapt, 
simbolizau vulturul (venit din Asia cu mezii si 
partii). El a ucis deopotriva monstrii terestri, 
acvatici, aerieni si subpamanteni, a separat 
viata omului de viata celorlalte regnuri. 
Titanii au capatat, gratie lui Herakles, functii 
limitate si si-au pierdut din puteri: Atlas, 
Anteu, Prometheu. Toate civilizatiile 
mediteraneene l-au acceptat si l-au folosit. A 
fost Tn Thracia, Macedonia, Misia, Troia, 
Theba, Sparta, Tn Lidya, Tn Tartessos. I-a 
ajutat pe argonautii lui lason sa aduca Lana 
de Aur din Colchida. Numele sotiilor lui au 
devenit nume de cetati, simboluri ale 
extinderii influentei grecesti Tn Mediterana. 
El ar fi construit cele doua coloane care 
separau Mediterana de Okeanos (Atlanticul), 
Coloanele lui Hercule, azi stamtoarea 
Gibraltar. A primit de la Helios (Soarele!) 
unul dintre caii lui Ganymede si a traversat 



180 




oceanul (!), iar la Tntoarcere a Tnapoiat calul 
(acesta e un simbol care indica Tntelegerea 
sfericitatii Pamantului). Datorita regatelor 
greco-indian si greco-bactrian, influenta 
limpezitoare a faptelor lui Herakles s-a Tntins 
catre Asia spre nord-est si sud-est, 
modernizand - daca putem spune astfel - 
standardele lumilor vechi (Japonia, China, 
India), oferind, daca nu o alternative, un 
termen de comparatie cu propriile 
standarde. 



Herodot (n. 

484 T.H., 

Halikarnas, Tn 
Caria - m. 430 
T.H., insula 
Samos) - 

primul istoric 
al lumii, 

fondatorul 
domeniului, 
acela care, 
prin Istohile 
sale, a dat 
chiar numele 
domeniului. Dupa tata era carian din Caria, 
un regat din Asia Mica aparut dupa disparitia 
Imperiului Hittit si unde se vorbea luwita, iar 
dupa mama grec. Deoarece Caria Tnsasi a 
disparut Tn urma impactului cu persii, care 
au atacat si cetatile grecesti, problema 
Istoriilor lui Herodot este aceea a 
inventarierii fortelor din estul Mediteranei 
pentru a tine piept acestui atac. El descrie 
civilizatiile, potentialul armat, etnografia 
zonei si Tncearca tot timpul sa separe mitul 
de realitate, sa transfere Tn registrul realitatii 
umane ceea ce e de transferat. El compara 
si declara sursele folosite, adica face opera 
stiintifica. Aparitia lui Herodot Tn lumea 
greaca a fost posibila dupa existenta lui 
Herakles. Asa cum reiese din Istorii, 
cercetatorii ulteriori au desenat o harta a 
lumii cunoscute de Herodot care nu este nici 
pe departe cea mai completa pe care o 
detineau grecii antici (v. Strabo), dar este o 
harta Tntinsa si amanuntita a evenimentelor, 
o sursa valabila pana astazi, deoarece, pe 
baza ei, au fost facute ulterior importante 
decoperiri arheologice: Troia, Atlantida 
(vazuta din satelit Tn 2005, Tn spatiul din 
Atlantic aflat Tntre Marea Britanie si coasta 



( fypercoreans 




AUSTRAL SEA 

spaniola, exact unde o plasase Herodot, 
„dincolo de Coloanele lui Hercule". Evident, 
nu luam aici Tn cosideratie ceea ce s-a 
Tntamplat Tn China veche, ori Tn India, unde 
scrierile care aveau drept obiect 
evenimentele istorice au fost mult mai vechi, 
ci valoarea originara a lui Herodot pentru 
cultura europeana ori de influenta 
europeana. 

Himalaia - eel mai mare masiv muntos al 




lumii, format prin Tncretire, datorita alipirii 
placii tectonice a Indiei de Asia, Tn urma cu 
70 de milioane de ani (Cretacic). Numele 
Tnseamna Malaya de Sus, cea Tnalta, Tn 
comparatie cu Malaya de Jos, propriu-zisa, 
peninsulara, alcatuind azi statul Malaezia, ce 
cuprinde o parte a peninsulei si o parte a 
insulei Borneo. Himalaia are 40 de varfuri 
muntoase Tnalte de peste 8000 de metri. 
Lantul muntos este marginit de Tibet la est si 
de desertul Taklamakan la vest. Everestul 
este numit „acoperisul lumii". Tmpreuna cu 
masivul Pamir a reusit sa protejeze viata 
oamenilor la Tnceputurile ei, pe cand Centura 
de vulcani ecuatoriali ai planetei - Tn zona 
Tnca activi si astazi - a dus la cutremure si 
inundatii (si post-glaciatiune) Tn urma carora 
Tn zona s-a scufundat un continent, iar 
nivelul apelor planetare a crescut, acoperind 
o serie de asezari de tip megalitic. Patru 
mari fluvii (ca si cele patru fluuvii mentionate 
Tn Biblie!) izvorasc din Himalaia: Indus, 



181 




Gange, Yang Tze, Mekong. Sase tari au 
acces la parti ale masivului: Afganistan, 
Pakistan, Nepal, India, Buthan, China. Ele 
sunt mostenitoare ale civilizatiilor care s-au 
dezvoltat si au avansat Tn spatiu si timp Tn 
lungul acestor fluvii, precum si Tn lungul 
fluviului Sarasvati, disparut Tn mileniul VIM 
T.H. Stramosii nepalezilor se numeau newar 
si urmasi ai lor Tnca exista. Dintre ei s-a 




nascut, Tn 560 T.H., acela care avea sa 
devina Buddha, capat de religie (de fapt 
filosofie transferata Tn registrul credintei) 
pentru mare parte a zonei sud-est asiatice. 
Surse indiene mentioneaza, pentru estul 
Nepalului, triburile kirata, care aveau Tnca 
vorbitori Tn secolul XX. Principala alimentatie 
era asigurata de cresterea caprelor, un soi 
de capre cu coarnele curbate, altele decat 



caprele domenstice de mai tarziu, avand 
coarne drepte. Acest lucru trebuie mentionat 
deoarece Tn Nubia (Etiopia) si Tara Bascilor 
traiesc pana astazi caprele de Himalaia, 
avand coarne Tndoite si alt ADN decat cele 
domesticite mai tarziu. lar capra a fost un 



U"mRA-H4HtA,-+lM* 




animal sacru pentru aproape toate vechile 
civilizatii ale lumii, a traversat perioada 
Paleolitica a samanismului si s-a infiltrat Tn 
religiile cosmogonice ale Neoliticului. O alta 
populatie veche a Himalaiei a fost 
confederatia de triburi fara autoritate 
centrala numita regatul Ladakh, ai carei 
locuitori Tsi spuneau dard, nume generic 
pentru convietuira dintre newar si arieni. 
Pentru raspandirea buddhismului acest 
regat a fost eel mai bun mediu, asigurand 
traversarea Tn toate sensurile, mai ales prin 
relatii de schimb de marfuri. Tn Ladakh 
religia era transmisa prin gompas, forme de 
tea 




tru popular cu improvizatii de actualizare, 
asa cum au ramas si la noi, pana de curand, 
formele de teatru popular cu Marioara si 
Vasilica, ori Tn Venetia teatrul cu masti. Mai 
trebuie adaugat ca darzii au fost si o 
populatie straveche Tn Serbia de azi, iar 



182 



numele Darda se da si Tn prezent copiilor din 
Campia Rormana. Schimbari dramatice Tn 
viata acestor populatii au avut loc Tn mileniul 
al ll-lea d.H., cand arienii au Tnceput sa se 
miste din locurile originare spe sud si vest. 
Totusi, dovezi etnografice implicite atesta 
comunicarea parametrilor culturali - probabil 
odata cu purtatorii lor - pana Tn zona 
Muntilor Anzi, care are aceleasi motive 
decorative ca si Tn Himalaia, dupa cum 
unele pot fi Tntalnite Tn cultura etiopiana ori a 
tracilor, apoi Tn America Latina. Arheologii si 
istoricii numesc cultura varfurilor acest mod 
de vietuire al comunitatilor omenesti. Nu 
este Tnsa mai putin adevarat ca, din pricina 
climei, investigatiile arheologie sunt putine si 
masivul Himalaia pastreaza Tnca numeroase 
secrete ale vechilor civilizatii. 

Hinduism - religie adoptata de o buna parte 
a Indiei, de unde si numele ei. A fost initiata 



instrumentele folosite de Brahma spre a 




de Brahma, care este, ca si lisus mai tarziu 
pentru crestini, o reprezentare a divinitatii: 
Vishnu. Brahma (nume de autentificare dat 
de Vishnu) s-a nascutm Nepal, la Lubimi, cu 
numele Siddhartha Gautama (cca. 563-483 
T.H.) si era print. Conform mitologiei 
consoarta lui se numea Sarasvati (v. 
Harappa). A alcatuit o sinteza a mitologiilor 
locului capabila sa asigure controlul 
majoritatii populatiei din lungul marilor fluvii 
care izvorasc din Himalaia (azi doua miliarde 
si jumatate de oameni) nu pe calea armelor, 
ci prin controlul comportamentului si al mintii 
omenesti. Sinteza lui s-a bazat pe 
cunoasterea perioadei vedice a Indiei 
(cultura Harappa), a Mahabharatei si 
Upanishadelor, a gomapsurilor care circulau 
ca sinteze de informatie si coduri de 
comportament venite din trecutul zonei. 
Pentru un hindus zeii (deva) sunt 




asigura, Tn diverse zone ale realitatii, 
implementarea actiunii omenesti si bonusul 
datorat acesteia. Hinduismul a asigurat 
astfel un avans concertat al civilizatiilor din 




lungul marilor fluvii care pleaca din Himalaia, 
vizibil si astazi, ca si o comunicare prin timp 



183 



a parametrilor bine fixati initial. Un cod de 
norme peste care n-au putut trece nici persii, 
nici crestinismul, nici islamismul si nici o alta 
religie. Cele patru elemente primordiale 
(apa, aerul, pamantul si focul), lotusul (care 
va fi un simbol si pentru Egipt), Binele si 
Raul, Cerul, Infernul si cercurile 
intermediare, cate 7 pentru fiecare sfera, 
asigura pasii de traversare ajutandu-l pe om 
sa-si masoare capacitatea de perfectionare 
Tn raport cu eternitatea. In sfarsit, continua 
renastere a fiintei esentiale, nemateriale, Tn 
forme trupesti diferite, pana la purificarea ei 
completa, care o face capabila sa intre Tn 
lumina eterna a Cerului (citeste Universului) 
prin Brahma (colectorul), puternic el Tnsusi 
gratie energiei feminine primordiale, Maya, 
asigura perenitate chiar doctrinei brahmane, 
care a facut din hinduism o religie puternica 
pana astazi. 

Hittiti - v. Hattusha 

Hobbiti -v. pigmei 

Homo Sapiens - v. Omul 

Huni - sunt mentionati pentru prima oara ca 




entitate de surse chineze vechi (secolul al II- 

lea d.H.), care 
precizeaza ca Huna 
(Tn limbile turcice 
vechi hun Tnsemna 
om) sunt asezati 
dincolo de marele 
Zid, ca sunt Tnalti si 
blonzi (li se spunea 
hunii albi pentru a-i 
deosebi de alte 
neamuri tucice), iar 
teritoriul lor de 
origine este desertul 
Ordos, care leaga 
Himalaia de China, 




Tn lungul fluviului 


Yang 1 


"ze. 1 


nceputu 


Hun 


Chinese 


Hun 


Chinese 


Hun 


Chinese 


STff 

i 


s 


XI 


£ 


! V 


i 

TV. 


4 


t 


,* 


A 


,r 


*, 


.* 


*r. 


? 


9 


> 


z 


10 


Bty 


II 


i 


T 
r? 


T 


5 

IS 


a 


n 

U 1¥ 


9P 


X 
is 


¥ 


X 

16 * 


1* 


V 

17 


£ 


n 
it 


/w 


19 


* 


ft 

»5 


fir 


X 

21 


X 


12 


t 


<* 

n 


a 


t 

it 


* 




* 


£6 


y 




t 



n 


a 




# 


m^ 


pft 


J 


* 


X 

ii 


X 


33 


& 


> 


T> 


3$ 


D 

a 

36 


*$ 


3 ,o 


& 


A* 

38 


J£ 


A* 

39 


£. 




ca si traseul lor spre Europa pot fi masurate 
gratie unei inventii tehnice: arcul facut din 



184 



fasii suprapuse de lemn, prin aglomerare. 
Miscarea lor catre vest a Tnceput Tn veacul al 
IV-lea d.H., pe cand hephtalitii se pregateau, 
aproximativ pe aceleasi teritorii, sa se 
constituie Tntr-un regat. Nu se stie nici pana 
astazi daca, la origini, hephtalitii si hunii sunt 



Hurriti - triburi venite Tn nord-estul 
Mesopotamiei pe la 3000 T:H. (urme hurrite 




acleasi triburi, sunt Tnrudite ori doar aliate, 
provenite din mai multe neamuri. Fapt este 
ca hunii au fost Tmpinsi spre Bactriana 
(Balckh), pe care o cuceresc aliindu-se cu 
sarmatii. Valul hunilor, dupa o asezare 
pasagera Tn spatiul dintre Marea Neagra si 
Marea Caspica, a Tmpins mereu mai spre 
vest diversele triburi germanice. De altfel, Tn 
perioada de maxima stralucire, cand au fost 
condusi de Attila (434 - 452 d.H.) si au 
constituit un imperiu, hunii au ajuns pana pe 
teritoriul Spaniei si Frantei de azi. Dar 
deschiderea conflictului cu celtii (triburile de 
gali cu care au luptat Tn zona Catalunei) a 
dus la refularea lor din nou spre rasarit, 
unde au fost o vreme clienti (termenul 
desemna supunerea Tn fata unui suzeran) ai 
Imperiului Roman si diverse alte triburi 
migratoare, au facut incursiuni de prada Tn 
Imperiul Bizantin si au disparut din istorie la 
putina vreme dupa moartea lui Atilla, gratie 
aliantei contra lor a tuturor triburilor 
germanice, care au reusit sa-i Tnfranga. 




se gasesc Tn Siria, Irak, Turcia) dinspre 
India. Atestari arheologice de locuire exista 




Tnsa de la 8000 T.H.: megaliti, unelte din 
piatra. Despre noii locuitori nu se stie sigur 
ca sunt indo-aryeni. Aveau o civilizatie 
avansata, s-a descoperit o asezare de tip 
orasenesc datand din mileniul al treilea T.H. 
numita Urkesh: palate, temple, ziduri Tntarite. 




Acest tip de asezare s-a multiplicat Tn 
mileniul al ll-lea T.H. Nu vorbeau o limba 
indo-europeana si nici semitica, ci una 
aglutinanta, care a fost mostenita de 
cetatea-stat Urartu si de armeni. Hurritii au 
avut doua regate cunoscute, unul cu numele 
de Arrapha si altul cu numele Mittani, 
precum si regatul hurrito-amorit cu numele 



185 



Yamhad, care le precede Tn timp pe cele 
doua. Capitala regatului Mitanni a fost 
Washukanni, cuvant Sanskrit, care Tnsemna 
„o mina de sanatate"!. Una din tablitele de la 
Tell el Amarna, capitala edificata de 
Amenhotep al IV-lea Tn Egipt, ca si mai 
multe texte bilingve din arhivele de la 
Hattusha, au dus la descifrarea dialectului 
hurrito-amorit. Au luptat cu Babilonul, 
Akkadul si cu hittitii si au castigat controlul 
zonei, cu intemitente, Tn mileniul al 11-leaT.H. 



Hyksogi - au existat pareri care au sustinut 



1540 T.H., dar ei n-au cucerit nicodata si 
Egiptul de Sus, de la izvoarele Nilului). De 




\////A 

ca acestia erau, Tn fapt, hurritii (ca teritoriu o 
parte a Imperiului Hittit), care au patruns Tn 
^^^^^^^^^^^^^ Egipt cam Tn 1700 

T.H., an cand 
Tncepe sa se scrie 
despre hyksosi 
(aceasta fiind 
denumirea din 
sursele grecesti). 
Alte surse 

considera ca 

acestia a fost 
canaaniti (cu 

deosebire 
edomiti), dar, 

oricum, de 

influenta hurrita. 
Un lucru este cert: 
dinastiile a XV-a - a XVI-a a Egiptului antic 
au avut faraoni din randul hyksosilor (1648- 



V ( Lf 


V ' W 


V 


~ i w 




altfel, Tsi constituisera un regat puternic, care 
cuprindea sud-vestul Asiei Mici si delta 
Nilului. Capitala acestui regat se numea 
Avaris (1640 - 1560 T.H.), sapaturile 
arheologice au identificat-o pe teren. Acest 
fapt i+ar identifica cu stramosii avarilor. 
Hyksosii au adus pentru prima oara calul Tn 
Egipt. Au fost alungati de egipteni, Tn final, Tn 
timpul dinastiei a Xlll-a, Tn desertul Neghev, 
din Israelul de azi, unde au fost Tnfranti si au 
disparut. 



lafet - v. Noe 

lapet - v. Prometeu 

lazygi - triburi de sarmati (care sunt 




iraniene ca origine), ca si alanii. In drumul 
dinspre Asia spre Europa s-au oprit mai mult 
langa Marea de Azov Tn secolele II - I T.H., 



186 



unde s-au aliat cu regele Pontului, Mithridate 
al Vl-lea, pentru a rezista atacurilor 
Imperiului Roman . Erau foarte buni calareti 
si purtau armuri din zale. Apoi au fost folositi 
de catre romani pentru a-i Tnf range pe daci. 
Tn acest sens au fost adusi si asezati Tn 
Campia Panonica, Tntre Dunare si Tisa, 
pentru ca Burebista sa fie prins Tntre doua 
fronturi. Numai ca, odata ajunsi Tn noua 
locatie, iayzigii au refuzat cooperarea cu 
Roma. Dupa cucerirea Daciei de catre 
romani au hartuit continuu Imperiul, astfel 
meat, Tn 170 d.H. l-au ucis pe guvernatorul 
roman al Daciei si Moesiei, Claudius Fronto. 
Alianta subtextuala a dacilor cu iazygii 
venea pe fondul lor indo-iranic comun. Dupa 
anul 230 d.H., venirea vandalilor i-a Tmpins 
spre nord pe iazygi, nu fara a fi lasat urme Tn 
istoria romanilor. Pana astazi Tn Ungaria 
exista o minoritate iasica (iazyga), iar limba 
pe care au vorbit-o a fost prezervata pana la 
1876. 



Iberia - este spatiul numit astfel Tn vechiul 

EARLY GEORGIAN STATE OF IBERIA CA. 600 BC - 500 AD 
ZYKHIA 




MAC H Of, IA 

K. OF PONTUS 

130- U BC I A C _ 

K. OF ARMENIA 

SriUCl IS'l BC 

CJ B Z I IT AD Rwnn vkijI sUIe 
nf-iw to Rdt«i En^M 

EMPIRE OF ALEXANDER ™-»bc. 



ROMAN EMPIRE 

5re* C- 3 B C 



PERSIAN EMPIRE »■»■' MEDIAN EMPIRE •» ■"•' 

Caucaz, ca si Tn vechea Peninsula Iberica, 
desemnand astfel o filiatie a populatiilor 
identificata de grecii antici (Herodot, 
Ptolemeu). Iberia Caucazului se afla pe locul 
actualei Georgii, pronuntat de sciti Gurj (de 
unde, astazi, gruzin Tn rusa). Ei Tnsisi Tsi 
spuneau kartveli, dupa numele primului rege 
al triburilor, devenit zeu. Vechea Iberie se 
Tntindea si pe teritoriul actualelor republici 
autonome Abhazia si Ajaria. Tot acest 
teritoriu era numit de greci Colchis 
(Colchida), regat Tn care erau cuprinse 
triburile mushki si meskhs. Capitala se afla 
la Mtskheta. Medeea, fiica regelul 




Colchisului, a fost adusa Tn Grecia de lason, 
plecat dupa Lana de Aur, de la Mtskheta. 
Desi zona a fost locuita Tnca din Paelolitic, 
totusi semne scrise despre regatul Colchidei 
apar abia datorita coloniilor Miletului, 
edificate Tn lungul tarmului Marii Negre Tn 
secolul al Vl-lea T.H. Acei iberici au luptat cu 
regatul Pontului, Imperiul Persan, Imperiul 
Roman, Imperiul Bizantin, arabii si Imperiul 
Otoman, aliindu-se, Tn cele mai multe cazuri, 
cu armenii. Nevoia de a rezista, nu Tn ultimul 
rand cultural, deoarece zoroastrismul facea 
mari presiuni, i-a facut sa adopte devreme 
crestinismul oriental (la Tnceputul secolului al 




IV-lea). Vechiul drapel al Colchidei ilustra 
originea iberilor din Caucaz, veniti probabil 
Tn cursul marii migratii a Neoliticului: o capra 
avand coarnele curbate, originara de la 
poalele Himalaiei, ca si semnul zeitei lunii, Tn 
care credeau triburile. Regele Vahtang I 
(447-502) a reformat regatul (administratia si 
scrierea), facand la Mtskheta (aflata pe un 
varf muntos) patriarhatul, iar capitala 
administrativa la Tbilisi (aflata Tn vale, la 
confluenta dintre Kura si Arakvi). Vahtang I a 



187 




ibere. Vechea lor limba a disparut Tn secolul 
III d.H., fiind Tnlocuita cu latina. Pare sa fi 



rezistat Tn fata persilor Tntr-un razboi de 
uzura de 20 de ani fara nici un sprijin din 
afara si a fost ucis Tn final. 

Iberia din Peninsula Iberica desemna spatiul 
de locuire al unor vechi triburi pre-indo- 
europene care au trait Tn sud-estul 
peninsulei, numita - din cauza lor - Iberia de 




BEREBERES 

grecii antici, dar probabil si de fenicieni. 
Drumul mediteranean dinspre Fenicia si 
Grecia spre iberii din peninsula este atestat 
de numeroasele artefacte gasite. Probabil 
Tnsa ca iberii din peninsula au migrat dinspre 
Asia cam Tn acelasi timp cu aceia din 
Caucaz, adica Tn Neolitic. Unii au ramas Tn 
Caucaz, altii au urmat calea tarmului marii si 
a cursurilor mari de apa, odata cu Tncalzirea 
vremii de dupa marea glaciatiune. La 
Tnceputul mileniului I T.H. au ajuns acolo 
celtii si s-a format plasma civilizatiei celt- 




fost o limba izolata, care nu apartinea 
grupului indoeuropean, fiind conectata mai 
degraba cu limba bascilor ori a etruscilor 
(ambele teorii sunt disputate), adica 
pelasgilor ca populatie de substrat a tarmului 
nordic al Mediteranei. Au lasat morminte de 
tip kurgan si artefacte care vadesc un grad 
Tnalt de civilizatie. Celebru Tn toata lumea a 
ramas orasul-cetate Tartessos (datorita 
minelor de argint a fost colonizat foarte 
timpuriu de fenicieni). 



Ibiza - una dintre insulele din arhipelagul 
Baleare din Mediterana, aflata Tntre Italia si 
Spania, alaturi de Mallorca, Minorca, 
Formentera s.a. mai mici. Cel mai vechi 
nume al insulei este Ibosim (punic, adica 
fenician) si Tnsemna insula zeului Bes (zeul 
egiptean al jocurilor). Arhipelagul a aparut ca 
urmare a activitatii vulcanice din Pleistocen, 
ce a dus la aparitia faliei subacvatice care 
le-a separat de Sicilia. Au fost locuite din 



188 



Neolitic, Tmpartasind cu Malta si Canarele, 

ISLAS BALEARES 




Forushtsha 

dar si cu sudul coastelor Frantei si Spaniei 
de azi, vietuirea Tn pesteri si tumulii 
megalitici. Prima colonie feniciana a fost 




Carthagina, 814 T.H., pe tarmul nordic al 
Africii, apoi Ibiza, 700 T.H. Dupa razboiul 
troian a fost colonizata de grecii din Rodos 
(Poseidonia, astazi sub ape). Dar, chiar 




Baal, fiindca aici se faceau jertfe catre zeu 
Tnainte de iesirea Tn larg a navigatorilor 
fenicieni. Ibiza s-a opus, ca toti fenicienii din 
zona, Imperiului Roman. Vandalii din nordul 
Africii au cucerit Ibiza Tn 455 d.H., apoi s-au 
Tndreptat spre sud-estul Peninsulei Iberice. 
Alte insule au fost ocupate de bizantini (535 
d.H.), dar nu Ibiza. Tn perioada araba a 
depins de Valencia, iar la 1235 au cucerit-o 
regii Aragonului si au introdus crestinismul. 
Columb, finatat de Castilia si Aragon pentru 
calatoriile sale, Tnainte de a iesi din 
Mediterana, a facut aprovizonarea corabiilor 
Tn porturile Ibizei, apoi Tn Canare. 

Ibn Sina - numit Tn latina Avicenna, a fost 




Tnainte de asta, Strabo a dat insulei numele 
ostenilor ei Tmbracati Tn zale: Gymnatas. 
Cuvantul Baleare vine de la zeul fenician 



parintele stiintelor, medicinei si filosofiei, 
folosit ca sursa pana Tn secolul al XlX-lea. 
Era persan trecut la islamism, a scris Tn 
persana si araba. S-a nascut la Bactriana 
(Balckh), Tn 980 d.H. (370 anul Hegirei) si a 
murit la Hamedan, azi Tn Iran, Tn 1037 d.H. A 
scris in jur de 450 de volume, din care 240 i- 
au supravietuit. 150 dintre ele erau de 
filosofie (logica, stiinte), iar 40 de medicina. 
Este considerat initiatorul mai multor 
domenii de cercetare si tehnologii, metode, 
experimente. A studiat la Bactriana (azi in 
Afganistan) si la Bukhara (azi Uzbekistan), 



189 



unde se nascuse si a avut acces la 
biblioteca regala a Samanizilor (prima 
dinastie persana trecuta de la zoroastrism la 
islamism), care a ars chiar Tn timpul vietii lui 
Ibn Sina, dar avea manuscrise chineze, 
turcice, iranice, indiene mesopotamiene 
foarte vechi, precum si lucrarile lui Aristotel, 
Platon, Ptolemneu, Strabo, Erathostene, 
Galenus si altor Tnvatati din antichitatea 
greco-latina, inclusiv ale unor filosofi arabi 
din Spania. Sinteza culturala pe care a 
facut-o Ibn Sina pe baza acestei cunoasteri 
a facut din el un Leonardo da Vinci al Evului 
Mediu timpuriu al lumii arabo-persane. lata 
pe scurt domeniile si stadiul lor asa cum le-a 
fixat el Tn veacul al X-lea d.H.: medicina - 
Canonul medicinei este o enciclopedie Tn 14 
volume scrise Tn araba, bazata pe 
experimente proprii, pe scrierile lui Galenus, 
ale medicinei indiene din Sushruta si 
Charaka, pe vechea medicina persana si 
araba. Tn aceasta enciclopedie Tsi au 
originile cercetarile asupra corpului uman 
adica viitoarea chirurgie (inclusiv, Tn veacul 
al XV-lea, studiul globului ocular) ca si 
instrumentarul legat de ea, studiul si 
cuantificarea substantelor, adica viitoarea 
farmacie si viitoarea alchimie, 

predecesoarea chimiei; studiul bolilor 
infectioase si folosirea carantinei ca metoda 
de pastrare a sanatatii sociale, urmarirea 
clinica a pacientului, adica stabilirea 
sindromului bolii si a diagnosticului, a 
factorului de rise, a definit ce Tnseamna 
dieta. A distins Tntre bolile trupului si ale 
mintii, ocupandu-se de ceea ce numim azi 
tuberculoza, pleurezie, infectii pulmonare, 
dar si de devierile sexuale, perversiuni, 
neurastenii, boli neuro-psihice. Este, pana 
astazi, prin conexiunile dintre seriile de fapte 
(fiziologie, patologie, igiena personala si 
colectiva), eel mai important tratat de 
medicina scris vreodata; filosofie, Tn sensul 
vechi, de atocuprinzatoare cunoastere a 
solutiilor pe care omul trebuie sa le aplice 
pentru a vietui Tn acord cu sine si cu lumea. 
Tn zona filosofiei s-a ocupat de logica, 
metafizica, cosmogonie, etica, politica. L-a 
contrazis pe Aristotel si a introdus ideea de 
diferenta Tntre esenta si existenta, Tntre 
minte si suflet, ca si ideea silogismului 
temporal, conform caruia ceea ce este 
valabil la un moment dat poate sa nu fie 
valabil la alt moment dat; a facut deosebirea 



Tntre logica inductiva si deductiva. Tn ce 
priveste stiintele naturii, a ramas tratatul Tn 
noua volume intitulat Cartea tamaduirilor, o 
enciclopedie a stiintelor naturii, Tn sensul ca 
sunt mentionate produsele naturale care 
contin elemente tamaduitoare pentru 
suferinte umane; matematica - Tndeosebi 
aritmetica, teoria numerelor (a lucrat cu baza 
de calcul decimala, Tn sistem indian, dar si 
sexagesimla, Tn sistem mesopotamian); 
fizica - Tn acest domeniu s-a ocupat de 
studiul luminii si al naturii ei materiale, de 
precipitatii, de optica (despre lentile si viteza 
finita a luminii care decurge din natura ei 
materiala); psihologie, astronomie, geologie 
(natura cutremurelor, modificari planetare, 
Pamantul ca planeta sferica alaturi de alte 
planete de pe Cer); inginerie - despre 
natura mecanismelor simple si compuse, 
despre projectile, traiectorii, parghii. 
Mentioneaza sapte planete: Saturn, Jupiter, 
Marte, Soarele, Luna, Venus si Mercur si 
stabileste Tn ce fel fiecare din ele 
influenteaza psihicul uman si Tl determina 
dupa semnul (emanatia) planetei sub care s- 
a nascut o fiinta, ca si Tn zodiacul 
mesopotamian. Tn sfarsit, s-a ocupat de arte, 
mai ales de muzica, pentru care a definit 
natura sunetului si a alcatuit un sistem de 
notatie dupa Tnaltimea tonurilor. 

lerusalim - v. Israel 



lliri - 


- triburi 


care apar, ca proto-iliri, 


Tn 


oif 


>^^^ 


Modern Da.7 Turkey [ in 
(Asia Minor) { ^___^-J-n>^^— "tP 





Peninsula Balcanica, la sfarsitul Epocii 
Bronzului si Tnceputul Epocii Fierului, adica 
spre sfarsitul mileniului al ll-lea T.H., atat Tn 
Dalmatia, cat si Tn Panonia. Erau triburi 
venite probabil dinspre Anatolia. Unii 
specialisti considera ca aveau legatura cu 
frigienii, desi Poarta de Fier a Caucazului, 
cum e numit spatiul dintre Muntii Caucaz si 



190 



Marea Caspica, a excelat prin numarul 
foarte mare de triburi, care s-au antrenat 
unele pe altele Tn a migra dinspre Asia spre 




Europa, Tncepand cu ultima parte a 
Paleoliticului si pana Tn Epoca Fierului. 
Triburile cele mai des mentionate ale ilirilor 
au fost: albanoi (care au dat si numele 
actualei republici Albania), andizeti, dezitiati, 




dalmati, dardani, docleti, iapigi, otariati, 
panonieni, taulanti. Denumirile au fost date 
de istorici mai tarzii. Ca si Tn cazul celtilor, 
tracilor si germanilor, ilirii aveau legaturi 
tribale prin radacina lingvistica ce forma un 
trunchi lingvistic originar, diferit de eel indo- 
european. Tn secolul al IV-lea T.H. au format 
un regat puternic Tn sud-vrestul Peninsulei 
balcanice, care avea sa reziste atacurilor 




nemtrecuti Tn Marea Adriatica, ceea ce a 
provocat atacurile Imperiului Roman si 
Tnfrangerea lor Tn 165 T.H., devenind astfel 




provincia romana llliricum, divizata mai tarziu 
Tn Dalmatia si Pannonia. Au dat Imperiului 
Roman numerosi Tmparati: Claudius al ll-lea, 
Aurelian, Probus, Diocletian si, mai ales, 
Constantin eel Mare, acela care avea sa 
provoace marea fractura a imperiului, 
separand Bizantul de partea vestica si, mai 
ales, introducand crestinismul pe o arie atat 
de Tntinsa, meat, pur si simplu, harta lumii 
s+a schimbat radical. A fost, Tntr-un fel, 



191 



revansa lumilor vechi asupra noii ordini 

romane, desi, Tn perspective, lumea va 

continua sa se cristalizeze tot dupa noile 
tipare. 

Imperii ale stepei - v. Mongolia 

Imperiul Achemenid -v. Persia 

Imperiul inca§ - v. Inca 

Imperiul Mog(h)ul -v. Mongolia 

Imperiul Otoman - este un imperiu al 




neamurilor turcice care a rezistat pana Tn 
secolul XX. Evolutia viitorului imperiu a 
Tnceput Tn veacul al Xlll-lea, cand sultanatul 
selgiucid al Rume(eliei) s-a divizat Tn 10 




formatiuni mai mici, numite emiratele ghazi 
(ceea ce Tnseamna luptator, formatiune de 
lupta; de la ele vine denumirea Ghaza), care 
faceau incursiuni de prada Tn Imperiul 
Bizantin. Din aceste emirate faceau parte 
atat ramura turcilor selgiucizi, cat si a turcilor 
oghuzani. Unul dintre ele a fost condus de 
Otman I (oghuzan ca neam; de la el vine si 



numele otoman), care a traversat, cu 400 de 
calareti, Asia Mica si s-a asezat Tn partea ei 
de sud-vest. De acolo si-a extins stapanirea, 




cucerind orasul bizantin Brusa si mutand 
capitala emiratului de la Edirne la Brusa. 
Formal, a creat institutiile viitorului imperiu 




bazate pe tipul de administratie persana. De 



192 



altfel, scrierea administratiei a si ramas, Tn 
Imperiul Otoman, aceea persana. Visul lui 
Otman (Tn alte surse Osman I) a continuat 
prin extinderea catre Mediterana de Est si 
Balcani. Tn 1389 a fost cucerit Kosovo, 
leaganul de formare al sarbilor. Tn 1402 
tatarul Timur Lenk a ajuns Tn Asia Mica si l-a 
luat prizonier pe Baiazid I. Dupa moartea lui 
Timur Lenk Tn 1405 puterea otomana a fost 
restaurata, iar cucerirea Constantinopolului 
a devenit fapt Tn 1453, ceea ce a pus capat 
Imperiului Bizantin. Capitala a fost mutata la 
Constantinopol, marea catedrala crestina a 
Patriarhiei, Sfanta Sofia, a devenit moschee. 
Armata a fost organizata Tn corpuri de 
infanterie (ieniceri) si cavalerie (spahii). 
Marile descoperiri geografice - demarate si 




pentru ca otomanii controlau marile drumuri 
comerciale dintre Asia si Europa (drumul 
Indiilor, al matasii), ca si descoperirea Lumii 
Noi, au adus pierderi economice uriase 
Imperiului otoman prin aparitia marilor 
drumuri comerciale pe apa si care, deci, 
ocoleau imperiul. Tentativele otomanilor de 
a se extinde spre Europa (atacul asupra 
fortelor catolice, Lepanto 1571; Vienei, 1683, 
la care a participat, Tn oastea otomana, si 
Dimitrie Cantemir, desi rudele lui dupa sotie, 
Cantacuzinii din Tara Romaneasca, Ti 
sprijineau pe vienezi) n-au fost Tncununate 
de succes. Astfel a Tnceput declinul 
imperiului sultanilor, iar valul departat al 
revolutiilor de la 1848 din Europa a produs 
reformarea lui Tn parametri moderni 
(Mahmud al ll-lea si perioada tenzimat, a 
reorganizarii). In interiorul acestui proces 



complex tarile romane, care reusisera sa fie 
doar tributare imperiului (si nu raiale, parti 
ale lui, limitand astfel - cu eforturi nebanuite 
si fara ajutor extern - extinderea acestuia 
spre Europa) si-au cucerit independent^ Tn 
1877, cu ajutor rusesc (ceea ce a fost o 
urmare tarzie a mesajului lui Cantemir catre 
Rusia). Principala strategie a Tnaintarii si 
cuceririlor Imperiului Otoman a fost 
asigurarea extinderii religiei islamice odata 
cu accesul la noi teritorii si controlul 
supusilor prin islamism. Merita cu atat mai 
mult sa evaluam corect rezistenta tarilor 
romane la impactul otoman, fiindca ele au 
aparat cultura si religia locului si au fost, cu 
adevarat, bariera de vest a Bizantului. 

Imperiul Part - v. Parthia; 



Imperiul Persan - v. Persia 



Imperiul Roman - v. Roma 



Inanna-v. Chaldeea 

Inca - civilizatie care a dus la alcatuirea 
unui imperiu ce acoperea o parte din 




America de Sud, Tn perimetrul Anzilor, din 
Columbia de azi pana Tn sudul statului Peru 
(3500 km Tn lung si 800 km latime). La 
origini au fost un trib razboinic care traia Tn 
partea centrala a statului Peru de azi, din 
sudul Cordielierei andine, de pe platoul Tnalt. 
Tn limba proprie, quechua inca, numele lor 
Tnsemna „fiii Soarelui". Locul originar, de 
unde ar fi plecat Viracocha, zeul creator, 
dupa legende, ar fi fost lacul Titicaca. Tn fapt, 
incasii fac parte din migratia asiatica care a 
traversat Behringia dupa marea glaciatiune, 



193 



cu 11.500 de ani T.H. si s-a extins cu timpul 
spre sud, urmand linia muntilor si 




mileniului II T.H. si a disparut la Tnceputul 
veacului al XVI-lea d.H., prin cucerirea 
spaniola (Francisco Pizzaro), care a si fortat 



amestecandu-se cu triburi locale. Imperiul 
incas a Tnceput sa creasca spre sfarsitul 





trecerea lor la catolicism. Au produs cea mai 
complexa civilizatie a lumii vechi din Americi. 
Fara a cunoaste roata si arcul de bolta Tn 
construct^, fara sa aiba scriere - ci doar o 
comunicare codificata prin mesaje formate 
din sfori Tnnodate, fara moneda, au reusit sa 
construiasca un imperiu cu sistem rutier 
foarte bun, pentru convoaie de lama (14.000 
de mile, cu atat mai valoroase cu cat erau 
sapate Tn piatra muntilor), au avut 




administratie regionala (4 regiuni subdivizate 
Tn unitati socio-economice), precum si un 
sistem de caste foarte restrictiv. Armata era 
bine organizata, dar nu cunosteu calul, el a 
fost adus de europeni. Transmiterea puterii 
imperiale se facea prin hotararea supremului 
Inca, echivalentul pamantean al zeului 
Soare (ca Tn hinduism). Contra muncii lor, 
lucratorii primeau hrana, Tmbracaminte si 
locuinte. Fundamentele culturii incase le-au 
asigurat matematica si medicina. Cunosteau 
chinina, au eradicat malaria si puteau fabrica 
leacuri pentru bolile cu mare Tntindere 



194 



sociala. §tiau sa foloseasca energia fiintei 
umane pentru vindecare si au lasat indicii 
despre cunoastrea plexului solar. Principala 
cetate incasa, Cuzco, era asezata Tn centrul 
„plexului solar" al Imperiului. Matematica 
incasa (sistemul de numarare avea baza 40) 




a dus la alcatuirea unui calendar luni-solar 
foarte eficient. Anul incas avea 52 de 
saptamani, iar secolul incas avea 52 de ani. 
Au numit constelatiile altfel decat Tn Eurasia, 
combinand uneori Tntr-una doua sau trei 
constelatii (Tn versiunea europeana). Daca 
n-au cunoscut roata, au avut, Tn schimb, 
mecanisme de roti dintate, un fel de ceas 
care masura Timpul cosmic si putea 
prevedea evenimentele ceresti repetabile. 
Ca si Tn China veche ori Tan Egipt, Tsi 
Tngropau Tmparatii sub piramide, a caror 
functie era cosmica, de pastrare a relatiei cu 
Cerul Tn vederea remvierii. Pentru castele de 
jos avea un rol important ghicitul Tn bobi, 
folosit de altfel din Africa si pana Tn Tibet. 

India - nurmita si subcontinent, aceasta tara 
are a doua populatie de pe glob ca marime 




dupa China. Adaposteste cea mai veche 
civilizatie a lumii - dupa dovezile 



arheologice acumulate pana Tn prezent, 
soaniana si madrasiana (cu vechime care 
Tncepe de la un milion de ani) si este, de 
fapt, o federatie de state cunoscuta sub 

r •Srinagary 

JAMMll&KASHMjft 
PUNJAB HIMAOHAL PRADESH 

Chandigarh* 




itTTAKANCHAL 
■■ ■Dehradun 

'■ T5ELHI ' ... 
• Jaipur LucHnow 
^*s^\ UTTAR 
/ PRADESH 
Ma- y- «rair 

Bh'opal J^RKN,^ -•;,— 

MADHYA PRADESH -^^bengal } 

ORISSA z*^" 

BJiubaneswar, 



Guwahati. ^«*GALAND 
. Patna shilono* • Scrums 

' phal 



Shilong" 

MEGHAtAWto 
TRIPURA>* 



•Afeawal 
MIZORAM 



did ; rf ~ " ~~^*. 

DAHAN-f MAHARASHTRA Rai P ur - 

DADRA&NAGAJ 




•jChennal 
LAKSHAD&EEP < lfe«A J^ONDICHERRY 

liruyananthapiiram 



Port Blair 
ANDMAN SiNICOBAB'tSLANDS 
(INDIA) 



acest nume. Exista Tnca triburi ale 
aborigenilor din India, cu economie Tnchisa, 
grupate dupa limbile pe care le vorbesc: 




dravidiene, 
birmaneze. 



australoasiatice, 
Epoca Pietrei 



tibetano- 
a avut 



195 



reprezentare Tn India Tn urma cu 12.000 de 
ani, iar asezari stabile cu 9.000 de ani T.H. 
(Bhimbetka). Exista de asemenea 
numeroase dovezi de continuitate a 




civilizatiei, Tn lungul marelui fluviu disparut, 
Sarasvati, care izvora din Himalaia si se 
varsa Tn Golful Cambay (de legatura Tntre 
Golful Persic si Marea Arabiei), avand o 




latime de 7 km., nu departe de Tropicul 
Cancerului, unindu-si delta cu aceea a 
Indusului (numit Harappa, a dat civilizatia 
Harappa). Vedele, Ramayana, Mahabrahata 
istorisesc evenimente ale istoriei foarte vechi 
a locului, dupa ele au fost alcatuite harti care 
au dus la descoperirea unor importante situri 



arheologice, presarate Tn lungul albiei astazi 
uscate a fluviului, lunga de aproximativ 8000 
de km. Realizable artistice ale acestui foarte 
vechi strat de civilizatie au fost cu totul 
remarcabile. La fel de veche, dar aflata Tn 
sudul Indiei, a fost civilizatia dravidiana, 
ajunsa pe continent Tn urma unui cataclism 
care ar fi scufundat vechiul continent 
Lemuria-Mu (v. mai sus Dravidieni), cu 




9.500 de ani T.H. Perioada neolitica a 
TnceputTn India cu 2000 de ani mai devreme 
decat Tn Europa, adica Tn 8000 T.H. 
(Megrath, Tn Pakistanul de azi, se crede ca 
Megara Tn spatiul grec a fost Tntemeiata de 
urmasi ai acestei cetati) si a Tnsemnat nu 
doar sedentarizarea populatiei, ci si aparitia 
unor asezari de tip orasenesc, adica avand 




administrate centralizata si planningul 
alimentatiei, bazine publice pentru bai 
rituale, sistem de curatare a drumurilor 
publice. Spre deosebire de alte civilizatii 
vechi, India a cunoscut roata si scrierea din 
timpuri care se pierd Tn negura vremurilor. 



196 



La fel moneda. In ceea ce priveste 
matematica, au lucrat cu cifra zero, pe care 
grecii si latinii n-au cunoscut-o. Arabii au 
preluat-o de la ei. Tn mileniul al ll-lea T.H. 
avea relatii comerciale cu Mesopotamia si 
Egiptul. India a fost invadata de arieni, dupa 

%m #fc mm 




r?w37i ■'■■ 




;-■ 



unele teorii, iar dupa altele nu. Teoria 
migratiei de la vest catre est este printre cele 
mai controversate, deoarece toate marile 
migratii planetare s-au facut de la est catre 
vest, rotatia Pamantului Tn sens invers 
favoriza, mai ales pentru alergarea calului, 
aceasta directie spre rasarit, ca si adaptarea 
mai usoara a organismului uman la 
schimbarea de fus orar. Iar recentele analize 
ADNmc par sa sustina acest fapt. Tn 




secolele IV-V d.H. regatele Indiei au fost 
unificate Tnr-un imperiu sub dinastia Gupta, 
apoi Maurya. Nu este Tnsa mai putin 
adevarat ca a existat si tentativa de cucerire 
si de colonizare a spatiului originar de catre 
civilizatii venite, initial, dinspre Asia. Astfel, 
istoria ultimelor milenii de dinainte de 
Hristos, a cunoscut imperiile indo-iranian 
(adica indo-arian, iranian, dardic), indo- 
persan, indo-scit, indo-kushan, indo-part, 



indo-grec, indo-mongol (mogulii care au ucis 
cam 80 de milioane de indieni si au stapanit 
vreme de cinci secole, cu exceptii notabile: 
Shah Jahan, eel care a construit Taj Mahal 
si a Tncercat o sinteza culturala Tntre 
civilizatia mongolo-turcica si cea indiana), 
indo-arab (sec. X-XI d.H.). Perioada lui 
Timur Lenk (secolul al XlV-lea d.H.) a fost si 
ea cunoscuta prin cruzime si masacre la 
adresa hindusilor. Tn India se vorbesc 22 de 
limbi oficiale, dar hindu este limba care 
unifica administratia statului. Tn rest, se 
vorbesc limbi dravidiene, indo-europene 
(tochariene), iranice, indo-ariene. Cele mai 
raspandite religii sunt hinduismul (cea mai 
veche mare religie a lumii, fiind mai mult un 




mod de viata si de organizare a societatii), 
buddhismul, jainismul (ambele dateaza din 
mileniul I T.H., se dezvolta din Vede si este 
impus de dinastia Gupta ca mijloc de 
rezistenta la impactul cu migratiile asiatice, 
iar Ashoka dezvolta, pe baza ei, o mare forta 
culturala). Substanta acestor religii este ca 
omul e de origine divina, s-a Tntrupat pentru 
a coborT pe pamant si trebuie sa traiasca 
astfel meat sa gaseasca Tn interiorul lui 
radacina acestei origini, sa se purifice pentru 
a ajunge la masura ei, astfel Tncat, la 



197 



sfarsitul vietii pamantene, sa se poata 
Tntoarce Tn Cer, trecand prin trei trepte de 
purificare), urmand a se Tntrupa din nou. 
Hindduismul si jainismul considera ca 
reTntruparea este Tn firea vietii pamantene, 
ca Tntr-o viata viitoare sufletul nu va gasi 




neaparat tot trupul unui om, ci poate gasi si 
trupul altei vietati. Roata continua a 
reTntruparilor a fost simbolizata prin roata 
aflata astazi pe drapelul Indiei, iar Tn jainism 
prin zvastica. Mai exista si sikismul (religie 
monoteista bazata pe relatia dintre 
brahmanism si Tnvatatura islamica). 
Comparativ cu marea populatie a tarii, 
zoroastrismul, islamismul si crestinismul sunt 
considerate religii minoritare. Scrierea 
sanskrita (limba sanskrita este indo- 
europeana, ba chiar originea limbilor numite 
indo-europene), a Vedelor (cea mai veche, 
Rig Veda, descrie civilizatia Harappa), 
folosita pana azi Tn India, Tsi are originea Tn 
limba tamililor, care este dravidiana si, la 
Tnceputuri, era simbolica, referindu-se la 
relatia organica si continua om-Cer. Este un 
alfabet cu 43 de consoane si 12 vocale, iar 
substantivele au singular, dual si plural. 

Indo-arian - nu desemneaza un regat sau 




MOHmKMMRO 



un imperiu, ci infuzia profunda a arienilor, 
rarmura a triburilor iranice, Tn India Tncepand 
cu prima jumatate a mileniului al ll-lea T.H. 
Teoriile care sustin migratia ariana 
considera ca aceste triburi iranice, primele Tn 
ordine temporala care s-au deplasat din 




locurile de origine (Pamir, Tian-Shan) spre 
vest, au atins India la 1600 T.H., iar 
deplasarea lor trebuie sa fi fost provocata de 
evenimente care aveau loc la granita cu 
China. Exista Tnsa si teorii, mai ales ale 
specialistilor indieni, care considera ca 
aceasta migratie nu a avut loc, iar 
continuitatea vietii localnicilor Tn spatiul 
indian poate fi demonstrata arheologic Tn tot 
intervalul la care se refera teoria migratiei 
ariene. Sustinatorii teoriei migratiei ariene 




BMAC 






■ 



5wat 
s, £" Cemetary H 

Mehrq.irh Copper 

toard 



Painted 
Grey 
Ware 



I 



considera Tnsa ca acest impact a dus la 
declinul civilizatiei Harappa si a adus Tn loc 
civilizatia calului si a carutei, a metalelor. 
Grecii antici considerau ca primele deplasari 
ale arienilor s-au facut cu 6000 de ani T.H., 
Tn plina revolutie neolitica, dar catre spatiul 
dintre Marea Neagra si Marea Caspica, 
unde s-au plasmuit limbile indo-europene. 



198 



Pe de alta parte, Tn sanskrita arya Tnseamna 
metal, semn al civilizatiei aduse de arieni. 
Din aceste motive exista si teoria deplasarii 
arienilor catre India din spatiul formativ indo- 
european, ceea ce ar contrazice sensul 
general al miscarii migratorii pe planeta, 
facut dinspre est spre vest, din instinct, 
deoarece Pamantul are o miscare de rotatie 
de la apus la rasarit, ceea ce-l face pe om 
sa se adapteze mai usor mergand Tn sens 
opus acestei miscari planetare. Un alt factor 
de contrazicere este dat de Tncheierea 
tratatelor dintre regatul part Mittani si 
Mesopotamia, la 1500 T.H., Tn care sunt 
invocati zei indieni. Rig Veda, cea mai veche 
dintre Vede, culegere sanskrita de imnuri 
compusa Tntre 1700-1100 T.H., din care 
poate fi reconstituita geografia spatiului 
respectiv, vorbeste despre cultul arian al 
focului (mithraism). Indo-iranic desemneaza 
ramura limbilor indo-europene care cuprind 
arienii, iranienii, darzii si nuristanii. Cea mai 
raspandita teorie Tn legatura cu patria 
originara a triburilor este legata de Cultura 
Andronovo (Sintashta-Petrovka), mileniul 3- 
2 T.H., raspandita Tn sud-estul Rusiei de azi 
si Kazahstan. De pe platoul iranian migratia 
s-a facut catre Europa (spatiul indo- 
european si de acolo pana Tn Italia de azi) si 
catre India. Analiza ADNrmc, facuta la scara 
continental^, confirma aceasta distributee 
initial iranica. 



Indo-european - grup de triburi definit prin 




apartenenta la o presupusa limba originara 
comuna, proto-indo-europeana; un spatiu 
originar comun, care difera dupa diversele 
teorii: (Anatolia Tn Asia Mica, zona Ucrainei 
de azi, cultura Yamna din Asia Centrala); si 
o perioada de timp, care difera de 
asemenea Tn functie de teoria folosita: 



Paleolitic (si formarea omului de Cro- 
Magnon Tn Asia Central, dupa marea 
glaciatiune, acum 12000 de ani, ceea ce 
cupleaza migratia dinspre Siberia de sud 
catre zona caucaziana, de formare a limbilor 
ino-europene, cu aceea facuta, din acelasi 
spatiu, catre Americi); Neolitic, acum 6000 
de ani, Tn cadrul marii expansiuni cunoscua 
sub numele de revolutia neolitica (civilizatia 
kurganelor, domesticirea cornutelor, 
civilizatia calului si carutei, folosirea 
metalelor) facuta fie dinspre Anatolia spre 
Peninsula Balcanica, fie chiar dinspre India 
spre Europa, cu un interstadiu Tn zona 
caspica de maximum 2000 de ani. Proto- 
indo-europeana- si, ca urmare, toate limbile 
indo-europene - ar fi avut consoane surde, 
sonore, fricative si lichide, cele cinci vocale 
de baza si un mare numar de diftongi. Tn 
sectiunea morfologica ar fi avut flexiune 
(substantivul, pronumele, verbul), cu 
anumite caracteristici aglutinante (post- 
punere ori ante-punere de silabe), iar 
lingvistii au Tncercat sa determine si 
toponime ori nume proprii comune limbilor 
ndo-europene, deci provenite din proto- 
ndo-europeana. Popoarele indoeuropene 
storice sunt hittitii, luwitii, celtii, germanii, 
lirii, indo-iranicii, italii, tocharienii, tracii. Iar 
limbile indo-europene disparute sunt: paleo- 
balcanice (dacica, frigiana, traca, 
tochariana). Limbile indoeuropene moderne 
sunt albaneza, armeana, limbile baltice, 
limbile germanice (inclusiv nordice), limbile 
celtice (franceza, engleza), limbile latine, 
greaca, limbile slave. 

Indo-grec - reagat aparut ca urmare a 
cuceririi de catre Alexandru Macedon a 
unei parti din Punjab, India (condus de 
satrapii Porus si Taxiles, acesta a stapanit 
cetatea care-i va purta numele, Taxila). Din 
pricina conflictelor cu Babilonul, urmasii lui 
Alexandru Macedon au parasit tinutul Tn 
294 T.H., Tmpinsi fiind si de Tntemeirea 
regatului indo-scit sub Chandragupta 
Maurya. Un fost general al lui Alexandru 
Macedon, Seleucus I, care a si dat numele 
dinastiei seleucizilor, l-a atacat pe 
Chandragupta (batalia de pe Ipsus, Tn 
Frigia), dar, Tn urma unei casatorii cu o 
printesa indiana, a deschis calea unor 
contacte care vor uni Mediterana cu India 
Tn beneficiul ambelor spatii. Ashoka, 



199 



nepotul lui Chandragupta, a optat pentru 




buddhism si a scris Tn greaca si arameica 
edicte misionare Tn toate cetatile indiene. 
Hellenismul si stilul corintic au patruns 
pana departe Tn India. Grecii de acolo s-au 
convertit la buddhism, dar zeii qreci au 

tGHECO- 
ACTRIAN 
KINGDOM Alexandria 

in the Caucasus 

Alexandria in • » Taxila 

Arachosia w 

• INDO-GREEK* S ? 9 , a,a 
KINGDOM 

Alexandria • Ma«mr5 

on the Indus i I 

J ( Madhyamika 
Demetrias • 

in Patalene 





_ 

IN DO-GREEK 



W 



„*0- 

Simylla* '^- Pratishthana (Paithan) 
SATAVAHANA 
EMPIRE 



Amaravafi 



Territories 
Conquests: 



5r»i!FG«; "Hltilor+cal AHaft 
of'th* Indian FpirinMali*" 
Oxford UnlvereLty f rc-*> 



CHOLAS 






Suureo: Nantn, "Coin 



PANOYAN 
KINGDOM 



O 



Krvowri embasiie* 




intrat si Tn pantheonul indian al 
momentului. Astronomii si matematicienii 
celor doua civilizatii au comunicat Tntre ei 
informatii legate de teoria numerelor, de 
geometrie si de calendare. Regatul greco- 
bactrian, aflat putin mai la nord fata de 
Punjab, a influentat impunerea 
standardelor grecesti, dar a si fost 
influentat de cosmogonia complexa a 
Indiei. Strabo si Erathostenes au avut o 
polemica ramasa Tn istorie despre India, 



despre cuceririle grecesti de acolo si 

coordonatele geografice ale locului. Tn 

secolul al ll-lea T.H. Demetrius I din 

dinastia seleucida a cucerit Kabul si 

Gandhara (Kandahar, Tn Afganistanul de 
azi), dar au Tnceput sa piarda teritorii Tn 
secolul I T.H. Tn favoarea scitilor. 

Indo-part - regat care a fost initiat de 




Gondophares (un suspus al Imperiului Part 
condus de dinastia Arsacizilor, care s-a 
rasculat). Tn secolul I T.H., Tn perioada de 




maxima Tnflorire, a cuprins zonele unde azi 
se afla Afganistanul, Pakistanul si nordul 
Indiei. Tn cea mai mare parte capitala a fost 
la Taxila (azi Tn Pakistan - v. Indo-grec), dar 
si la Kabul. Regatul n-a rezistat mai mult de 
o jumatate de secol, fiind cucerit de kushani. 
Partii erau iranici si religia lor era 
zoroastrismul. 

Indo-scit - triburi iranice din stepa centrala 
a Asiei - sudul Siberiei pe raul 111, care 
izvoraste din muntii Tian-Shan si se varsa Tn 
lacul Balckash, Tn Kazahstanul de azi. 
Aveau, Tn veacul al V-lea T.H., dupa cum 
scrie Herodot, drept ramuri principale, 
masagetii, alanii si iazygii. Masagetii erau 
eel mai sudic grup si acestia au Tnceput sa 



200 



miste 



primii catre 

SOGDIANA 
% 



India, din cauza 



civilizatii. Regatul indo-scit a fost 



FERGHANA 



BACTRUX 



PAMIR 



HINDU-KUSH 

C.iucriM]:, [iirtiicil'V 



• _ ,i in Arachosia 

SAKASTAN 
Palacenti 

ARACHOSIA 



GEDROSIA 



% 



* 



'«i 









INDIA 







conflictelor cu persii (tot iranici) si hunii albi 
(hephtaliti), veniti catre nord dinspre China. 
Saka este pentru grecii antici denumirea 
generica a scitilor si sarmatilor, cei mai buni 
calareti despre care scriu. Ei au trecut 
dinspre Tian-Shan catre Bactriana (nurmita 




Balckh de persi, din cauza acestor triburi 
originare dinspre lacul Balckhash), 
Sogdiana, Fergana, Gandhara, Kashmir, 
ajungand pana pe Gange (sub Azes I au 
avut capitala la Mathura) si de acolo Tn 
centrul Indiei (Gujarat, capitala la 
Surastrene). Au Tntemeiat un regat indo-scit 
cunoscut sub numele Sakastan, Sakistan 
sau Seistan, care este mentionat pana Tn 
veacul al IX-lea d.H. Valuri succesive de sciti 
(kushani, kidariti) au atins India goniti de 
persi ori de hephtaliti. Dinastiile Gupta si 
Maurya a fost de origine scita. Influentele 
civilizatiei scite asupra Indiei - scitii au adus 
Tn India capra domestica - precum si 
patrunderea buddhismului dincolo de lantul 
muntos, spre centrul Asiei, patria originara a 
scitilor, sunt evidente care pledeaza pentru 
beneficiul cultural reciproc al celor doua 




contemporan cu regatul indo-grec, care 
urma cuceririlor lui Alexandru Macedon. De 
aceea regii indo-sciti se numeau tot satrapi. 



Indonezia - stat aflat pe un arhipelag care 




cuprinde 1700 de insule numite si 
arhipelagul Malaya (spre deosebire de Hi- 
malaya, care era considerat partea de sus a 
Malayei), de legatura Tntre sud-estul Asiei si 




Australia, despre care se crede ca ar fi 
aparut prin scufundarea unui stravechi 
continent numit Lemuria sau Mu. Sub aspect 
vulcanic zona este pana astazi cea mai 
activa de pe glob, avand 400 de vulcani care 
erup des. Pe una din insulele acestui 
arhipelag, Java, au fost gasite schelete de 
Homo Erectus (Java Man), a carui vechime 
este estimata Tntre 2 milioane si 500.000 de 
ani. Populatia majoritara este formata din 
melanesieni, veniti din Melanezia, grupul de 



201 



insule care formeaza puntea catre Australia, 
austronezieni, la origini migrati din Asia Tn 




zona de azi a Taiwanului si de acolo spre 
Australia, urmand calea expansiunii din 




insula Tn insula, ori migrati spre Indonezia 
cam pe la 2000 T.H., Tmpinganu-i mai la nord 




pe melanezienii de acolo, ca si din indieni, 
(dravidieni, dar si straturi mai noi ale 
populatiei), apoi chinezi, arabi si europeni. 
Religia buddhista a disparut odata cu 
intrarea Islamului, ai carui adepti, aici ca si 
Tn India, au ucis Tn masa pe credinciosii altor 
religii spre a o impune pe cea musulmana. 
Numele Indonezia este de origine greceasca 
si Tnseamna India insulara. Fiind Tn calea 
marilor drumuri comerciale maritime, 
arhipelagul a devenit important din mileniul I 



T.H., de cand dateaza si expresii ale culturii 
si civilizatiei remarcabile prin diversitate, dar 
recognoscibile printr-un gust deosebit pentru 
Tncarcatura baroca Tn arhitectura (khmerii, 
templul de la Borobudur este patrimoniu 
UNESCO), dar nu si Tn ceramica ori tesaturi. 

Indus -v. India 

Inorog - sau unicorn. Animal simbolic. Desi 
rarmas pana astazi Tn simbolistica 




civilizatiilor, ca un armasar cu un singur corn 
Tn frunte, initial, Tn civilizatia Harappa, era 
perceput ca un animal compozit, cu cap de 
cal, barba de tap, gheare de leu si un corn Tn 
frunte precum rinocerii. Acest animal 
compozit exprima, Tn traditia lumilor vechi, o 
sinteza de beneficii magice si curative si 
fiqura drept totem oriqinar al triburilor care 




se reclamau deopotriva din spatiul asiatico- 
himalaian, unde aparuse prima oara capra 
domestica, din civilizatia central-asiatica a 
calului, dar si de la temeiul solar al 
civilizatiei, dominat de Soarele-tata si Luna- 
mama, ori de la animalul sfant al Indiei pana 
astazi: vaca, versiune feminina, matriarhala, 
a taurului si el de origine - Tn sens mitologic 
- solara. Rinocerul era zeitatea protectoare 
a multe cursuri de apa, imaginea lui a ajuns 
pana la Nil, Tn Egiptul antic. Simbolul 



202 



inorogului a fost pastrat odata cu extinderea 
civilizatiilor dinspre rasarit spre apusul 
planetei, unicornul a rezistat Tn timp, dar i s- 
a adaugat o valenta noua: a capatat trup de 
cal, semn al migratiei simbolului odata cu 
civlizatia calului si a carutei. Italii, celtii, 
germanicii au facut sa dainue acest simbol 
preluat apoi de popoarele neo-latine. 
Dimitrie Cantemir Tl foloseste Tn Istoria 
ieroglifica pentru a se desemna pe el Tnsusi, 
Tn sensul vechi, extrem-oriental, de animal 
compozit - el afirma ca se trage din Timur 
Lenk (Han Temir (Can-temir), dar Tl 
imagineaza ca pe un cal cu un corn Tn 
frunte. Evul Mediu francez excleaza prin 
folosirea acestui simbol. 

Insula Pastelui - v. Polinezia 

Inuit- v. Eschimosi 

lonieni - eel mai vechi grup al migratiei 




grecilor, celelalte fiind aheii, dorienii, eolienii, 
grup care s-a pus Tn miscare cam la un 
veac dupa si Tn urma razboiului troian, 
coborand dispre zona pelasgica Tn Attica, 
insulele Ciclade, Insulele lonice (printre care 
celebra este Ithaca, unde s-a nascut 
Ulysse), Eubeea si migrand apoi de acolo 
Tnapoi, pe coasta Anatoliei (Phoceea si 
Muntii Haemus). Desi arhipelagul insulelor 
lonice, ca si toate insulele Mediteranei, 
dateaza din Cretacic, dovezile arheologice 
spun ca proto-grecii au migrat Tn mileniul al 
IV-lea T.H. dinspre Asia Mica, trecand prin 
Scythia Minor si Tracia, catre Peninsula 
Balcanica, ajungand Tn Peloponez Tn 
mileniul al ll-lea T.H. Atunci a stralucit 



civilizatia minoica, intrata Tn declin dupa 




eruptia vulcanului care a scufundat jumatate 
din insula Thera (azi Santorin). A urmat 
civilizatia miceniana, fondata de ionieni si 
ahei. La 1100 T.H. Tncepe migratia dorienilor 




spre Peloponez, ceea ce deschide calea 
formarii coloniilor ioniene. Numele lor mitic 
vine de la Ion, fiul lui Xisuthrus si nepotul lui 
Hellen, stramosul legendar al hellenilor 
(grecii) ca neam. Vorbeau o lirmba indo- 
europeana apropiata de armeana. Au fost 
cei mai mari colonizatori si fauritori de 
democratie dintre greci, facand navigatie de 
cabotaj de jur Tmprejurul Mediteranei, ca si 
Tn lungul coastelor Marii Negre, pana Tn 
tinutul cimmerienilor (Crimeea). Ei au faurit 
regatul indo-grec, iar Tn sanskrita ionian se 
spune Yavan si Tn chineza Yunan, provincie 
rarmasa pma astazi, Tn China, cu acest 



203 



nume. Cele mai importante cetati ioniene au 
fost Atena, Milet, Efes, Phoceea, insulele 
Samos si Chios. Ei au alcatuit Liga ioniana, 
la care au participat si coloniile Miletului din 
Scythia Minor (Histria, Tomis, Callatis). 



Iran - etimologic Tnseamna tinutul arienilor, 



Vechile popoare iranice au fost afganii, 
tadjicii, osetinii, zaza, balucistanii, mezii, 




care-si trag numele de la conducatorii lor, 
arya (Tn chineza Tnsemna tier si desemna 
casta celor puternici si avuti). Teritoriul 
originar de formare al arienilor a fost Tn Asia, 




Tn nordul Afganistanului de azi si langa lacul 
Balckhash. A existat o prima extindere, fiind 
cunoscuta drept civilizatia Oxus (Bactriana, 
nurmita de indigeni Balckh, Tn amintirea 
lacului originar si Margiana). Acei arieni au 
ajuns Tn nord-vestul Chinei, Tn India si s-au 
Tmprastiat de acolo pana Tn Anatolia, apoi Tn 
Europa, iar limbile care s-au format din 
proto-indo-iranica se numesc limbi iranice si 
sunt o ramura a limbilor indo-europene. 
Suprafata lor de vorbire este mult mai mare 
decat aceea a tarii nurmita astazi Iran. 




persii, partii (initial parni, anumite triburi 
scitice, numite apoi parsii Tn Pakistanul de 
azi), scitii (nurmiti saka Tn India, laolalta cu 
sarmatii, unde au Tntemeiat un imperiu indo- 
scit), kambodja (khmerii de mai tarziu), 
masagetii, cimmerienii, sarmatii, iar partial 
sarbii, croatii, bulgarii, uzbecii. Zeul Focului, 
Mithra, acela care a nascut zoroastrismul ca 
religie, a fost principalul zeu al triburilor 




iranice. Mitra papala de azi a ramas ca un 
vestigiu al acoperamantului preotilor 
mithraismului fiindca simboliza tentativa de 
control planetar prin religie. Ca tara, Iranul 
acopera doar Tn parte semnificatia 
cuvantului iranic. Pe teritoriul sau a existat o 
solida cultura pre-iranica, prima piramida a 
lumii, un zigurat cu trei nivele si o vechime 
de 7500 de ani (civilizatia Zayandech Rud), 
centru ale unei cetati unde se vorbea o 
lirmba izolata si azi disparuta. Tn urma cu 
3500 de ani (acolo Tnceputul Epocii 
Bronzului) a existat cultura Jiroft, o cultura 
de legatura Tntre India si Elam. Casele 
iranice aveau forma ovala (Tn Oceania 



204 



cultura Lapita a avut astfel de forme, berberii 
din nordul Africii le folosesc si astazi, iar 



tiu, Tntre 




vulturul (omul-pasare) era totemul mithraic al 
triburilor. Abia la jumatatea mileniului al II- 
lea T.H. au ajuns Tn zona arienii, care s-au 
amestecat Tn masa vechilor civilizatii. 
Vechea civilizatie a teritoriului iranian a 
interactional cu Sumerul, Babilonul, Elamul, 
Canaanul, iar nasterea Imperiului persan a 
dus la suprematia neamurilor ariene asupra 
predecesorilor, dupa cum, cucerirea araba, 
a dus la islamizarea teritoriului. 

Iraq - stat aflat Tn Peninsula Arabica, 
Tnvecinat cu Iranul, Turcia, Siria, Arabia 




: _ 








■sapi 



ca o insula, nurmita deci Tn araba Al Jazirra), 
a fost vechea Mesopotamie, spatiu foarte 




Saudita, Kuweit. O parte din actualul sau 



cunoscut pentru civilizatiile lumii vechi si 
care a adapostit mai multe popoare, culturi, 
limbi folosite. Muntii Taurus, care merg 
paralel cu tarmul Mediteranei, ca si Anti 
Taurus, Tn nord-estul lor, cu patru porti de 
trecere dinspre Anatolia spre Mediterana, 
cea mai cunoscuta fiind Poarta Ciliciei, au 
oprit temporar fluxul migratiilor dinspre Asia 
catre Europa si au fortat amestecul 



205 



oamenilor si obiceiurilor, dar au si tentat 
stapanitori diferiti si numerosi pentru a 
controla aceste porti si, prin ele, continentul 
asiatic. O legends mesopotamiana a 
potopului, Epopeea lui Ghlgamesh, care 




precede Biblia, povesteste despre Xisuthrus, 
care a calatorit pe o area si a debarcat Tn 
spatiul dintre Tigru si Eufrat. Legenda 
reitereaza fie drumul dravidienilor - 
supravietuitori ai unui continent disparut Tn 
dreptul „centurii de foe" a vulcanilor din 
Altantic - din sudul Indiei (prima mare 
oprire) spre Golful Persic, spre uscatul dintre 
fluvii (9000 T.H.), fie un „potop" local, soldat 




cu miscari de triburi. In spatiul Mesopotamiei 
au existat civilizatiile Uruk, Ur, Sumer, 
Babilon, Asiria, peste o mie de zei si-au 
amestecat originile si sacrificiile pe insula 
dintre fluvii. Au existat conflicte cu Akkadul, 



Canaanul, Kassitii, mezii, partii, elamitii, 
regatul Mittani, persii, scitii, grecii, romanii, 
arabii, turcii si mongolii. Locul si-a schimbat 
denumiream Irak odata cu stapanirea araba 
(secolul al Vll-lea d.H.), cand locuitorii au 
fost trecuti cu forta la islamism, iar AN, 
parintele siitilor, a venit de la Mecca si si-a 
gasit sfarsitul pe pamantul vechii 
Mesopotamii, ca si, mai Tnainte, Antiochus I, 
urmasul lui Alexandru Macedon, pentru care 
s-a construit un mausoleu urias, piramidal, 
dar Tn stil hellenistic, Tn muntii Taurus. V. si 
Asiria, Assurbanipal, Astarte, Babilon, 
Chaldeea. 



Irochez 



locuitor originar al Americii de 
JftS\ 




LAKE ONTARIO 



% \ p ' SB 




>iS 




Iroquois 

Five Nations 
c. 1650 



Nord, triburi apartenente la la Liga celor cinci 
natiuni (mohawk, oneida, onondaqa, 
cayuga, seneca), la care s-a adaugat mai 
tarziu tuscarora (Tn 1722), devenind Liga 
celor sase natiuni, dupa modelul 
Pentapolisului, apoi Sextapolisului, liga 
cetatilor ioniene (si, mai tarziu, a natiunilor 
din Marea Britanie care se simteau 
marginalizate). Isi spun haudenosaunee. La 
originui vorbeau aceeasi limba - irocheza - 
si erau asezati Tn nord-vestul statului New 
York si sud-vestul Canadei, reuniti pentru a 
rezista ca entitate impactului masiv al 
colonizarii europene de dupa disparitia 
civilizatiilor precolumbiene (secolul al XVII- 
lea). Tosi au figuri usor mongoloide si, 
probabil, pastreaza constiinta unei unitati 
originare. V. si aborigen. 

Islamism - ultima aparuta dintre marile 
religii ale lumii, cu aproape un miliard si 
jumatate de adepti. Conform Bibliei, ca si 



206 



Coranului, arabii, principalul popor 
musulman al lumii, ei au aceeasi origine ca 




si evreii, se trag dsin Sem, fiul lui Noe. Dar 
arabii provin din Ishmael, primul fiu al lui 
Abraham, iar semitii din Isaac, al doilea fiu. 
Este interesant de stiut ca moscheea Al 




Aqsa din lerusalim are la fundament piatra 
cormuna celor doua religii: iudaica si 
musulmana. Este piatra pe care a fost ridicat 
un templu pentru lahve de catre lacob, fiul 
lui Isaac, dar si piatra de pe care s+a Tnaltat 
Mohamed spre a se duce sa edifice Kaaba. 
Si musulmanii vorbesc, ca si semitii, despre 
cele 12 triburi originare. Profetul 
Mahommed, acela care a ascultat mesajul 
unicului Dumnezeu transmis de Tngerul 
Gabriel (Islamul se reclama de la el ca toate 
religiile monoteiste), este ultimul Tn ordine 
istorica (Coranul Tl considera pe lisus 
penultimul profet) si, prin urmare, menit sa 
„actualizeze" credinta. Deci musulmanii se 
considera ca apartinand liniei Abraham- 
lisus. Mahomed s-a nascut la Mecca Tntre 



570 si 580 d.H. si a murit Tn 640. La aceasta 
din urma data islamismul stapanea o parte 
din Asia de sud-vest (cu exceptia Turciei de 
azi, stapanita de romani), Egiptul, Libia, 
Tunisia, Algeria, Marocul, o parte din 
Spania. Ali Abu Bakr, cumnatul lui 
Mahomed, a preluat doctrina si a facut-o 
religia primului califat, stabilind capitala la 
Damasc (Tn Siria de azi). De atunci dateaza 
ideea ca islamismul Tnseamna nu doar 
credinta, ci si teritoriul pe care traiesc 
credinciosii. Dinastia Umayyazilor, care i-a 
urmat, a atacat atat Imperiul Roman, cat si 
pe eel Persan. Diferenta Tntre musulmanii 
traditionalisti, care urmeaza Tnvatatura lui 
Mohamed (sunitii), si aceia mai radicali, care 
urmeaza credinta lui Ali (siitii) este prilej de 
conflicte pana astazi. Sufitii sunt o ramura a 
sunitilor contaminata de crestinism (la randul 




lui influentat de ritualuri precrestine foarte 
vechi), ramura a ascetilor (precum magii din 
zoroastrism). Tn vreme ce Umayyazii au fost 
interesati de stapanirea Mediteranei, 
dinastia urmatoare, a Abassizilor, si-a 
consolidat puterea asupra uscatului, a 
deschis calea altor triburi venite dinspre 
Asia, devenite musulmane (turcii oghuzani, 
care vor cuceri Bizantul si vor Tntemeia 
Imperiul Otoman). Dintre Abassizi s-au 
desprins Fatimizii (de la Fatima, fiica lui 
Mohamed), care controlau Egiptul, ei fiind si 
o dizidenta siita (ismaelitii, de la Ishmael, fiul 
lui Abraham, aflati si azi Tn Yemen). Fatimizii 
au cucerit si Israelul, Libanul, lordania, Siria 
(folosim denumirea actuala a teritoriilor). Ei 
s-au confruntat cu mamelucii, armata de 
sclavi de alte origini etnice decat arabii, dar 
musulmanizata si rarmasa Tn functiune Tn 
veacul al Xlll-lea, cand a avut de Tnfruntat 
navalirile mongole. Calendarul musulman 
este numai lunar (merge dupa Luna, nu si 
dupa Soare), Tncepe cu anul Hegirei, adica 
nasterea lui Mohamed, ceea ce da diferente 



207 



mari fata de calendarul luni-solar pe care-l 
mostenim noi de la romani. 

Israel - tara aflata pe tarmul rasaritean al 
Marii Mediterane, numita Tn trecut si Levant, 




formata din regatele antice al Israelului si 
ludeii si avand drept locuitori cele 12 triburi 



lu J aea Province 
in the First Century 



Mediterranean Sea (•pmiemys^ 

■ ^ TibcriX - 

.Sipphoni 




semitice mentionate Tn Biblie. Tn fond, 
lucrurile nu sunt nici pe departe atat de 
)le. Teritoriul a fost locuit Tn Paleoliticul 








tarziu, conform marturiilor arheologice, care 
atesta un tip de mumificare asemanator cu 
acela folosit Tn Africa si caracterizat prin 
Tntinderea pielii fetei pe un disc rotund, 
sarcofag din lut de forma antropomorfa. 




Exista, de asemenea, Tn straturile profunde 
ale lerusalimului, o asezare de tip neolitic 
(6000 T.H.), avand case din lut si vase pentru 




rezerve de hrana. Cele 12 triburi au ajuns Tn 
Canaan (care nu avea populatie semitica) 
abia Tn mileniul al ll-lea T.H. (Epoca 
Bronzului), venind dinspre Mesopotamia. Ele 
au cucerit zona si au introdus, conform 
Thorei, legea morala Tn desert (sa nu furi, sa 



208 



nu pacatuiesti cu fiinte de acelasi sex ori de 
sex opus, sa-ti cresti Tn cinste copiii etc.). De 
altfel, despre Abraham se spune ca era 
urmas al lui Hammurabi, iar Sarah, sotia lui, 
era hittita. Tribul Dan, care dormea Tn case 
ovale, sub forma de corabii, ar fi provenit fie 
din popoarele marii, care se infiltrau pe 
tarmul estic al Mediteranei, fie dintre 







dravidieni, veniti si ei pe apa dinspre sud- 
estul Indiei, prin Golful Persic, cam pe la 
9000 T.H., Tn urma marelui cataclism 
Tntamplat - cufundarea unui continent Tn 
ocean - si care a dus la apritia 
numeroaselor insule ale Indoneziei de azi. 
Triburile israelite au absorbit nu doar pe 
canaaniti, ci si pe filistini. Religia triburilor, 
iudaismul (dupa numele provinciei romane 
ludeea), a fost atestat si permis de Cyrus eel 
Mare, odata cu achizitia persana a 
teritoriului (fapt recunoscut pana astazi de 
evrei, care au adoptat o sarbatoare numita 
„a Focului", Tn amintirea mithraismului. Regii 
Solomon si David, care au Tncercat reunirea 
triburilor Tntr-un regat, au edificat uniunea 
spirituals a evreilor Tn numele apartenentei 
la o origine semitica, la simbolistica 



provenita din bazinul Asiei Mici 
(Mesopotamia Tn principal). Numeroasele 
conflicte din zona, provocate de Egipt, 
Babilon, Ninive, Hattusha, popoarele marii, 
greci si romani, precum si numeroasele 
treceri ale migratiilor venite dinspre Asia si 
trecute de Poarta Ciliciei, au alimentat 
nevoia de unitate si de raspuns concertat la 
impulsurile violente venite din afara. Aparitia 
lui lisus si, deci, a crestinismului trebuie 
considerata o urmare chiar a acestui fapt, iar 
lerusalimul a si ramas locul simbolic, 
originar, de Tntalnire al tuturor religiilor 
(inclusiv secte) monoteiste ale lumii. 

Ithaca- v. lonieni 



Italia - peninsula cu acest nume a fost 




locuita cu mult Tnainte de ajungerea triburilor 
de itali pe pamantul ei, si anume din 
Mezolitic, perioada de trecere Tntre Paleolitic 
si Neolitic, dupa cum atesta uneltele din 
piatra cioplita si slefuita gasite pe coasta 
Adriaticii. Chiar triburile de itali sunt venite 
dinspre Asia odata cu racirea globala a 
vremii (20.000 T.H.) mai Tntai pana Tn zona 
balcanica, si anume Tn zona ilirilor, care se 
Tntindeau din Panonia pana Tn Dalmatia, 



209 



Tmpingi fiind apoi de alte triburi de indo- 




europeni care ajungeau dinspre Asia Mica Tn 
Peninsula Balcanica. Primele triburi ajunse 
Tn peninsula italica au fost ale latinilor si 





faliscilor. Abia Tn mileniul I T.H. au venit 
etruscii, umbrii, volsgii, oscii si pictii (acestia 
ajunsi pana pe pamantul Scotiei de azi). 
Primul grup s-a numit latino-faliscan, al 
doilea osco-umbrian (celelalte triburi din 
grup vorbeau limbi apropiate de acestea). 
Fondarea Romei de catre latini, Tn 753 T.H. 
(independents fata de etrusci abia Tn 510 
T.H.), ca si legenda lui Romulus si Remus 
crescuti de o lupoaica, pare sa indice 
originea asiatica a triburilor italice fiindca 




ABCDEVZ HIKLMN 



T U F I' U' 



aveau drept animal totemic lupul, ca si daco- 
tracii si, Tnaintea lor, unele triburi central- 
asiatice. Tn secolele Vl-V T.H. au ajuns pe 
pamantul Italiei venetii si messapii, triburi 
slavo-celtice primii, ilire ceilalti. De altfel, Tn 
450 T.H. au ajuns Tn Peninsula Italica si celtii, 
iar Tn 267 T.H. Roma a cucerit Tntreaga 
peninsula, apoi a Tnceput expansiunea care 
a dus la formarea Imperiului Roman (iar 



latina a absorbit, la randul ei, multe limbi 
vechi ale celor cuceriti, printre care si limba 
etruscilor, a traco-dacilor. Imperiul s-a 




Tmpartit Tn doua (de Rasarit, adica Bizantul 
si de Apus) Tn 395 d.H. Limbile italilor au 
avut scriere alfabetica, prin urmare exista 
mesaje care atesta faptul ca, dupa 
clasificarea actuala, primii veniti vorbeau 
limbi care nu apartin nici unei ramuri indo- 
europene. Pana foarte tarziu, Tn veacul al 
XlX-lea d.H., Italia n-a avut o limba unitara, 
si, ca urmare, n-a fost nici unita ca stat. 
Italiana literara e formata pe baza limbii 
vorbite Tn Umbria, asa cum au definit-o 
Dante, Petrarca si apoi Renasterea. 
Peninsula Italica a avut religii politeiste, ca si 
Imperiul Roman, al carui pantheon a 
adapostit si zeii popoarelor cucerite, 
gasindu-si sfarsitul odata cu si din cauza 
marilor migratii si a crestinismului. V. si 
Roma. 



ludaism - este prima religie monoteista a^ 




lumii, folosita de vechii evrei odata cu 
venirea Tn Canaan dinspre Ur, Tn Sumer. Ba 
chiar, pentru evrei, este mai mult decat o 
religie, este chiar modul de pastrare a 
identitatii de neam (vreme de 2000 de ani n- 
au avut o tara), dincolo de orice frontiere si 
migratii. Aceasta religie nu cuprinde credinta 



210 



Tntr-o institute (precum Biserica la crestini) 
sau Tntr-o instanta superioara (Dumnezeu ori 
un trimis al Domnului pe Pamant precum 
lisus la crestini, apoi reprezentantul lui 




precum Papa la catolici) care l-ar salva pe 
om, ci cuprinde credinta Tntr-o carte 
(Tora(h), adica Pentateucul, primele cinci 
carti ale Vechiului Testament preluate si de 
crestini, iar a sasea carte nu i-a fost 
comunicata de Dumnezeu - lahve - lui 
Moise, care sa fi transcris textul, ci a fost 




Herod's Temple 
Illustration 



scrisa de loshua-losif). Interpretarea Torei 
este facuta Tn colectia de texte numita 
Zohar, asa cum, Tn Kabbala, alta serie de 
texte, este comentata relatia dintre Creator 
si Creat (omul). Prin urmare Dumnnezeu nu 
e salvatorul, ci este acela care da omului 
reguli de conduita, pentru viata pamanteana 
dupa ce l-a aruncat afara din Paradis, 
cuprinzand nu mai putin de 613 reguli pentru 
barbati si femei (cea mai importanta fiind 
aceea ca nu se poate face nici o derogare 
de la conditia de evreu, nici macar prin 
schimbarea religiei). In iudaism nu exista 
salvare ori viata viitoare. Sinagogile sunt 
sanctuare de protectee a omului Tn fata 
adversitatilor si locuri de studiu al Thorei. 
Thora reprezinta un acord, un contract Tntre 
Dumnezeu si om, prin care omul se obliga 
sa respecte legile transmise de Dumnezeu, 
iar Dumnezeu se obliga sa pastreze viu 
spiritul „poporului ales" dincolo de orice 
traversari ale istoriei planetare, astfel meat 



poporul ales sa-i poata Tmplini, pe planeta 
Pamant, vointa de aducere a omului ca 
entitate Tnapoi, Tn Paradisul pierdut. Tn prima 
carte a Pentateucului, Exodul, se afirma ca 
Dumnezeu a creat Thora cam cu 974 de 
generatii Tnainte de crearea Lumii (aceea de 
dupa Potop), ceea ce ar Tnsemna cam 2000 
de ani. Daca adaugam aceasta cifra faptului 
istoric al venirii triburilor Tn pamantul 
Canaanului, cam cu 4000 de ani T.H., ar 
rezulta 6000 T.H., adica o migratie 
desfasurata Tn plina revolutie a Neoliticului. 
Trebuie mentionat Tnsa faptul ca locurile 
Canaanului au o vechime arheologic 
dovedita de locuire care urea la 14.000 de 
ani T.H, (cultura Natufiana de la Ein Mallaha, 
legata de momentul domesticirii cainelui, iar 
zidurile lerihonului dateaza din 9000 T.H.). 
Thora evreilor cuprinde si un studiu intrinsec 
al textului, o descifrare si o interpretare 
capabila sa dezvaluie celor avizati secretele 
exodului de dupa Potop, adica ale originilor. 
Acest studiu se numeste Kabbala. Pe langa 
Thora, iudaismul cuprinde studiul cartilor de 

GAULB 




profetie (Nevi'im), care descriu intervalul 
dintre eliberarea de catre Moise a triburilor 
din robia egipteana si caderea Tn robia 
babiloniana. Tnsasi nasterea lui Moise Tn 
robie, asemanatoare cu nasterea lui 
Romulus si Remus mai tarziu, este un mit 
fundamental al creatiei cetatilor din lumea 



211 



veche, legat de apa ca element vital si de 
sarpe ca urmas al dragonului (mit incipient, 
nascut Tn sud-estul Asiei). Fiindca Moise 
preface un sarpe Tn toiag si despica apele 
care vor duce triburile pe uscatul de dincolo 
(repeta gestul lui Noe de regasire a 

Jerusalem in the early 
first century CI 



pamantul Japoniei, cercetat gratie a peste 
400.000 de situri, atesta, pana Tn prezent, 




uscatului), pierzandu-i pe egipteni. Pentru 
unii interprets acest sarpe originar este chiar 
simbolul lantului ADN. A treia parte a 
iudaismului cuprinde scrierile hagiografice 
(Ketuvim) legate de primele doua: Thora si 
Nevi'im, adica Ecleziastul, Psalmii lui David, 
Cartea lui lov, proverbele, lamentatiile legate 
de viata cotidiana si istoria Tnceputurilor 
regatului evreu. Singurele doua evenimente 
religioase destinse si care aduc bucurie ale 
iudaismului sunt legate de cucerirea lor de 
catre persi. Cyrus eel Mare a permis 
refacrea templui distrus de babilonieni, 
aniversarea acestui fapt este Hannuka (o 
sarbatoare a focului, precum Tn zoroastrism), 
dureaza 8 zile. Al doilea eveniment 
aniverseaza eliberarea evreilor de diavolul 
religiei persane, zoroastriene, Haman, si 
pastrarea conditiei de evreu, iar sarbatoarea 
se numeste Purim (crestinii o considera 
Pastele evreiesc). 



Jainism -v. India 

Japonia - arhipelag format din mai multe 
grupuri de insule, supranumit Jmperiul 
soarelui rasare" din pricina triburilor numite 
de bastinasi „oamenii Soarelui", veniti 
dinspre zona Coreii si Chinei. Dar ei n-au 
fost si primii locuitori al arhipelagului. S-au 
gasit forme de locuire si resturi umane care 
urea la 50.000 T.H. Tn ordine temporala, 




JAPAN 



una din cele mai vechi civilizatii ale planetei. 
Cea mai veche populatie a locului, si care 




exista pana astazi, este Ainu (Tn japoneza 
Ezo sau Yezo), care, dupa analiza ADNmc, 
apartine grupului originar din Tibet si 



212 




;*b tit-, ■ --... 



Insulele Andaman (azi apartin Indiei) din 
Golful Bengal. Aceasta populatie s-a Tntins 
pana Tn Kamciatka, insulele Kurile, inclusiv 
Sahalin. Exista teoria ca Ainu apartin unei 




rase preistorice (din Lemuria) care a migrat 
deopotriva spre Australia, Oceania, India si 





de acolo spre Asia si Europa (prin navigatie 
de cabotaj au intrat Tn Golful Persic, iar de 
acolo pe Tigru si Eufrat). Dar exista si teoria 



care afirma ca rasa nu este atat de veche, ci 
provine din Pleistocen, cand a emigrat din 
aria Trans-Baikal spre est, sud-est, 
ajungand dinspre Amur Tn Sahalin, atunci 
legata de continent printr-o punte 
continental^ acolo unde este acum 
Stramtoarea Tartariei. Un alt trib, aproape la 
fel de vechi, nivk, a venit din zona Tunguska 
Tn urma cu 14.000 de ani si a adus cu el 
tehnologia construirii caselor suspendate pe 
picioare de lemn. Un lucru e cert: Tn insulele 
Japoniei s-a gasit eel mai vechi schelet al 
omului modern, Homo Sapiens, si cele mai 
vechi semne de viata sedentara (ceramica 




produsa are o vechime de 32.000 de ani T.H. 
dupa datarea cu carbon si a fost produsa de 
civilizatia Jomon, care s-a dezvoltat Tn sase 
etape distincte. Aceasta civilizatie a lasat 
cele mai stranii figurine, numite figurinele 
Dogu, care au aparenta unor personaje 
Tmbracate Tn scafandru, cu doua toarte Tn loc 
de urechi, cu 4 degete la mana si cu un grup 
de senzori pe cap. Aceste figurine n-au 
corespondent Tn nici unul din produsele 
culturii Jomon, chiar si pentru ansamblul ei 
sunt ciudatenii). Fie pe calea nordului, prin 
Behringia, fie pe calea sudului, prin Oceania, 
acestea sunt si triburile care au ajuns la 
11.500 T.H. Tn Americi si au dezvoltat 
civilizatiile columbiene. Ainu pastreaza pana 



213 



astazi credinta animista si au samani, iar 
cea mai mare sarbatoare a anului este 
dedicata ursului (ca totem al triburilor). 
Costumele lor traditionale seamana cu ale 




triburilor inuit, barbatii poarta plete si 
mustata. Vorbesc o limba izolata, mult 
diferita de japoneza (care si ea este tot o 
limba izolata). Al doilea grup de populatii 
indigene a fost acela din arhipelagul Ryukyu, 
aflat Tnspre Taiwan si care separa Marea 
Chinei de Est de Oceanul Pacific. Odinioara 






au facut parte din continent. Tn japoneza li se 
spune Uchinanchu (Okinawa). Ei au dat 
cultura Yayoi, a Epocii Bronzului si Fierului 
(500 T.H. - 300 d.H.), care a Tnlocuit treptat 
cultura Jomon. Tn perioada Yayoi a Tnceput 
sa se cultive orezul. §i indigenii acestor 
insule vorbesc o limba izolata, numai a lor, 
numita ryukyu. Ei sunt cei mai longevivi 
locuitori ai planetei, cazurile de 150-170 de 
ani nefiind rare. Tn Paleolitic si Neolitic a 
dominat matriarhatul, triburile erau conduse 
de femei, drept care, pana Tn secolul al XVI- 



lea, n-au avut arme de atac, ci au dezvoltat 
foarte mult tehnicile de aparare. Karate este 
o inventie originara din Ryukyu (insula 
Kyushu). Dupa analiza ADNmc, locuitorii 
acestui arhipelag sunt austronezieni, provin 
din zona insulelor malaezo-indoneziene, 
Madagascar, Melanezia, Polinezia (adica 
Oceania Tn sens larg). In mod deosebit 
trebuie mentionata insula Yonaguni (zona 
Ryukyu), ale carei structuri megalitice datate 




Tntre 25.000 - 11.000 de ani T.H. (cele mai 
multe aflate acum Tn apa, la cateva zeci de 
kilometri de tarm) sunt cele mai vechi de pe 
pamant. S-au gasit inclusiv texte scrise cu o 
scriere care seamana cu rongorongo. O 
analiza comparata cu alte structuri 
megalitice subacvatice (Bimini, langa Cuba, 
orasul scufundat din golful Cambay aflat 
langa tarmul de vest al Indiei), ca si cu 
civilizatiile megalitice de pe uscat, indica mai 
multa compexitate. Tn sfarsit, grupul yamato, 
care i-a dat pe japonezii de astazi, este venit 
dinspre Coreea, Taiwan si China Tn timpul 
dinastiilor Sui si Tang. Ei alcatuiesc grupul 
etnic majoritar al Japoniei. Vorbesc o limba 
izolata. Religia japoneza este sincretica, o 
Tmbinare Tntre cea traditionala, shintoista, si 
buddhismul venit din China odata cu 
scrierea (adoptata Tn secolul al V-lea d.H.). 
Perioada Kofun (dupa numele mormintelor 



214 



Tn forma de movila, peste 10.000, eel mai 
mare fiind de 486x305 m, Tnalt de 30 m, Tn 
vreme ce piramida lui Keops are 230x230 m 
si Tnaltimea 140 m) marcheaza sfarsitul 
preistoriei si Tnceputul istoriei Japoniei, 
odata cu formarea statului (secolul al ll-lea 
d.H.). 



Java- v. Indonezia 



Jericho -v. ludaism 



Jomon -v. Japonia 




>Jt^-^ 



Josephus, 
Flavius (nume 
la nastere: Yosef 
ben Mattiahu, n. 
37 d. H., 
lerusalim - m. 
101, Roma) - 
istoric. Fiu de 
rabin (Mattias 
Curtus), din 

neamul 
macabeilor (un 
Mattias initiase 
revolta evreilor 
contra regelui 
Siriei Tn secolul 
Tnvatat carte dupa 

secte ale 



al ll-lea T.H.). A 
preceptele principalelor trei 
iudaimului vremii: farisei, esenieni, sadducei, 
fiind, pana la 19 ani, Tnvatacelul pustnicului 
Banus. §tia ebraica, arameica, greaca, 
latina, ultimele trei avand valoare de Jingua 
franca" pe un areal care depasea granitele 
popoarelor de origine. Tineretea lui a coincis 
cu distrugerea lerusalimului de catre 
Imperiul Roman. A ajuns la Roma Tn 
anturajul lui Titus, care deservea dinastia 
Flavius, si a devenit cetatean roman sub 
numele Titus Flavius Josephus. A scris Tn 
arameica si greaca: Peri tou loudaikou 
polemou (Razboiul iudeilor), despre caderea 
lerusalimului; loudaike Archaiologia 
(Arheologia iudeilor), o istorie universale 
folosind surse din lumea iudaica despre 
Tnceputurile umanitatii, istorie care are la 
sfarsit o autobiografiie extinsa (Phlaouiou 
losepou Bios). Tentativele de mediere ale 
istoricului Tnsusi Tn conflictul iudeo-roman, 



Tntelegerea pierderii definitive a ideii de 
patrie, ca si a victimizarii unui neam care 
avea sa devina pribeag, cautarea sensurilor 
identitare ale poporului evreu sunt temeiurile 
pentru care lucrarile sale fac data Tn lumea 
iudaica. Pentru istoricii tuturor neamurilor 
aceste istorii sunt primele texte scrise 
despre un conflict care a schimbat raportul 
de forte Tn Mediterana de Est. A murit Tn 
timpul domniei Tmparatului Traian, pe cand 
acesta se pregatea sa cucereasca Dacia. 

Jurasic - perioada a istoriei planetare 

The Middle 

Jurassic 

World 




170 Mya 



situata Tntre Triasic si Cretacic, facand parte 
din Mezozoic, Tn intervalul de acum 199 - 




144 milioane de ani. A fost o perioada cu 
clima calda, paduri de conifere si care a 
excelat prin dominatia dinosaurilor asupra 
planetei. Dar au aparut si primele vertebrate 
(prima pasare, stramosul crocodilului, 
vertebrate mici). A Tnceput deriva 
continentului unic Gondwana si ruperea lui 
printr-o miscare ce anunta viitoarele 
continente ale istoriei omului ca specie. 



K 



Kabardino-Balkaria - v. Maikop 



215 



Kabbala-v. ludaism 

Kakadu - v. Ubirr 

Karakum -v. Kirghistan, Turkmenistan 

Kassiti - triburi ne-indo-europene si ne- 




semitice care au ajuns Tn Mesoptamia Tn 
mileniul al 11-leaT.H. venind dinspre Luristan 




zona muntilor Zagros, azi provincie a 
Iranului), unde sunt semnalati la 4000 T.H., 
teoriile fiind Tmpartite Tn privinta originii lor: 
fie hurrita (si, de aici, triburi guti, hatti, luwiti, 
venite dinspre Himalaia), fie apartinand 





civilizatiei Harappa (desi aceia vorbeau o 
limba indo-europeana). Conexiunile 
obisnuite care se fac atunci cand se 
analizeaza civilizatia kassita sunt cu hittitii, 
cultura minoica, etrusca. Au introdus Tn 
Luristan civilizatia calului, semnul eel mai 
sigur al originilor aasiatice ale triburilor. 
Limba lor a preluat scrierea cuneiforma, dar, 
ca si Tn cazul elamitilor, esenta sa a fost alta. 
Au cucerit Babilonul pe la 2080 T.H. ( si l-au 
redenumit Karanduniash). Ei l-au adus la 



stralucirea maxima ca cetate-stat, atat din 
punct de vedere comercial (relatii cu Theba, 
Meroe, Egiptul), cat si militar. Dominatia 
kassita asupra Asiriei (si, mai apoi, la 1600 
T.H., a Elamului) a durat pana Tn veacul al 
Xll-lea T.H., cand asirienii si-au reluat 
cetatea, dar au pastrat modul de 
administrare folosit de kassiti, au pastrat Tn 
administratie limba luwita (ramasa si una din 




limbile oficiale ale Imperiului Hittit) si au 
Tncercat s-o fortifice pentru ca Tncepeau sa 
apara la orizont noi valuri de migratie carora 
treabuiau sa le faca fata: scitii, cimmerienii, 
mai apoi persii. 



Kashka - v. Pala 



Kazahstan - stat aflat Tn Asia Centrala, 




Tnvecinat cu Rusia la nord, China la est, 
Kirghistan, Uzbekistan si Turkmenistan la 
sud, Marea Caspica la vest. Lacurile 



216 



interioare, provenite din Tnchiderea uscatului 
Tn jurul unor foste golfuri marine (Aral, 
Balckash, Zaysan), vadesc vechimea 




acestui uscat, care a primit impactul alipirii 
Indiei (Tn Cretacic), vizibil prin numeroasele 
lanturi de munti de Tncretire: Tian-Shan, 
Dzungaria, Altai. Tnceputurile Devonianului 
atesta o bogata flora si fauna. Exista semne 
de locuire din Paleolitic, prin obiecte care 




vadesc existenta triburilor de vanatori. Lor le 
datoram civilizatia calului si, mai tarziu, a 
carutei, care se vor raspandi Tn toata lumea, 
kurganele ca tip de mormant. Culturile 
paleolitice studiate Tn zona sunt Sintashta- 
Petrovka-Arkaim, iar din Epoca Bronzului 
Shrubna, Timber grave, Andronovo, 
Afanasievo. Din zona Balckash erau aceia 
care au Tntemeiat Bactriana (al carei nume 



Tn araba este Balckh) si civilizatia Oxus. Prin 
Kazahstan trecea vechiul Drum al matasii, 
dinspre China spre Britania si Peninsula 
Italica. Populatia majoritara este de neam 
turcic. Din aceasta zona au Tnceput 
migratiile triburilor turcesti (ale chazarilor, ale 








oghuzanilor care au Tntemeiat Imperiul 
Otoman, turcii selgiucizi care au Tntemeiat 
Imperiul Selgiucid). De acolo, din muntii 
Dzungariei, au plecat hunii care au ajuns 
pana Tn Campia Panonica, de acolo au 
plecat mongolii Tn frunte cu Gingis Han, ca si 
Timur Lenk. Tn mileniul I T.H. au patruns Tn 
zona scitii. Tn mod simbolic, la Baikonur, 
locul unor Tnceputuri geologice si ale vietii 
planetare, a fost construit cosmodromul care 
l-a trimis Tn spatiu pe primul om, rusul luri 
Gagarin. 

Kawesqar - v. Chile 

Kenya - tarsi africana prin mijlocul careia 




trece Ecuatorul, marginita la est de Oceanul 
Indian si Somalia, la nord de Etiopia si 
Sudan, la vest de Uganda si Tanzania. 



217 



Muntele Kilimandjaro, eel mai malt din 
Africa, vesnic Tnzapezit, se afla Tn Kenya. La 



Tn lunqul riftului 



Asia Mi 




fel lacul Victoria, din care izvoraste Nilul, eel 
mai lung fluviu al Africii, care se varsa Tn 
Mediterana. Asezata Tn lungul Marelui Rift 
Afro-asiatic, care uneste Aralul de azi cu 
sud-estul Africii, este o jonctiune Tntre doua 
placi tectonice, avand o latirme Tntre 30 si 
100 km si o adancime Tntre cateva sute si 
cateva mii de metri. Tn lungul Riftului African 




au aparut pe parmant primii oameni, probabil 
sub influenta reactorului nuclear natural 
Oklo, specia Orrorin Tugenensis avand o 
vechime de 6 milioane de ani, specia 




Australopithecus Anamnesis o vechime de 4 
milioane de ani, iar Homo o vechime de 2 
milioane si jumatate de ani (subspecia 
Sapiens e penultima, urmeaza Sapiens 
Sapiens. V. Omul). De acolo a migrat omul, 




restul Asiei si Europei. Aceea este prima 
migratie a hominizilor care aveau sa devina 
oameni Tn diverse locuri ale planetei. Istoria 
civilizatiei Tn Kenya, ca si Tn Africa Tn 
general, e foarte putin cercetata, si Tn nici un 
caz sistematic. Ceea ce constituie o mare 




pierdere, fiindca Tntre aparitia omului si 
colonizarile europene este un spatiu 
aproape necunoscut. Despre Kenya se stie 
ca este o tara multietnica, aflata Tn multe 
parti ale ei Tn stadiu tribal. Despre migratia 
triburilor se stie relativ putin, desi trebuie sa 
fi fost una dintre caile cele mai circulate ale 



218 



Africii. La 2000 T.H. au ajuns aici triburi din 
Kush, care erau hamito-nilotice, iar Tn primul 
mileniu T.H. triburi de pe cursul inferior al 
Nilului (nilotice) si triburi bantu. De altfel, Tn 
Cartea Mortilor a Egiptului antic, sta scris ca 
Tn pesterile de la izvoarele Nilului s-au 
nascut primii oameni. Desi nu sunt 
majoritare, triburile maasai, originare de pe 
malurile lacului Turkana, fiind cele mai 
razboinice si mai bine organizate, s-au 
impus. Alte triburi sunt bantu, kikuyu, luo 
etc., avand origini diferite, atat din vestul, cat 
si din nordul Africii. Toate vorbesc limbi din 
grupul nilo-saharian, Tntins Tntre sudul 
Egiptului, Etiopia, Tanzania, Eritrea si Ciad. 

Khaldi - v. Chaldeea 

Khazari - v. Chazari 



Khmeri - eel mai mare imperiu din sud-estul 



Jayavarman I, era venit din insula Java Tn 




MALAISli 



* 



T 



i 



Lapnga.- dc 1 'empire iiugkorien 
au (k'bur (In XII 1 - si&de i outrt 
Its payi Ithmert, il s'tUiuJ Mir 
lei tcrrhrtirea .nuiels de L. 
Ihailanrfe. tin I ,tuv ( Ll- ;i 
biistt.' H inn. in if vi 
tlu Vietnam merid tl 



Asiei, ajuns la maxima stralucire Tn veacul al 
IX-lea d.H., cand a cuprins Cambodgia de 
azi, Laosul, o parte din Thailanda, Vietnam 
si Birmania (azi Myanmar). Desi vechimea 
de locuire dateaza din mileniul al IV-lea T.H. 
si triburile atestate au fost aceleasi ca Tn 
toata Indonezia, totusi, Tn cazul Imperiului 
Khmer se stie ca fondatorul sau, 




secolul al Vll-lea d.H. El a adus si a impus 
brahmanismul de tip indian si a Tnceput 




construirea Anghorului, cea mai stralucitoare 
cetate a tuturor lumilor vechi. Suprafata ei 




219 



era mai mare decat a New Yorkului de azi, 
iar rigoarea administrativa si capacitatea de 
guvernare a cetatii erau cu totul 
impresionante. Abia Tn veacul al Xll-lea 
triburile thai, venite din aria Thailandei de 
azi, au cucerit Anghorul si au favorizat lenta 
decadere (a durat aproape trei veacuri) a 
capitalei Imperiului Khmer. Capitala noii 
puteri a fost mutata la Pnom Penh. Khmerii 
erau foarte buni luptatori, experienta lor se 
transmitea pe cale orala, prin pilde, de la o 
generatie la alta si a fost folosita inclusiv Tn 
zilele noastre, de formatiunile numite 
Khmerii Rosii, ca si Tn razboiul din Vietnam. 
Este important de stiut ca Tn Imperiul Khmer 
apar pentru prima oara mormintele sub 
forma de piramide Tn trepte. 



Kirghistan - tara aflata Tn Asia, la 



vaii Yeniseiului, semanand drumurile Asiei 




■--, / lasnKeni k r \W *Razaiman ": ,Vj- 





SaryTash / 



m 



/~\T A J I K I S T A N 



MFG. J 




50 100 km 



V----X 



jonctiunea a doua mari sisteme muntoase: 
Pamir si Tian-Shan. Se Tnvecineaza la sud- 




est cu China, la sud-vest cu Tadjikistan, la 
vest cu Uzbekistan, la nord cu Kazahstan. 
Existenta oamenilor pe aceste locuri are o 
vechime atestata de 200 - 300 de mii de 
ani. Cu 1000 de ani T.H., cronicarii chinezi 
scriu despre triburile de kirghizi care se 
misca din locurile originare, aflate la nord- 
estul Mongoliei, spre sudul Siberiei, Tn lungul 




cu petroglife si tumuli pe suprafata carora se 
afla scrijelat chipul unui om cu mustati lungi. 
Sunt triburi turcice care au migrat din cauza 
expansiunii mongolilor pana Tn zona 
Ucrainei de azi, a Poloniei si de acolo spre 
Caucaz, fiind considerati proto-indo- 
europeni. Erau roscati, cu ochi albastri sau 
cenusii, dupa cum afirrma surse chineze 
vechi. Totemul triburilor era cainele rosu. 
Primul hanat format de triburile turcice Tn 
Asia Centrala, care ocupa si zona 
Kirghistanului, a fost Gokturk (sec. VI d.H.). 
Se folosea scrierea, care s-a pierdut la 
navalirile mongole din secolul al Xlll-lea d.H. 
Pentru doua veacuri kirghizii au fost sub 
stapanirea Hoardei de Aur a lui Timur Lenk, 
al carui hanat, un adevarat imperiu, avea 
capitala de rasarit la Balasugan (zona unde, 
pe vremea Sovietelor, a fost asezata 
Regiunea Autonoma Evreiasca, deoarece 
chazarii fusesera originari din aceste locuri), 
iar capitala de vest la Samarkand. 

Khorasan - regiune istorica a Asiei, care 




cuprindea nord-estul si estul Iranului de azi, 
Turkmenistanul, Uzbekistanul, Tadjikistanul, 
nordul si vestul Afganistanului, nord-vestul 



220 



Pakistanului. Etimologic cuvantul vine din 
limba kwarezm, astazi disparuta, din 



fetei Tntr-o fantomatica nuanta de albastru) 



Kara-Khitai 




cuvintele kwor - Soare si avan - rasarit, 
adica Jocul de unde rasare soarele". Sub 
dinastia Sassanizilor (persana) imperiul a 
atins maxima stralucire. Principalele cetati 




erau: Mashhad, Nishapur, Herat, Ghazni, 
Kabul, Balckh (Bactriana), Merv (Margiana), 
Samarkand, Bukhara, Khiva, Khujand, 
Panjakent. La origine Khorasanul a fost 
locuit de bactrieni, sogdieni, parti si saka. 
Mai tarziu Tn zona au aparut indo-europeni 
si, mai ales, persi (iranici). Marea Tnflorire a 
civilizatiei Khorasanului a fost distrusa de 
invaziile mongole. Balckh a dat migratia 
cunoscuta Tn zona noastra, unde au ramas 
toponime si nume proprii precum Balcani, 
Balcic, Bale, Balica, Balcescu. 

Koitur- v. Gond 

Kosovo - v. Dardani sau darzi (hephtaliti) 

Kota - desemneaza o comunitate tribala Tn 
sudul Indiei de azi, originara din Sudan, 
Africa. Tamili. Genomul indica faptul ca au 
un stramos comun (sunt con-sanguinari) si 
suntmruditi cu triburile Toda. Sunt culegatori 
si pescari. Trecerea de la copilarie la 
maturitate a baietilor se face, ca si la triburile 
africane, printr-o moarte rituala (vopsirea 




Limba vorbita apartine familiei dravidiene, iar 
Ko Tnseamna rege. Toti se considera 
descendenti de neam regal. Extinderea 




cuvantului kota e mult mai larga decat 
actuala suprafata de locuire si indica trecutul 
si traseul dravidian: partea veche a orasului 
Djakarta din Indonezia se numeste Kota, o 
parte a orasului Yogyakarta din Jawa se 
numeste Kota Gede, capitala statului 
Kiunabalu din Malaezia se numeste Kota, Tn 
nord-vestul insulei Borneo se afla un oras 
Kota, Tn Andra Pradesh si Utar Pradesh, 
state din India, se afla cate un oras Kota, Tn 
Japonia se afla un oras Kota, ca si Tn Nepal. 
Tn sfarsit, Tn Gabon (Africa Centrala) exista 
populatiile bakota Ba este semnul de plural), 
care-si spun kota si vorbesc limba kota. 



221 



Kubilai Han (n. 23 septembrie 1215 - m. 18 

februarie 1284) - 
ultimul Tmparat al 
Imperiului 
Mongol. A ramas 
Tn istorie cu 
prenumele, 
numele de 

familie fiind 

Qiyan. A condus 
din 1260 pana Tn 
1294. Era de 
cultura chineza. 
Tn 1253 a primit 
ordin, Tn calitate de guvernator al provinciilor 
din sud, de la fratele sau, Tmparatul 
mongolilor, sa atace regatul Dali, din sudul 
Chinei (al populatiei bai, existenta pana 
astazi Tn China, si care scrie cu alfabet latin). 
Luptele s-au Tntins pana Tn 1259, cand 
fratele sau a murit si a fost chemat la 
Karakorum spre a fi proclamat han. A luptat 
pentru tron cu cei 





doi frati mai mici ai sai, chiarm capitala, si i- 
a biruit. A Tmpartit imperiul Tn doua, partea 
de rasarit, a triburilor turcice kipchak, 
supranumite Hoarda de Aur, avand capitala 
la Samarkand, iar partea central-asiatica, 
aceea care fusese condusa de Chagatai, fiul 
lui Ginghis Han, cuprinzand zonele unde se 
afla astazi Kazanstanul, Turkmenistanul 
lacul Balckhash, Mongolia, Uzbekistanul si 
China, avand capitala la Dadu (Beijingul de 
azi). A construit marele canal pentru irigatii, 
o retea de drumuri, a introdus folosirea 
hartiei Tn administrate, a introdus un sistem 
de taxe si impozite. Pe el l-a vizitat la Dadu 
Marco Polo Tn 1270. A cucerit regatul Dali si 
teritoriul Coreii de azi (atunci regatul 
Goryeo) si intentiona sa atace Japonia, 
Myanmar, Vietnamul si insula Java. Prima 



invazie mongola Tn Japonia a fost Tn 1274 si 
a doua Tn 1281. Bataliile navale nu i-au 
reusit Tnsa precum cele pe uscat. Cele 1170 
de jonci, construite Tn numai un an, dupa 
jimul fluvial si nu maritim, au fost Tn mare 




parte scufundate de japonezi. Nici atacurile 
asupra Vietnamului, din 1257, 1284, 1287 n- 
au avut mai mult succes, desi Tn a treia 
batalie joncile au purtat 300.000 de osteni, 
care au pierit cu totii. Tntors Tn capitala, a 
Tncercat sa puna noi impozite, ceea ce a dus 
la un razboi civil de uzura, care, Tn final, a 
prabusit chiar Imperiul Mongol. 

Kumari Kandam - v. Lemuria 

Kurdistan - v. Corduene 

Kush - v. Etiopia, hephtaliti 

Kushan - imperiu ajuns la maxima stralucire 
Tn secolul al ll-lea d.H. pe un teritoriu care 
astazi acopera Tadjikistanul, Afganistanul, 
Pakistanul si nordul Indiei, Tn lungul vaii 




Indusului. Persii Ti numeau hephtaliti, amenii 
si indienii Ti numeau hunii albi, fiindca erau 
Tnalti si blonzi, iar chinezii le spuneau 
Yuezhi, ceea ce Tnsemna Tnchinatorii Lunii 
(sunt mentionati din secolul al Vl-lea T.H. Tn 



222 



secolul al ll-lea T.H. sunt vizitati de o misiune 
chineza care a mentionat cinci triburi mari, 
ocupand Balckh sau Bactriana, numita de 

SOGDIANA .ilSrf.ir— '^ Turfan 



j-. ^ FERGHANA 




* ■ • • 
Kucha v 




BACTRIA PAM,R 






Baetra* » Sorkh Kotal 






* Be gram 






HINDU-KUSH GflN0HARfl 




x. 


• Taxila 
ARACHOSIA KUSHAN 




\| EMPIRE 






1 j." 


^Mathura 


GEDROSIA v #* 








Sa 


keta • • 


Uliain 
Barbaric um • * 




Pataliputra 




WESTERN • Vidisa 
SATRAPS • 

Baryga". .K„ n dma Champa 

Pune ■ "^ ■* rati slit hail a 

SATAVAHANA 

EMPIRE* Amara *»« 



PANDYAN 
KINGDOM 



CHOLAS 




chinezi Dacsia (Dacia!), Oxus, pe fluviul 
numit azi Amu Daria, Parthia, Sogdiana si 
laraxes, dupa numele fluviului numit azi Sar 
Daria). Aceste triburi s-au unit Tn secolul I 
T.H. si au format puternicul regat Kushan. 
Descoperirea, la sfarsitul secolului XX, a 
unor mumii datand de la 1800 T.H. Tn bazinul 
Tarim din Asia Centrala (de jur Tmprejurul 
desertului Taklamakan), ale unor oameni 




blonzi, Tnalti, tip caucazian (dupa analiza 
ADNrmc), atesta faptul ca fie caucazienii 
migrasera spre est Tnaintea acestei date, fie 



- mai plauzibil - triburi din Asia Centrala - 
inclusiv numite hephtaliti - au migrat spre 
zona Caucazului formand plasma viitoarelor 
popoare caucaziene, indo-europene si a 
civilizatiilor din estul Mediteranei si Asia 
Mica. Fapt care ar Tmpinge cu mult Tn trecut 
relatiile dintre Extremul Orient si Mediterana, 
inclusiv existenta Drumului matasii. Se 
vorbeau bactriana, greaca, sanscrita si 
arameica. Erau practicate mai multe religii: 
zoroastrismul, hinduismul, buddhismul, 
politeismul vechilor greci, alte religii iranice. 
Cam 30 erau zeii majori ai imperiului. Exista 
o capitala de vara, Begramul, si doua 
capitale de iarna, Taxila si Mathura. Rolul 
eel mai important al acestui imperiu, Tn 
perspectiva timpului, a fost acela de a 
asigura piste comerciale, de comunicare si 
armonizare Tn registrul civilizatiilor, Tntre 
Extremul Orient (China), Asia Centrala 
(Persia) si Europa Occidental^ (Roma). 



Kutriguri -v. Onoguri 

Kwarezm (sau Chorasmia) - este numele 




unor state situate Tn jurul deltei fluviului Amu 
Daria, al Marii Aral, Tn Marele Iran (azi 
Uzbekistan) si Tn nord-estul Marii Caspice. 
Tntreaga suprafata se Tnvecina la sud cu 
Khorasan, la nord cu Alania (adica iazygii), 
la sud-est cu Sogdiana Transoxianica, iar la 
nord-est cu hunii din Transoxiana. 
Denumirea Kwarezm a fost functionala pana 
Tn secolul al XVI ll-lea, dupa care regatul 
este cunoscut drept hanatul Khiva. Zend 
Avesta, sursa indiana, precizeaza ca acesta 
este teritoriul originar locuit de arieni 
(iranicii). Surse iranice (Biruni) mentioneaza 
colonizarea acestui teritoriiu cu o mie de ani 



223 



Tnainte de trecerea lui Alexandru Macedon. 
A fost, la origini, o expansiune a culturii 



asemenea, Tnrudiri Tntre tibetani, taiwanezi, 




Epocii Bronzului (BMAC) din Asia. Teritoriul 
cuprinde Tn jur de 400 de situri arheologice. 
Limba vorbita era iranica, kwarezmiana, 
astazi disparuta. Pana Tn veacul al X-lea, 
zona a fost sub controlul dinastiei Afrighizilor 
si a Samanizilor. Este interesant de 
mentionat ca biblioteca Samanizilor a fost 
celebra Tn lumea veche, ea cuprindea toate 
datele importante ale parcursului civilizatiilor 
de pana la ea. Se considera ca Ibn Sina, 
care a studiat la Bactriana, a avut acces la 
Fondul Samanid - la 17 ani era medicul 
Marelui Han - si acolo amtalnit sugestiile pe 
baza carora a fundamentat noi domenii ale 
stiintelor si noi tehnologii. 

Kyushu - v. Japonia 



Lagash - v. Gudea 

Lapita (oh Lapitha) - cultura antica din 
Extremul Orient, al carei varf de Tnflorire a 
fost Tn mileniul ai ll-lea T.H. Arheologia 
marina demonstreaza ca Tn jurul Taiwanului, 
cu iradiere spre Filipine si Japonia, a existat 
o cultura puternica si Tntinsa cu 12.000 de 
ani T.H. Analiza ADNmc demonstreaza, de 




AUSTRALIA 



o parte dintre coreeni si japonezi, 
polinezienii rasariteni (Hawaii, Maldive, 
Borneo, Noua Guinee, Insula Pastelui, 
coasta rasariteana a Chinei). Intervalul de 
timp Tn care s-a produs aceasta masiva 
raspandire a populatiei a fost Tntre 7000 si 
5500 T.H., probabil Tn urma unui tzunami 
urias. Cultura Lapita, atestata eel mai 
devreme pe Insulele Solomon, cu aproape 




4000 de ani T.H., a fost raspandita Tn 
Oceania pe o arie care acopera Tn jur de 
3400 de km 2 (Vanuatu, Noua Caledonie, Fiji, 
Tonga, Samoa), fiind cea mai veche cultura 
comuna a Polineziei, Microneziei, 
Melaneziei, ceea ce nu este acelasi lucru cu 
a vorbi despre Tnceputurile umanitatii, 
deoarece resturi de asezari umane cu o 
vechime de 60.000 de ani au fost gasite Tn 
Australia si cu o vechime de 30.000 de ani 
Tn Polinezia (folosind metoda 

termoluminiscentei pentru stabilirea 
vechimii). Este interesant de observat ca 
polinezienii au atins Noua Zeelanda si 
America de Sud spre sfarsitul mileniului I 
T.H., cei din Americi facand jonctiunea cu o 
migratie asiatica intrata cu 12.000 de ani 



224 




T.H., ceea ce a dus la marea Tnflorire a 
culturilor precolumbiene. Notabil este faptul 
ca migratia triburilor doriene este legata, eel 
putin Tn registrul mitologic, de atacurile 
fratilor Lapiti (v. Macedonia). 

Lapiti (lapithi) - popor legendar Tn mitologia 
greaca, originar de pe muntele Pelion (v. 




pelasgii). Lapith, eel care a dat numele 
tribului, era la origini frate cu Centaurus, 
acela care a dat numele fiintelor jumatate 
om-jumatate cal (simbol al civilizatiei calului). 
Regele Lapitilor era Ixion si a condus acest 
trib, eel mai vechi ajuns Tn Tessalia. Migratia 
lapitilor dinspre Taiwan spre Oceania, ca si 
aceea a civilizatiei calului dinspre Asia spre 
Europa, ar avea un echivalent mitologic Tn 
legenda lui Lapith si Centaurus, deoarece, la 
origini, taiwanezii, ca si migratiile stepei Tsi 
au originea Tn Himalaia si pe platourile Tnalte 
de la nord de Himalaia. Dar dupa lliada lui 
Homer, Lapitii au luptat Tn razboiul troian, 
adica sunt mentionati foarte tarziu Tn timp 
fata de migratiile Paleoliticului. 

La Tene - v. Celti 

Lamaism - v. Buddhism 



Lap(p), laponi - v. Sami 

Lascaux - v. Franta 

Latium -v. Roma 

Laurasia - este numele unui supercontinent 




TRIASSIC 
200 million years ago 

aflat Tn emisfera nordica Tn perioada 
Jurasicului (si anume Tn Mezozoic). El se 
separase dintr-un alt supercontinent, rarmas 
Tn emisfera sudica si numit Gondwana. Tntre 
ele a crescut Marea Thetis. Tnainte de a se 
separa unul de celalalt, cele doua 
supercontinente alcatuiau Pangea, prima 
masa - Tn timp - de parmant planetar, aflata 
deasupra apelor (Tn urma cu 500 de 
milioane de ani). Din Laurasia s-au separat, 
prin deriva, Eurasia (fara India, Arabia si 
China) si America de Nord (la separare 
numita Laurentia). 



Lemuria - continent stravechi, a carui 




existenta fizica n-a fost dovedita, desi Tn 
2005 s-a constatat, din satelit, existenta unei 
punti continentale Tntre Australia, India si 
Thailanda, care se afla deasupra apelor 
oceanului Tn timpul marii glaciatiuni. I s-a 
mai spus si Mu, dupa principalul zeu caruia 



225 



s-ar fi inchinat locuitorii: dragon ori sarpe de 
apa. Dat fiind ca Tn urma cu 12.000 de ani, 
dupa ultima glaciatiune, nivelul apelor 
planetare a crescut foarte mult, un Tntreg 




strat de civilizatie - cea megalitica - a fost 
Tnghitit de ape. Numeroase situri 
subacvatice (Yonaguni ITnga Okinawa, Tn 
golful cambay ITnga India, Bimini langa 
Cuba, langa Madagascar, langa coastele 
Canadei, Tn Micronezia, ultima Thule a 
islandezilor), apoi cetatea descoperita tot Tn 
2005, din satelit, aflata Tn Atlantic, Tntre 
marea Britanie si Portugalia, exact unde 
situa Herodot Atlantida, indica acest fapt. O 
alta teorie a disparitiei acestui continent se 
refera la cutremurele de pe „centura de foe" 
a Pacificului, care genereaza si azi tzunami, 
ridicari si disparity de insule. Argumente 
reale - existenta dravidienilor (familie de 
limbi asemanatoare cu cele semitice), a 
tamililor si scrierile vechi ale tibetanilor, 
pledeaza mai mult pentru a doua teorie. 
Aparitia stramtorii Behring dupa creserea 
nivelului apelor planetare pledeaza Tn plus 
pentru prima teorie. Numele de Lemuria a 
fost datTn 1864 de geologul Philip Sclater. 



Levant - zona geografica 
desemnand, Tn perioada 
veche, teritoriul din Asia 
Mica aflat Tn sud-vestul ei, 
adica marginit de 

Mediterana de Est, Muntii 
Taurus, Mesopotamia si 
desertul Arabiei. Dupa 
geografia contemporana 
sunt cuprinse Tn acest 
teritoriu Siria, lordania, 
Libanul, Israelul si teritoriile 
palestiniene. Se exclud 
Peninsula Arabica, zona 
caucaziana, Peninsula Sinai 
si Anatolia. Vechimea de 




locuire a omului este atestata la 90.000 de 
ani (Muntii Carmel), cu Omul de 
Neanderthal, venit din Africa. Acum 50.000 
de ani el a fost Tnlocuit cu Homo Sapiens, 
venit tot din Africa si care a dezvoltat o 
cultura paleolitica influentata de zonele 
Tnvecinate (Anatolia si Egipt). Cultura 
natufiana, care precede Egiptul dinastic si 




ROMANS BYZANTlNEpVSM 

■■■■■■■■■■■■■■■■■■V 

coincide cu marea glaciatiune din intervalul 

18.000- 11.500 T.H., s- 
a extins Tn Levant. Abia 
Tn Epoca Bronzului 
(mileniul ai IV-lea T.H.) 
s-au dezvoltat orasele- 
cetati din Mesopotamia 
si ele au influentat 
cultura levantina, 

impunand modele de 
ceramica si de asezari 
omenesti perene 

(Hazor, lerusalim. 

lerihonul se impune 
prin minele de cupru, 
fiind la cocurenta cu 
insula Cipru). Hittitii, canaanitii, filistinii, 
triburile iudaice lupta pentru suprematie Tn 
Levant si pentru a pastra Tn echilibru spatiile 
cucerite. Intrarea persilor Tn veacul al V-lea 
T.H., care intentionau sa-i atace pe greci 
dinspre mare, aduce noi tulburari Tn Levant, 
care vor dura pma Tn a doua jumatate a 
secolului al IV-lea T.H., cand Alexandru 
Macedon a distrus Imperiul Persan Tn numai 




226 



18 ani. Au urmat partii, romanii (Tmparatul 
Traian a cucerit Mesopotamia Tn 114 d.H., 



arut pe locul unei vechi culturi 




mTmm 



dar pentru putina vreme, a murit la Petra Tn 
116), Bizantul si marile migratii, dintre care 
aceea turcica a fost cea mai Tnsemnata, 
impunand islamismul Tn majoritatea spatiului 
levantin. Numele de Levant a fost dat de 
cruciatii italieni veniti sa apere crestinismul si 
ascendentul acestei religii asupra altor 
reliogii monoteiste care se reclamau ca 
originare din Tara Sfanta. 

Liban - v. Fenicieni 

Libya - tara aflata pe tarmul sud-vestic al 

TUNISIA 



Nalut '^'swMlPfi'S 
Nalu tX^->- •Magna 

fjebet [Gharyan 







ALGERIA Ubari 

} Sand Sea 



Mediteranei, vecina cu Tunisia, Algeria, 
Nigeria, Chadul si Egiptul. Acolo a fost, Tn 
perioada 500 T.H. - 500 d.H., marele imperiu 
saharo-berber Garamantes, cu capitala la 
Germa, Tn provincia libiana de azi Fezzan. El 




paleolitice, atestata ca existand cu 8000 de 
ani T.H. si care a lasat numeroase picturi 
rupestre. Pe la 2000 T.H. au migrat dinspre 




sudul continentului, pe aceste locuri, 
berberii. Ei au Tntemeiat imperiul. Aveau un 
sistem foarte sofisticat de aducere si stocare 
a apei din subs ol, practicau agricultura si 




cresterea animalelor. Au fost influentati 
cultural de Egiptul antic, practicau 
mumificarea mortilor. Imperiul a disparut 
odata cu schimbarea climei si desertificarea 
zonei, cand nivelul apei din subsol a coborat 
la mai mult de un km. si jumatate. Fenicienii, 
grecii si romanii (inclusiv Bizantul) au fost 
interesati de stapanirea acestei parti a 
tarmului Mediteranei si semnele civilizatiei 
pe care au adus-o au ramas pretutindeni 
vizibile. Libia are 5 situri arheologice 



227 



patrimoniu UNESCO, cele mai cunoscute 




Primele referinte scrise la lycieni dateaza din 
mileniul al ll-lea T.H. Vorbeau o limba 



fiind Cyrene (colonie a insulei Thera, ea 
Tnsasi disparuta pe jumatate Tn urma unei 
uriase eruptii vulcanice) si Leptis Magna, 
colonie feniciana a Carthaginei (la randul ei 
colonie a Tyrului), preluata de romani. Din 
secolul al V-lea d.H. au venit popoarele 
navalitoare, cele mai Tnsemnate fiind 
vandalii si arabii, care au impus islamismul. 

Lithic - v. Reductie lithica 

Longobarzi - v. Germani 

Luwiti - v. Tarhuntassa 

Lycia - regiune din Asia Mica (Anatolia) 




unde exista marturii de locuire din mileniul al 
Ill-lea T.H. Granitele Lyciei nau putut fi 
stabilite cu precizie, dar un numar de cetati 
au fost investigate de arheologi si acopera 
buna parte din suprafata Libanului de azi. 
Capitala regatului era Xanthos. Era o 
civilizatie avansata si pe care grecii n-au 
numit-o niciodata barbara (pe acelasi 
teritoriu fusesera canaanitii, fenicienii). 




apropiata de luwita (una din cele doua limbi 
ale Imperiului Hittit). Ea a fost scrisa, din 
mileniul I T.H., cu unele litere grecesti, altele 




deosebite. Era o limba indo-europeana cu 
un alfabet de 29 de litere. Lycia este numele 




greco-roman al regatului, ei Tsi spuneau 
Trmmisa. Politica de aliante si de razboaie a 



228 



lycienilor i-a facut sa reziste mut timp Tn 
acea zona conflictuala dintotdeauna. Lor li 
se datoreaza ideea si Tnfaptuirea 
confederatiei de cetati (o liga) pe care vor 
prelua-o si grecii (Liga deliana). Aveau o 
armata de pedestrasi Tnfasurati Tn jurul 
braului cu piei de capra si purtau parul lung. 



amestecat si cu triburi care vorbeau luwita, 

Black Sea 
THRACIA 




Cunosteau perucile. In secolul al V-lea T.H. 
au fost atacati de persi si, pentru a nu preda 
Xanthosul, s-au sinucis Tn masa ostenii, 
femeile si copiii. L-au primit pe Alexandru 
Macedon ca pe un eliberator, semn al unei 
Tnca neatestate legaturi originare si apoi au 
avut aliante strategice cu romanii, acceptand 
pe cale pasnica sa faca din Lycia o provincie 
romana (de altfel, Roma era la origini o 
Tntemeiere troiana, venita din acelasi spatiu 
geografic unde se aflau lycienii). Vestigiile 
romane sunt de aceea foarte numeroase Tn 
zona. Declinul lycian a Tnceput Tn secolul al 
Vl-lea d.H., odata cu marea ciuma bubonica 
din Asia Mica si Europa, care a Tnjumatatit, 
practic, populatia si a anuntat Tnceputul 
Evului Mediu. 

Lydia - vechi regat care se afla Tn vestul 
Turciei de azi, la nord se afla Misia, la sud 
Caria, la est Frigia si la vest Marea Egee. 
Lydienii erau un popor indoeuropean, 




Mediterranean Sea 



aflat la Tnceput sub dominatie frigiana. Dupa 
caderea Frigiei (secolul al Vll-lea T.H.) au 




respins atacurile cimmerienilor (sec. al Vll- 
lea T.H.) si si-au consolidat regatul stabilind 
capitala la Sardes. Au Tncercat sa 
cucereasca Miletul si, nereusind, au Tncheiat 
un tratat de pace conform caruia milesienii 
aveau voie sa construiasca, pe tarmul 
rasaritean al Mediteranei, colonii. La sfarsitul 
aceluiasi veac mezii au coborat dinspre 
muntii Zagros si au cucerit toata zona, cu 
exceptia Ciliciei si Lyciei. Cressus, bogatul 
rege al Lydiei, despre care a ramas legenda 
ca prefacea Tn aur tot ce atingea (si astfel si- 
a ucis chiar fiica) a cucerit o parte din Eolia 
si Ionia, inclusiv Efesul, dar a fost biruit de 
Tmparatul persan Cyrus, care i-a cucerit 
capitala si I-a ars pe rug. S-au adeverit astfel 



229 



cuvintele lui Solon, care fusese invitat de 
Cressus sa-i admire bogatiile, dar a spus 




doar atat: „nimeni nu poate fi socotit fericit 
decat dupa ce-a murit". Urmasii grecilor si ai 
persilor si-au amestecat destinele pe 
pamantul Lydiei, astfel meat Apollo 
(Pldanus) a capatat atributele lui Ahura 
Mazda (zeul Focului Tn zoroastrism), iar 
Hefaistos, eel nascut pe aceste locuri si 
sclav al reginei lydiene Omphale, a devenit 
zeul Focului la greci. De la el a furat titanul 
Prometeu focul si l-a daruit oamenilor. Cum 
spune tot mitologia, a fost osandit Tn Scythia, 
locul de unde migrasera initial frigienii Tn 
Asia Mica. 



M 



Macedonia 



regatul fondat de tribul 




ALEXANDER 
TlUi GREAT 



grecesc al dorienilor, unii dintre ei fiind 
nurmiti macedoneni dupa nuele dinastiei. 
Texte foarte vechi, reproduse de alte surse 
antice, spun ca dorienii, alungati de Lapiti 
din locurile de origine, au cerut, prin Hileys 



(nume pelasgic!) ajutor regelui Hephaistos 
(zeificat mai apoi ca yeu al Focului de greci), 




iar acesta i-a biruit pe Lapiti si le-a restituit 
dorienilor teritoriul, care cuprindea Muntele 
Olimp, Muntele Pind, raul Strymon (care 




facea granita cu triburile tracice Maedi). Pe 
aceste locuri existase o civilizatie megalitica, 




dupa descoperiri recente, cuprinzand un 
observator astronomic cu rol ceremonial, o 
piramida a Soarelui si una a Lunii (la 
Kokino), cu o vechime estimata de 4000 de 



230 



ani T.H. Ca regat independent Macedonia 
este mentionata de Herodot ca existand din 
veacul al Vll-lea T.H., dupa lupte cu ilirii si 
tracii (tot pelasgi la origine, dupa unele 
surse, dupa altele indo-iranici). Ei foloseau 
un dialect grecesc foarte deosebit de greaca 
antica, forme ale lui se gasesc Tnca Tn 
epopeile homerice. Macedonia a fost, la 
Tnceputurile ei, un teatru de lupta pentru 
fortele care voiau puterea de jur Tmprejurul 



India, Bactriana, Scythia, Egipt. Ca urmare 
grecii au deschis Jocurile Olimpice - la care 




Mediteranei: ilirii, tracii, asirienii, atenienii, 
persii. Philip al ll-lea Macedon, tatal lui 
Alexandru Macedon, si-a extins Tnsa regatul 
si a obtinut controlul asupra Tntregii 
Peninsule Balcanice. Este notabila originea 
macedoneana a Cleopatrei (ultimul faraon al 
Egiptului). Philip si-a educat fiul nu doar Tn 
spirit grecesc, ci i-a pus si profesori persani, 
traci, frigieni. Fiul a continuat directia politicii 
externe a tatalui sau, a cucerit 
Mesopotamia, Imperiul Persan Tn Tntregime 
(a rarmas pana astazi mentionata de istorici 
batalia de la Gaugamela, 331 T.H., pentru 
strategia, tactica si Tndrazneala 
macedonenilor) si, cu ajutorul unei armate 
bine organizate, falanga macedoneana 
(infanterie usoara), sprijinita de cavalerie, a 
trecut nu numai Poarta Ciliciei, ci a Tnaintat 
cu multTn inima Asiei, cucerind o buna parte 
din patria originara a tuturor triburilor, 
diseminand influenta greceasca pana Tn 







participau exclusiv cetatile grecesti - cu 
probele macedonenilor. A fost unul dintre 
cele mai Tntinse imperii ale lumii vechi, 
reusita pan-greceasca si cu atat mai 
notabila, cu cat Tmparatul a murit la varsta 
de 33 de ani, se pare, otravit. Dupa 
Tmpartirea Imperiului Macedonean Tntre 
Seleucizi si Ptolemei, ambii fosti generali ai 
lui Alexandru, a umat, incet dar sigur, 
faramitarea Tn fata atacurilor insistente ale 
Imperiului Roman (si mai apoi Bizantin). Ca 
si alte puteri regionale ale lumii vechi, 
Macedonia a Tncetat sa fie subject de 
disputa odata cu ascensiunea Imperiului 
Otoman, care a Tnglobat-o. V. si Alexandru 
Macedon. 

Macedo-romani - v. Aromani 

Machu Picchu -v. Peru 

Madagascar - astazi republica de tip 






;*£. 











Madagascar 



f-JL, 



insular, avand capitala la Antananarivo, 



231 



formats din insula cu acelasi nume, a patra 
ca marirme de pe glob (587 de mii de km 2 ), 



ca vine chiar de pe acel continent). Pe insula 







ca si altele mai mici. Istoria geologica a 
Madagascarului este foarte veche, ea s-a 
desprins, la deriva continentelor, acum 160 




de milioane de ani, din uscatul numit acum 
India (parte a Gondwanei). Se afla asezata 
Tn sud-estul Africii, la doar 400 km. de 
continent. Din cauza Tndelungatelor conditii 
de izolare ale insulei, 80 % din fauna si flora 
ei s-au dezvoltat pe cai proprii, din fauna si 
flora initiala, acolo fiind specii care nu mai 
exista nicaieri Tn alta parte pe Pamant. De 
pilda lemurii, primate de tipul maimutelor, au 
dat nu doar faima insulei, ci si denumirea 
continentului disparut Lemuria (cu 
precizarea ca aceasta specie se considera 




existau aborigeni, nurmiti de europeni Tn 
secolul al XV-lea matacassi, de unde 
numele insulei. Dar acum doua mii de ani au 
migrat acolo, atat din Austronezia (mai ales 
Borneo), cat si din Indonezia, Malaezia, 
Africa (Mozambic), mai tarziu din India si 
Europa, alti oameni, alcatuind componenta 
etnografica de azi. Principala limba vorbita 
este malgasa (tara s-a si numit Republica 
Malgasa), o limba originara din Borneo, din 
grupul limbilor polineziene. 

Magdalenian - v. Paleolitic 

Magellan, Ferdinand (n. primavara, 1480, 
Portugalia - m. 27 aprilie 1521, insula 

Mactan, Filipine; pe 
numele portughez 
Fernao de 

Magalhaes) - 

explorator. A 

navigat pentru regii 
Spaniei, deoarece, 
dupa calatoria lui 
Marco Polo, 

Protugalia avea 
exclusivitate la 

trecerea spre Indii 
pe la Capul Horn (sudul Africii). Asa ca 
Magellan s-a angajat sa ajunga Tn Indii pe 
partea opusa. El a fost astfel prrimul 
pamantean care a demonstrat ca Pamantul 
e rotund. A descoperit stramtoarea care-i 
poarta numele (Tn Tara de Foe), trecand Tn 
Oceanul Pacific, caruia tot el i-a dat numele. 
L-a traversat si a ajuns Tn Filipine. Antonio 
Pigafetta, italian nascut la Vicenza, care 
platise pentru a fi luat Tn aceasta calatorie, a 
fost primul care a Tnvatat si a scris limba 
localnicilor de pe insula Cebu. Magellan a 




232 



fost ucis Tn conflictele dintre localnici. Dintre 

Magellans's voyage around the world 




cele 5 nave cu care plecase, doua s-au 
Tntors Tnainte de descoperirea stramtorii 
Magellan, una a fost arsa chiar de 
portughezi Tn conflictul care a dus la 
moartea lui Magellan, iar doua au facut 
drumul de Tntoarcere prin sudul Africii. 
Tntregul drum si descoperirile facute au fost 
consemnate de Antonio Pigafetta Tn jurnalul 
calatoriei. 

Maghiari - v. Ungaria 

Maghreb - v. Algeria, Maroc, Tunisia 

Mahabharata - v . India 

Majorca - v. Ibiza 

Malaya - peninsula Tn sud-estul Asiei, de la 




care Tsi trage numele tara aflata la 
extremitatea ei sudica (si cuprinzand de 
asemenea nordul insulei Borneo): Malaezia. 
Tn vreme ce peninsula aminteste de faptul 
ca, geografic, ea este celalalt capat al ariei 
cuprinse Tntre Hi-malaya si Malaya, 
denumirea tarii aminteste de Indo-nezia, 
Micro-nezia, adica de apartenenta la o alta 
arie, de insule aparute Tn urma unui mare 
cataclism planetar (datorat centurii 
ecuatoriale de vulcani), acolo unde se 
presupune ca ar fi fost un continent: Lemuria 




sau Mu. Primii locuitori atestati ai zonei 
dateaza din 200.000 T.H. (zona Perak, din 
estul tarii) si sunt veniti din Africa (primii 




oameni ajunsi pe continentul asiatic din 
directia Java, Borneo). Urmasii lor traiesc 
Tnca Tn Malaezia ca o minoritate tribala de 
aborigeni, negroizi, cunoscuti sub numele 
Orang Asli si Lanoh, vorbind o limba 
austroneziana. Mai tarziu civilizatia khmerilor 
din delta Mekongului (care izvoraste din 
Himalaia; v. Angkhor) este construita de 
Pallava (initial o ramura tarmila, adica 
dravidiana, apoi dinastie indiana), rarmasa 
denumire locala pentru parti (iranici migrati 
din Persia si ajunsi Tn sudul Indiei). Se 
spune ca Bodhidharma, Tntemeietorul religiei 
Zen, era un Pallava. Locuirea Tn pesteri 
dateaza din Paleolittic, 60.000 - 35.000 T.H., 
iar uneltele cioplite sunt facute Tn acelasi fel 
ca si pe platorile Tnalte de la nord de 
Himalaia. Dar triburile au ajuns Tn Malaya 
dupa o Tndelunga stationare Tn China 
(provincia Yunan). Ei au adus Tn peninsula 



233 



civilizatia orezului. Tn mileniul I T.H. au ajuns 
acolo indienii care au introdus buddhismul si 
au creat un mare imperiu cu centrul Tn 
Sumatra, numit Srivijaya, care a rezistat 
pana la venirea arabilor. Acestia au islamizat 
zona, Tn veacul al X-lea d.H., transformand 
imperiul Tntr-o serie de mici sultanate. 

Mali - tara africana marginita Tn prezent de 
Algeria, Niger, Burkina Fasso, Coasta de 





Fildes, Senegal si Mauritania. Partea ei de 
nord este desertul Sahara, care Tnsa a 
cunoscut, Tnainte de desertificare, o 
perioada prospera. Prezenta lui Homo 
Erectus Tn aceste locuri este atestata cu un 



1 *»* fc 

« « * « 

* * m 

i 



*.*« 



m 
i t « € « 



i k m 



liii t 



« « « m « 




milion de ani Tn urma, ca si a lui Homo 
Sapiens, cu 50.000 de ani Tn urma. 
Preistoria locului Tncepe cu 9000 de ani T.H., 
Tn lungul vaii fluviului Niger, unde traiau 




triburi de pescari si vanatori. Prima capitala, 
Tn Epoca Fierului, a fost la Niani. Epica 
orala, care pastreaza memoria locului, 
povesteste cum se obtinea fierul (60-70 kg 
la o topire) folosind mici cuptoare de forma 
tronconica si o serie de dansuri-lectie 
traditionale pentru reusita procesului si 
puritatea metalului obtinut. Traditia locului 
pastreaza Tnsasi elemente de civilizatie si 
cosmologie care atesta un trecut glorios 
chiar Tnainte de aparitia cetatilor-stat, 
precum Timbuctu ori Gao, aparitie generata 
de drumurile comerciale (aurul dinspre 
Etiopia, artefactele egiptene, pasari exotice 
care treceau spre Mediterana si Europa). 
Aceasta memorie pastrata de barzii populari 
(vorbesc o limba care alcatuieste ea Tnsasi 



234 




categoria Niger-Sahel, a Africii 
subsahariene) numiti grioti, mentioneaza un 
stramos originar venit pe ape (Nommos), 
Tnfatisat ca jumatate om-jumatate peste, ori 
ca un sarpe ce se putea preface Tn toiag (si 
Mose a facut acest lucru mai tarziu pentru a 
trece Marea Rosie). Nommos Tsi orienta 
viata dupa steaua Sirius, care avea o 
pereche nevazuta, o mare stea alba (ceea 
ce astronomic e strict adevarat, dar 
descoperit mult mai tarziu). A doua stea, 




nevazuta, care modifica traiectoria lui Sirius, 
descoperita la multa vreme dupa 
Tnregistrarea legendelor triburilor Dogon din 
Mali, l-a si facut pe Carl Sagan sa banuiasca 
nu faptul ca oamenii ar avea o origine 
extraterestra, ci faptul ca Tntr-un trecut 



neexprimat ar fi avut un grad de civilizatie 
care i-a dus la asemenea cunostinte. Istoria 
migratiei dinspre Lemuira este si ea incluzsa 
aici. Tipologia negroida din aceste locuri 
(Africa de Vest) este mult diferita de aceea 
din Africa de Sud, dravidienii arata Tn acest 
fel, iar arhitectura seamana izbitor si cu 
aceea a triburilor Anasazi din America de 
Nord. Tn jurul anului 300 d.H. a Tnceput sa se 
dezvolte Imperiul Ghana (la origini cuvantul 
Tnseamna luptator, iar numele imperiului era 
Wagadu), care cuprindea si vestul Maliului 
de azi. Abia la sfarsitul secolului al Xlll-lea 
d.H. Sundiata, din dinastia Mandinka, a 
fondat regatul Mali, care s-a impus ca 
imperiu si a rezistat dupa cucerirea araba 
(secolul al Vll-lea d.H.) pana la jumatatea 
secolului al XV-lea d.H. 



Malta - arhipelag care cuprinde, printre cele 




7 insule, 3 mai cunoscute: Malta (cea mai 
mare), Gozo si Comino. La origini s-au 
desprins din masa Africii Tn Miocen, acum 10 
milioane de ani. Sunt insule muntoase, care 

au o structura 
asemanatoare 
cu a muntilor 
Atlas si Alpi. 
Sunt insule 

vulcanice si 

adapostesc cea 
mai avansata si 
mai veche 

civilizatie 
paleolitica si 

neolitica a zonei 
(datata 15.000 - 
2000 T.H.), 

structurile ei fiind 
cu o mie de ani 
mai vechi decat piramidele din Egipt si decat 




235 



Stonehenge. De jur Tmprejurul insulei Malta 
si Gozo exista mari temple binare (cu doua 
incinte), astfel orientate Tncat capteaza 
lumina soarelui la echinoctii si solstitii, ca si 




lumina stelei Sirius. Spre deosebire de 
structurile piramidale ori megalitice, acestea 
au forma unui trup de femeie culcat pe 
pamant, forma de templu care nu se mai 
Tntalneste decat Tn Japonia. Exista artefacte, 
ceramica, desene rupestre, ideograme. Se 
observa similitudini Tntre aceasta cultura si 
Lapita, Ciclade, Mesopotamia. Limba vorbita 
este una izolata. La Tnceput a fost raspandit 
samanismul (Zeita mama are multe 




reprezentari). Odata cu Epoca Bronzului vin 
oameni noi de pe continent si aspectul 
civilizatiei se schimba. Tn anul 60 d.H. a 
trecut pe acolo Sf. Pavel. Cartagina, romanii, 
bizantinii si arabii s-au batut pentru 
ascendentul asupra arhipelagului (ceea ce a 
dus la aparitia cavalerilor de Malta, ordin 
crestin de luptatori pentru apararea 
credintei). Tn prezent maltezii sunt crestini 
catolici. 



Mal'ta - sit arheologic aflat langa lacul 
Baikal, ilustrand o civilizatie care s-a Tntins Tn 
Siberia (Cercul Polar) Tn perimetrul de timp 
24.000 - 18.000 de ani (Tn Paleolitic), 




apartinand lui Homo Sapiens (la origini venit 
din Africa sub-sahariana, cu trecere spre 
Australasia, dar si spre Europa, dupa cum 
atesta analiza ADNmc) si care l-a Tnlocuit pe 
Omul de Neanderthal). Principala ocupatie 
era vanatoarea mamutilor. Ei au fost aceia 
care au traversat Behringia si de acolo, Tn 
lungul lantului muntos (hills civilizations), s- 
au Tntins Tn cele doua Americi (datarea cu 
radiocarbon indica trecerea cam la palierul 
datei de 12.000 T.H.). Cele mai vechi triburi 
ale indienilor americani, Na Dene (Alaska, 
nordul Canadei, Columbia, California, apasii, 
navaho) vorbesc aceeasi limba originar 
paleo-siberiana. Din acelasi grup mal'tez a 
existat o migratie timpurie spre peninsula 
Ciuhotka si apoi spre Kamciatka, iar de 
acolo spre arhipelagul Japoniei. O alta 
migratie a fost catre Asia Centrala, iar 
legenda originii mongolilor (sustinuta de 
descoperiri arheologice) o atesta. V. 



236 



Mongolia. 

Mani - sau Regatul Manean sae afla Tn Asia 




Mica. A fost distinct Tn istorie Tn perioada 
secolelor 11 - 6 T.H., pe cand comertul cu 
armasari dinspre Asia spre Europa si Africa 
trecea prin aceste locuri. Se afla la sud de 




lacul Urmia. O perioada de timp a fost 
contemporan cu Regatul Elamit (Elam). Nu 
erau triburi indo-europene, se presupune fie 




ca aveau aceeasi origine cu elamitii, fie ca 
erau triburi bastinase chiar din acele locuri. 
Erau sedentari, practicau agricultura, 
cresterea vitelor si a cailor. O mare cetate 




maneana, Hansalu, a fost descoperita nu 
departe de raul Kura, iar capitala regatului a 
fost la Izirtu (Zirta). Tsi decorau palatele fie 
cu caramizi glazurate, fie cu motive 
animaliere sau florale, fie abstracte (siturile 

de la Qalaichi, de la 
Bukan). La 

jumatatea veacului al 
IX-lea T.H. regatul a 
Tnceput sa fie 
mentionat Tn sursele 
vremii deoarece 

construia forturi nu 
departe de Urartu si 
avea conflicte cu 
asirienii. Tn 714 T.H. a 
avut de Tnfruntat 
atacurile cimmerienilor, apoi ale scitilor. 
Cuceriti de catre persi (mezii si partii), au 
fost absorbiti Tn masa acestora, desi, dupa 
ce Imperiul Persan a cazut sub atacurile lui 
Alexandru Macedon, acesta a reconstituit 
fostul Regat Manean ca pe o provincie 
aparte, numita Media Artropatene. 

Manuscrisele de la Marea Moarta - v. 

Qumran 

Marco Polo - (n. 1254, Venetia - m. 1324, 

Venetia) - 

explorator. Tatal 
sau, Niccolo, si 
unchiul sau, 

a Maffeo, ambii 

negustori, dupa o 
calatorie la 

jM T^^ Constantinopol, Tn 

care intrasera Tn 
legatura cu 

mesageri ai lui 
Kubilai Han, si-au 
luat fiii (Marco era 
eel mai mic) si, Tn 
1271, s-au Tmbarcat pentru China, dorind sa 
stabileasca relatii comerciale Tmparatii 
chinezi si sa dubleze Drumul de uscat al 
matasii, cu un drum pe apa. Marco Polo a 
rarmas Tn China 17 ani, facand observatii 
pretioase asupra lumii chineze, inclusiv 
asupra descoperirilor lor geografice si 
tehnologiilor folosite, dar si asupra florei si 
faunei. A fost emisar diplomatic pe langa 
Tmparatul Persiei pentru casatoria unei 
printese persane cu un print chinez. S-a 




237 



Tntors folosind Drumul traditional al matasii, 

zr 




si a disparut Tn urma atacurilor regelui 
Hammurabi al Babilonului, el Tnsusi amorit 
(1760 T.H.). Doua motive stau la baza 



VT PaLilic 

i>»v Ocean \ 

prin Asia, deoarece chinezii au pus foe 
corabiilor venetiene, calatorie care i-a luat 
trei ani. Tn lupta dintre Venetia, si Genova, 
din 1289, ambele puteri maritime Tn 
Mediterana, a fost luat prizonier si 
Tntemnitat. Cum Tnsa faima lui Tn Mediterana 
era foarte mare, a fost bine tratat, astfel 
meat, Tn anul de prizonierat si-a dictat 
memoriile despre calatoria pe apa pana Tn 
China si Tntoarcerea pe uscat pana la 
Venetia. Tntors la Venetia, a facut comert 
pana la sfarsitul vietii. 

Marduk - v. Tiamat 

Margiana - v. Persia 

Mari - cetate-stat a lumii vechi, Tnfloritoare 





mentionarii regatului Mari de catre istorici: Tn 
arhivele palatului sau au fost gasite 23.000 
de tablite Tn akkadiana despre istoria cetatii, 




Tn mileniul al Ill-lea T.H., aflata pe malul 
apusean al Eufratului si formata, la origine, 
din triburi semitice de amoriti. A fost cucerita 



contemporane cu Abraham, Isaac si lacob; 
existenta acestui regat adevereste si explica 
relatiile comerciale dintre sudul si nordul 
Mesopotamiei pe de o parte, dintre 
Mesopoamia si insulele Creta si Cipru din 
Mediterana. A existat prin urmare o cale 
deschisa inclusiv pentru influentele culturale 
(prin traditiile religioase). Principalul zeu al 
regatului Mari era Dagan, care Tnseamna si 
furtuna, ploaie, dar si grau. Dogon-Dagan a 
fost venerat de asemenea Tn civilizatia 
minoica, dar si simbolizat ca o entitate 
jumatate om si jumatate peste, de filistini, 
fenicieni, indieni. 

Marile migratii - au fost una din cele patru 
mari conditii ale evolutiei speciei umane 
alaturi de selectia naturala, mutatia genetica 
si continuitatea genetica. Ca si celelalte 
specii (pesti, pasari, mamifere) oamenii au 



238 



migrat Tnca din perioada de formare a 
speciei si continua s-o faca si astazi 
(globalizarea oferind un prilej foarte bun). 
Analiza retrospective ADNmc atesta prima 




femeie Homo Sapiens ca traind Tn Africa Tn 
urma cu 150.000 de ani. Primele migratii 
dinspre Africa spre Australia si sudul Indiei 
au fost Tn urma cu 60.000 de ani. Apoi 
triburile s-au raspandit pe de o parte pana Tn 
Europa si Siberia (cu 40.000 de ani Tn urma) 
si de acolo Tn Americi, iar pe de alta parte 
spre Oceania (cultura Lapita, 12.000 T.H.) si 
din nou spre Australia, apoi spre Americi. 
Acestea au fost migratiile preistorice, despre 
care nu avem marturii scrise, ci doar 
arheologice, inclusiv arheo-astronomice si 
de arheologie maritima, deoarece marile 
variatii ale climei au scazut ori ridicat Tn timp 
nivelul oceanului planetar cu zeci, uneori 
sute de metri. La intersectia dintre preistorie 
si istorie (ceea ce este atestat si prin texte 
scrise) se afla asezate civilizatiile megalitice, 
care confera o unitate surprinzatoare vietii 
umane din China si Japonia, pana Tn Egipt, 



Invasions of the 
Roman Empire 

100-SOOCE 




Constantinople 

Eastern Roman 
Empire 



Girthiigc 



A'l.. !. ', . ■ :■:..:'! \ 

■ GDthl 
. ■_• -. i :■■ IP", 

■ Huns 

■ Vandal* 



Peninsula Balcanica, Americi. Asia de sud- 
est are, Tn perioade istorice vorbind, un 
avans cam de 2500-3000 de ani fata de alte 
zone ale lumii (Europa), tot asa cum 
Americile sunt cu adevarat ,pamanturi noi' 
(v. civilizatiile precolumbiene). Al doilea 



mare val de migratii a fost generat de ceea 
ce se numeste ,revolutia Neoliticului' (mai 
ales Epoca Bronzului), adica aparitia 
agriculturii si cautarea de suprafete prielnice 
sedentalizarii. Ele se fac mai ales Tn sens 
invers miscarii de rotatie a Pamantului, 
dinspre Asia spre Europa, cu lungi stationari 
Tn perimetre care acopera Tndeosebi spatiul 
de la nordul Marii Negre si Marii Caspice, 
Asia Mica, apoi Peninsula Balcanica etc. 
(civilizatia calului si a mormintelor de tip 
kurgan, adica movila). Tn mileniul al Ill-lea 
T.H. Tncepe migratia popoarelor indo- 
europene din zona Ararat, Van, Cappadocia 
spre Europa. Prima migratie care poate fi 
reconstituita din surse scrise este a indo- 
iranicilor, Tn mileniul al ll-lea T.H., .popoarele 
marii' (care au inclus si triburile grecesti). A 
urmat marea migratie a celtilor de la 
jumatatea mileniului I T.H. Multi istorici 
numesc , marile migratii' doar intervalul care 
separa Antichitatea de Evul Mediu, adica 
migratiile dinspre Asia spre Europa care 
Tncep cu triburile germanice (gotii, secolul al 
Ill-lea d.H.) si sfarsesc cu tatarii, Tn plin Ev 
Mediu european (secolul al XI ll-lea d.H.), 
majoritatea avand drept tinta Imperiul 
Roman si Bizantul. 



Maroc - tara aflata Tn nord-vestul Africii, 




care acopera muntii Atlas. Vechimea de 
locuire atestata (oseminte si unelte) Tn zona 
este a Omului de Neanderthal, 80.000 de 
ani. Semne ale locuirii continue sunt datate 
ca avand o vechime de 22.000 de ani. Dar 
abia odata cu intrarea fenicienilor (canaaniti) 
Tn mileniul al ll-lea T.H. exista atestari 
continue ale civilizatiei locului, mauro- 
berbero-iberica din zona muntilor Atlas. 
Fenicienii, veniti Tn mileniul al ll-lea T.H. , mari 
edificatori de colonii - Carthagina (Kart- 
Hadasht, adica orasul nou) - au influentat, la 



239 



randul lor, civilizatia acestei zone muntoase. 



estul Marii Caspice 



zona 



MAROC / SAHARA QCCIDENTAl| i^^^'^ 

Teiouan ,<ksp.i 

Oujdai 
Ciii Keniir^ 



Marraktrh 



/fcs Canuries 
(ESPAGNE) 




D - i on QtwMli w to b Ofetd on tot W m 

toMtnaMffl-ta Altera Elrar.ge«5 2KM 



storia veche a Marocului s-a desfasurat 




Tntre colonizarea feniciana, apoi rormana si 
araba, din secolul al Vll-lea d.H., care a 
amestecat populatia si, Tn final, a stabilit 
religia majoritar islamica de astazi a 
Marocului. 

Masageti - triburi nomade scite locuind la 




Kazahstanului de azi. Nume atribuit de greci. 
Erau indo-europeni si vorbeau o limba 
iranica. Sunt mentionati Tn surse antice 
chineze, indiene, grecesti, romane. Tn limba 
proprie „mas(s)a" Tnsemna mare, masagetii 
considerau ca sunt „getii mari", spre 
deosebire de „getii mici", dupa unii 
cercetatori gotii, dupa altii alanii. Aceste 
triburi iranice apartineau scitilor, de unde si 
numele Scythia Minor dat de greci Dobrogei 




After Iht /rar'iftwj by A. 7JH 

TOMYRIS PLUNGES THE HEAD OF THE DEAD CYRUS 
]_NTO A VESSEL OF BLOOD 

de azi, locuite de masageti, spre deosebire 
de Oikumene (Scythia Maior). Chinezii, care 
aveau cele mai complete cronici ale epocii, 
numeau Yuezi triburile care, ajunse la 



240 



granita Mesopotamiei, au fost numite guti Tn 
akkadiana si gothes (goti, ajunsi pana Tn 
Scandinavia) de romani. Numeau Xiongnu 
pe hunii albi si Yuezi pe sciti (care erau, 
pentru Herodot, saka, adica un amestec de 
sciti si sarmati). Ca urmare istoricii mai noi 
considera ca si gotii erau sciti, precum getii. 
Alaturi de masageti mai exista ramura 
tyragetilor. Strabon i-a numit sciti pe 
masageti si saka pe tyrageti. Cu totii faceau 



semnifica Tnaltimea diferita a sunetelor 




parte din confederatia scitica si s-au aparat 
cu succes de Alexandru Macedon, ca si de 
persi. Credeau Tntr-un singur zeu, Soarele, 
caruia Ti sacrificau cai. Ei au raspandit 
civilizatia calului pana Tn nordul Africii si 
zona Frantei de azi. De altfel, caruta, mai 
tarziu trasura, apoi automobilul si inclusiv 
racheta Apollo, au fost facute Tn latirme dupa 
masura sezutului a doi cai. Traim Tnca Tn 
interiorul civilizatiei calului. La masageti - 
aliati cu dacii Tn lupta contra romanilor - 
exista egalitatea Tntre sexe, dupa moartea 
sotului rege, venea pe tron sotia sa. Istoria a 
pastrat numele reginei Tomyris, rarmasa 
celebra pentru luptele cu Cyrus eel Mare, 
Tmparatul persilor. Acesta l-a luat prizonier 
pe fiul ei, care s-a sinucis. Ca pedeapsa, 
spune legenda, Tomyris l-a atras Tn cursa si 
la ucis chiar pe Cyrus, i-a desprins capul de 
trup si a baut pana la sfarsitul vietii vin din 
tivga lui. Asa se explica de ce urmasul lui 
Cyrus, Darius, a ajuns la pana frontiera 
Dunarii spre a lupta cu getii. 

Matematica - Tnceputurile acestei stiinte se 
confunda cu acelea ale scrierii si 
calendarului. Descoperirea, Tn pesterile din 
sud-vestul Africii, a unor linii cu o vechime 
de 70.000 de ani, poate semnifica fie un 
limbaj (sunt specialist! care considera ca 
Tnaltimea diferita a liniilor verticale si 
paralele, intersectate de o linie orizontala, 





* * U 



vorbirii, camtr-o fonograma), fie un raboj de 
memorare a intervalelor de timp, adica un 
calendar. Tn ambele cazuri atesta vocatia 
consemnarii scrise a unor cunostinte. Omul 
de Neanderthal din Europa (pesterile din 
Franta si Spania) este cert ca se ghida dupa 
un calendar (35.000 - 20.000 T.H.) care 
consemna ciclul lunar al femeii ori ciclul 




Soare-Luna, Tn cazuri mai sofisticate mersul 
aparent pe cerul nocturn al unor constelatii. 
Dar, Tn ce priveste matematicile ca domeniu, 
prima atestare documentary dateaza din 
mileniul al Ill-lea T.H., Tn India, la civilizatia 
Harappa (care folosea sistemul zecimal, dar 
si cu baza de calcul 8, iar Tn privinta 
geometriei au rarmas cuburi, cilindri, 
triunghiuri, conuri, cercuri, patrate), apoi 
matematicile vedice: Shatapatha Brahmana, 
950 T.H., care a dus, mai tarziu, tot Tn India, 
la ideea de logaritmi), matematica chineza, 
datata mileniul al ll-lea T.H. (cu baza de 
calcul 2), iar primul document scris dateaza 



241 



din Babilon, 1950 T.H. Acolo se exprima 
sinteza precedents a calculelor sumeriene, 

SchemihuiiisprzmjflJEcliuifionisSpIiirarum. 




referitoare Tn principal la masuratori, la tabla 
Tnmultirii si la figuri geometrice. Baza de 
calcul era 6, de atunci mostenim 
numaratoarea Tn duzini, cercul de 360 de 
grade, anul de 12 luni, cele 12 zodii s.a. 
Urmeaza, Tn ordinea vechimii, papirusurile 
egiptene. Tn Egiptul vechi baza de calcul era 
1/7, deoarece 6 parti din produse reveneau 
faraonului, iar una celui care le producea. Pe 
aceasta baza matematicile egiptene au 
ajuns la calcularea unor sisteme de ecuatii 
cu doua necunoscute. Amplitudinea, 







diversitatea si precizia matematica au fost 
Tnsa dezvoltate mai ales de grecii antici. 
Atunci geometria s-a separat de algebra si 
de teoria numerelor, au aparut ideea de 
numere prime, numere irationale, regula de 
3 sirmpla, ecuatiile lineare si cuadratice, 
teoria lui Pithagora. Thales din Milet, ca si 
contemporanul lui, Euclid, cu un veacmainte 
de Pithagora, au dezvoltat geometria. 
Ulterior, matematica araba a folosit cifra - 
pe care India o cunoscuse cu mult Tnainte - 







si a introdus calculele trigonometrice. 
Muhammad ibn Musa din Kwarezm (sec. al 
IX-lea d.H.) a scris despre numerale la 
indieni si arabi si a introdus ideea de 
algoritm. Acestea au fost fundamentele 
matematicilor medievale. 



Maurya - dinastie fondatoare a Imperiului 




Arabian 
Sea 



cu acelasi nume de pe teritoriul Indiei, care a 
reusit sa reuneasca regatele de pe Indus cu 
acelea de pe Gange, ambele apartinusera 
aceleiasi civilizatii Harappa pe cand existase 




fluviul Sarasvati, care izvora dintr-un ghetar 
din Himalaia si se varsa Tn Golful Cambay. 
Fondatorul imperiului se numea 
Chandragupta Maurya, iar durata dinastiei 
Maurya a fost din 321 pana Tn 185 T.H. Cel 
mai important Tmparat - simbol al Indiei 
pana astazi - a fost Ashoka eel Mare, care a 
extins granitele imperiului de la tarmul de est 
la eel de vest al subcontinentului si, practic, 



242 



cu exceptia varfului de sud-vest, a unificat Maya - concept fundamental pentru 




Tntreaga Indie printr-o administrate 
echilibrata. Dupa caderea acestui imperiu 
gratie atacurilor dinspre nord (imperiul 
greco-bactrian al Seleucizilor), practic, 
brahmanismul a ajuns o religie care nu mai 
putea fi anulata. Sarasvati a devenit zeitatea 
fundamentals a pantheonului indian, un 
avatar al lui Vishnu Tnsusi. Simbolul lui 
Ashoka, patru lei asezati sub care este 
figurata roata, a ramas pana astazi simbolul 
unitatii Indiei. 

Mazda - v. Ahura Mazda 




hinduism, Tnfatisat ca o zeita a iluziei si 
visului dualitatii, cand, de fapt, omul si 
universul sunt o singura entitate, bazata pe 
comunicarea pe calea energiei si pe 
vizualizarea pe calea materiei. Tn acest 
sens, zeita Maya l-a nascut pe Brahma 
Tnsusi, acela care, prin iluminare si 
meditatie, a Tnteles principiile fundamentale 
ale conexiunii omului cu universul. Toate 
religiile vechi din sudestul Asiei si India au 
conceptul de Maya. Ma-la-ya, Hi-ma-la-ya 
(Malaya de Sus) trebuie vazute Tn lumina 
aceleiasi legaturi spirituale originare. 
Migratia dravidienilor a diseminat acest 
concept departe pe pamant si el poate fi 
regasit Tn Europa si Americi Tnca din zorii 
civilizatiilor, asamblat Tn unitati religioase 
dintre cele mai diferite. §i astazi sunt 
persoane care migreaza pur si simplu 
Tncercand se regaseasca unitatea originara 
afiintei cu universul. 

Maya - veche civilizatie a Mezoamericii, (o 
treime din ea, partea de est, mai ales 
Peninsula Yucatan, dar si Belizele, o parte 
din Guatemala, Honduras, Mexic). Tn timp, 
civilizatia maya se situeaza dupa aceea 
atestata de situl Chupicuaro (33.500 de 
figurine), dupa olmeci si Tnainte de civilizatia 
toltecilor. Imperiul mayas nu era o singura 
entitate, ci o pluralitate (Tikal, Chichen Itza, 
Copan, Palenque, Teotihuacan, Tenochtitlan 
s.a.) bazata pe afinitati religioase, culturale 
si de limba (se vorbeau qhuche, cakchiquel, 



243 



<ekchi si mam, care se mai vorbesc si 




?9-i Er,.:ij|:lvp^t-Qi^ Bi-i^nnic^ . 



astazi. De altfel, principalele informatii 
despre acest regat care a stralucit Tn 
intervalul 1000 T.H. - 600 d.H. (dupa 




civilizatia olmeca si Tnainte de aceea a 
aztecilor) provin din patru codexuri scrise cu 
hieroglife (glife) mayase (exprimau silabe ori 




cuvinte), care se asezau, ca si cele 
egiptene, Tntr-un cartus oval ce definea o 
idee. Ele au fost copiate si traduse de 
calugari misionari catolici dupa descoperirea 



Americii de catre Columb. Precum toate 
civilizatiile vechi, maya facea legatura Tntre 
calendar, adica asezarea cosmica a astrelor 
Tn functie de timp, si fiinta, adica memoria 
personala a cosmosului. Desi Tntelegeau 17 
calendare bazate pe observatia 
astronomica, foloseau mai ales doua, iar din 
interactiunea lor, prin comparatie, scoteau 
informatii folositoare pentru conduita 
pamanteana a omului si societatii. Astfel, 
venerau cu deosebire trei zei, care 
reprezentau Soarele, Luna si planeta Venus. 




Unul dintre calendare, de 260 de zile si 13 
luni a cate 20 de zile (bazele de numarare la 
mayasi erau 5 si 20), era alcatuit dupa 
fazele Lunii si ale planetei Venus. 
Calendarul solar avea 360 de zile plus cinci 
zile de penitenta cu 18 luni a cate 20 de zile. 
Cele doua calendare coincideau perfect Tn 
„punctul zero", la anul 3114 T.H. si mai 
urmau sa coincida Tntr-un nou „punct zero", 
care este 27 decembrie 2012 d.H. Acesta ar 
fi intervalul Tn care omul (prima dimensiune 
a universului) si Cerul (a doua dimensiune) 
au acces la dimensiunea a treia, a parta, a 
cincea, a sasea si a saptea, 7 fiind numarul 
de „Ceruri" (la chaldeeni erau 9, baza lor de 
numarare era 6; si azi spunem „a fi Tn al 
noualea cer") pana la atingerea Shambalei. 
Suprapuneri de planete existau Tnsa, Tn cele 
doua calendare, eel scurt, rotund, repetabil, 
si eel lung, linia Timpului, la fiecare 52 de 
perioade, ceea ce dadea „secolul" mayas. 
Lunile purtau nume de animale si fenomene: 
§arpele, Jaguarul, Vantul, lepurele, 
Crocodilul, Cainele, ca si Tn calendarul 



244 



chinez. Acestea erau si numele constelatiilor 
de pe cerul mayas. Numele copiilor erau 




toponimul Alto Adige din Italia). Circasia 
cuprindea Adygea si Kabardino-Balkaria. 



date dupa numele lunii si zilei, al anului Tn 
care se nascuse. Astfel, omul purta cu sine 
bucatica de Timp care-l Tnchidea Tn ea, iar 
regele Tsi putea inventaria supusii. Exista 
chiar un „ceas" mayas (care folosea o 
Tmbinare de roti dintate, ceea ce europenii 
au inventat mult mai tarziu). Din pasul diferit 
al rotilor se putea calcula ziua anului scurt si 
ziua anului lung. Mayasii au avut conceptul 
de zero din secolul I T.H., obtinut prin forte 
proprii, datorita finetii calculelor astronomice 
care a impus ideea de multime vida. Fiecare 
luna a anului corespundea unei culori si unui 
obiect, ca si la chaldeeni, care Tnsa foloseau 
aceste corespondente Tn alt fel, pentru a 
plasa omul Tn functie de zodii. 



Maikop 



capitala Republicii Autonom e 




Adygea, Tn Caucazul de Nord, locuita de 
circazieni (de acolo provine migratia si 




Limba circasiana vorbita pana azi are 45 de 
consoane, dintre care 23 fricative, singura 
vocala distincta este a, desi sunt cativa 
diftongi. Flexiunea verbului se face cu 
prepozitii. S-a scris cu alfabet arab, latin, iar 
acum se scrie cu alfabet rusesc. Numele 
originar al orasului este Miekuape, ceea ce 




Tnseamna „la gura raului", deoarece e situat 
la confluenta Raului Alb cu raul Kuban. Desi 
actuala asezare dateaza din veacul al XIX- 
lea, ea continua una existenta din Epoca 
Bronzului (3500 - 2500 T.H.), fiind relativ 
unitara cu aceea din sudul Rusiei de azi 
(Daghestan) si caracterizata prin modul de 
Tnhumare Tn kurgane (movile de parmant; 
cuvant turcic preluat de slavi) sau tumuli. 
Mormantul avea doua niveluri, unul pentru 
cal si altul pentru calaret. Dupa unele 
inscriptii e vorba de sciti (saka), de proto- 
indo-europeni peste care au venit tribburi 
turcice. Acest mod de Tnhumare a ramas 



245 



valabil si Tn Epoca Fierului si poate fi Tntalnit 
din nordul Europei (Suedia) pana la Hallstatt 
(Austria) si Marea Britanie (model dus de 
triburile germanice si celtice). Orasul are 67 
de astfel de situri arheologice. Tn prezent 
zona este islamizata. Grupuri etnice de 
circazieni exista Tn Irak si Turcia. 

Media - imperiu al lumii vechi marginit de 
Armenia la vest, Mesopotamia la sud-vest, 




parti la est si Marea Caspica la nord-est, 
fara a se putea preciza Tntru totul granitele 
(Tn mileniul al ll-lea T.H.), dar stiindu-se ca 
stapanea Poarta Caspica si controla 
trecerile pe Drumul matasii. La origine sunt 
proto- indo-iranici (adica arieni) si identitatea 
de mezi au capatat-o din cauza atacurilor 
insistente ale Babilonului, ca si ale partilor 
(tot triburi iranice). Conform Bibliei, printul 
Madai ar fi fost casatorit cu o fiica a lui Shem 



(fiul lui Noe si stramosul semitilor ca si al 
arabilor) si a preferat sa traiasca mai 
aproape de tinuturile ei. Herodot 




mentioneaza patru Tmparati mezi, dar 
confirmarea si din alte surse este numai 
pentru doi dintre ei, Cyaraxes, care a izbutit 
sa sa se alieze cu Babilonul (fiica lui s-a 
casatorit cu Nabucodonosor), si fiul lui, 
Astyages, sub care s-a prabusit imperiul, 
fiind cucerit de persi (Darius eel Mare). 
Totusi, fiind deopotriva iranici, mezii au avut 
un regim aparte Tn Imperiul Persan, capitala 

V 









m: 




mezilor, Ecbatana, a ramas a doua capitala 
dupa Persepolis si a continuat sa fie o piesa 
de rezistenta Tn cunoscutul Drum al matasii 
dinspre China spre Europa si Africa. O 
reizbucnire la suprafata istoriei a identitatii 
mezilor a fost provocata de campaniile lui 
Alexandru Macedon, care a atacat 
sanctuarele zoroastriene (se Tnchinau 
Soarelui si Focului Tn general, taurul, leul 
Tnaripat si aripile Tn general erau simboluri 
religioase foarte puternice, care au influentat 
toate vechile religii ale tarilor Mediteranei). 



246 



Mezilor li se datoreaza moartea lui 
Alexandru Macedon (323 d.H.). Curand 
apoi, sub diadohii care au preluat Imperiul 
Macedonean dupa moartea Tmparatului, 
mezii au fost Tnglobati Tn Imperiul Seleucid 
si, practic, au disparut ca entitate. Alaturi de 
parti (persii) formeaza Iranul de azi, 
identitatea lor fiind aceea kurda. 



Megalit - simbol al unei culturi preistorice 




care atesta relatia profunda dintre om si 
astre. Toate vechile civilizatii paleolitice au 
avut perioade megalitice, caracterizate prin 
structuri ur iase din piatra, fie pentru a 




patrunderea unei raze de soare la echinoctii 
si solstitii printr+un orificiu sapat Tn piatra. 
Altele, mai perfectionate, reproduceau pe 
pamant asezarea constelatiilor de pe cer 
((Weyland's Smithy, Marea Britanie). Cele 
mai cunoscute sunt Stonehenge (din Marea 
Britanie si de pe Amazon), Carnac (Franta), 
dar exista din Japonia si sudul Maleziei, sunt 
presarate prin toata Asia, Tn Africa si 
Americi. Si Dacia a facut parte din acest tip 
de civilizatie a sfarsitului de Paleolitic si 
Tnceput de Neolitic. De culturile megalitice 
tin menhirele, dolmenele (monumentele 
funerare), complexele astronomice. 

Megara - cetate greceasca antica fondata 
de dorieni si aflata Tn 
peninsula Attica. Era 
capitala regatului 

Megaris, exportator de 
marmura alba Tn toata 
Mediterana. Meghr este 
numele alternativ al 
zeului Mithra, Tnsemna 
Soare Tn persana si 
sanskrita. Der altfel, o 
cetate nurmita Mehrgahr 
a existat Tn lungul 
fluviului Sarasvati si a 
apartinut culturii 

Harappa. Insula Salamina tinea de aceasta 
cetate. S-a aliat cu Sparta Tn timpul 





desemna un mormant, fie, eel mai adesea, 
ca observatoare astronomice, moduri de 
masurare a timpului, care permiteau 



razboiului peloponeziac, respingand astfel 
atacul Atenei. Totusi, atenienii au cucerit 
Salamina (429 TH). Cetatenii fruntasi ai 
Megarei au plecat Tn pribegie si au fondat 
colonii: Heraclea Pontica, la Marea Neagra, 
Siracuza (Tn Sicilia) si Bizantul. Cei mai 



247 



cunoscuti cetateni ai Megarei au fost Euclid 
(nascut Tn Sicilia) si poetul Theognis. 



arte mai multe arhipelaguri si insule: 




Megara, fiica lui Creon, regele Thebei, a fost 
si numele primei sotii a lui Herakles. 



Meqiddo - veche cetate-stat, cunoscuta Tn 




Biblie sub numele Armaghedon (locul unde 
se va purta batalia finala la sfarsitul lumii, 
pentru remvierea celor drepti), aflata la 
intrarea Tn pasul muntelui Carmel din Israel. 
Tn vremurile antice se afla pe ruta 
comerciala dintre Egipt si Asiria. Dar cetatea 
canaanita (din mileniul al ll-lea T.H.; regele ei 
s-a aliat cu Amenhotep al IV-lea, singurul 
faraon canaanit al Egiptului, acela care a 
Tncercat sa introduca acolo monoteismul) a 
aparut pe o asezare mult mai veche. Exista 
25 de straturi arheologice de locuire, 
notabile Tn Paleolitic. Exista un sistem 
sofisticat, prin tuneluri, de aducere a apei, 
asemanator cu acela din Imperiul 
Garamantes, al berberilor din nord-vestul 
Africii. Cu acelasi nume, orasul exista si 
astazi. 



Mehluhha- v. India 

Melanezia - zona insulara din Pacific aflata 
Tntre Malaezia si Noua Zeelanda. Se pare 
ca, la origini, insulele au apartinut unei punti 
continentale scufundate, nurmita de 
specialisti Zeelandia. Din Melanezia fac 




Arhipelagul Bismarck, insula Fiji, Noua 
Guinee, insulele Maluku, Solomon (Tn jur de 
omie), Vanuatu. Melanezia Tmpreuna cu 




Polinezia si Micronezia apartin de Polinezia, 
totalitatea insulelor aflate Tn Oceanul Pacific. 
Melanezia este importanta pentru istoria 
civilizatiilor deoarece a mijlocit, a si restul 
Oceaniei, prima migrate a omului dinspre 
Africa spre Australasia, apoi a doua mare 
migratie, dinspre Asia spre Australia, a treia 
migratie, dinspre Taiwan spre America de 
Sud si a patra migratie, a culturii Lapita. Din 



248 



cauza acestor numeroase treceri (existenta 
omului e atestata Tn urma cu 60.000 de ani) 
culturile Melaneziei sunt foarte stratificate. 
Se vorbesc limbi numai ale zonei, grupul 
lingvistic Noua Guinee de pilda (initial 
conectata cu Australia printr-un istm) are 
826 de limbi vorbite din grupul papuas si eel 
austronezian. 



Mesa Verde - v. Anasazi 



Mesopotamia - numele grecesc al spatiului 




dintre Tigru si 
Eufrat (Al Jazirra Tn 
araba, ceea ce 
Tnseamna insula) 
care n-a fost numit 
ca atare decat mai 
tarziu. Tn vremurile 
la care ne referim, 
ale vechilor cetati, 
existau Asiria, 

Babilonul, Ninive, 
Ur, Urartu, iar 
sudul Mesopotamiei se numea Khaldi 
(Chaldeea) oh Sumer si mostenea Akkadul. 
Aceste vechi cetati se afla pe teritoriul 
Irakului de azi. Civilizatia zonei a fost 
timpurie, datand din Paleolitic, cu o prima 
Tnflorire la Tnceputul Neoliticului (7000 T.H.), 
Tn partea sudica, unde cele doua fluvii se 
varsau Tn Golful Persic. Cele mai vechi cetati 
au fost Uruk (cetate-stat, 4800 T.H.) si Ur, 




B 

centrate Tn jurul templului principalei zeite, 
Inanna, zeita-mama, a fertilitatii. Tn religia 
tuturor cetatilor mesopotamiene (de altfel 






Asiria a fost fondata tot de sumerieni) ea era 
asociata cu Luna (Sham) si facea pereche 
cu Shamush (Soarele). Epoca Bronzului a 
Tnceput la 6000 T.H., folosindu-se cupru din 
minele de la lerihon si din Cipru. Tn 
Mesopotamia s-au construit numai cetati din 
caramizi de lut ars. Tot la Uruk a aparut 
scrierea (3400 T.H.), la Tnceput pictografica, 
apoi fiecare semn reprezenta un cuvant sau 
o silaba, adica a devenit scriere ideografica. 
Scrierea se facea pe tablite din lut, sub 
forma de cuneiforme, Tn limba akkadiana. 
Cele mai multe tablite de acest fel s-au 
pastrat Tn biblioteca palatului din Lagash (v. 
Gudea). La 2340 T.H. cetatile-stat ale 
Mesopotamiei de sud se unesc Tntr-o alianta 
de state (Sumerul sau Chaldeea) si rezista 
astfel tuturor migratiilor si atacurilor pana la 
2004 T.H., cand se prabuseste Tn fata 



249 




Imperiului Persan de catre Alexandru 

Macedon, fosta 
Mesopotamie a 
cazut sub 

dominatia 
Seleucizilor 
(urmasii lui 

Alexandru) si a 
disparut practic, 
ca entitate, din 
istorie. Originea 
zeilor 
Mesopotamieni 
este Tn mare 
parte necunoscuta, dar erau identici cu 
aceia din India si Asia Centrala. Sistemul 
numeric pe care-l foloseau avea doua baze: 




atacurilor elamitilor si amoritilor. Apopi s-a 
ridicat cetatea amorita Babilon, condusa la 
un moment dat de kassiti, care a rezistat 
tuturor atacurilor migratiilor asiatice pana la 




venirea persilor, 539 T.H., care au Tntemeiat 
Imperiul Ahemenid. Trebuie remarcat faptul 
ca semnul focului (Soarele), preluat de 
zoroastrism, a preexistat Tn religia 
mesopotamiana, dupa cum a existat si 
arborele vietii, simbol axial cu mult mai 
tarziu, Tn crestinism. Dupa cucerirea 




6 si 5 (mayasii aveau baya 12 si 5). N-au 
avut conceptul de zero. Sistemul de 
numarare cu baza 6 se mosteneste pana 
astazi: cercul de 360 de grade, cele 12 zodii, 
provin din Mesopotamia. Teorema numita a 



250 



ui Pitagora a fost prefigurata de civilizatia 



r 



JW-SwVU*' 



/ 



mesopotamiana. Precum toate lumile vechi, 
cetatile Mesopotamiei, de la Akkad la 
triburile arameice, au acordat mare atentie 
Cerului, conexiunii omului cu el, ca parte a 
marelui Univers. Ca si mayasii, aveau unn 
dublu calendar: lunar, de 354 de zile si solar, 
de 365 de zile, fiecare Tmpartit Tn cate 12 
luni. 



Metropolitan - muzeu de istoria artei si 




civilizatiilor din SUA, unul dintre cele mai 
mari din lume. Singurul muzeu de profil din 
lume care desfasoara un project de asezare 
a obiectelor si siturilor arheologice pe o linie 
temporala care cuprinde toate continentele 
si toate civilizatiile, Tnca de la aparitia 
omului. Sunt folosite cele mai recente 
metode de cercetare, analiza ADNmc, 
fotografiile obtinute din satelit, Tnjumatatirea 
carbonului (care permite atestatea vechimii 
unui obiect, deoarece viata pe Pamant e 
bazata pe carbon Tn toate structurile 
moleculare). A fost Tnfiintat Tn 1870 de un 
grup de oameni de afaceri care si-au donat 
colectiile pentru a servi Tn scopuri educative. 



Din 1880 functioneaza Tn actuala locatie din 
Central Park, New York. Tot atunci au fost 
puse bazele bibliotecii sale de cercetare. 
Colectiile au crescut si s-au multiplicat 
continuu, iar activitatea muzeului cuprinde 
astazi 20.000 de cercetatori care 
asambleaza munca arheologilor si au 
conexiuni cu cercetarea muzeala din toata 
lumea. Situl muzeului este permanent adus 
la zi, astfel meat tentativa de a „vedea" Tn 
racourci, Tnceputurile omului, marile migratii 
si conexiunile dintre diversele civilizatii ale 
lumii plecand de la punctul zero al originilor 
este cea mai tentanta pentru oricine este 
interesat de trecutul civilizatiilor si de 
originile propriei identitati. 

Mexic - v. azteci, inca, maya, olmeci, 
tolteci. 

Mezolitic - v. Calcholitic. 

Mezozoic - este o era a istoriei Pamantului 

The Middle 

Jurassic 

World 




170 Mya 



care cuprinde trei subperioade: Triasic (248- 
206 milioane de ani T.H.), Jurasic (206-144 
milioane de ani T.H.), Cretacic (144-65 
milioane de ani T.H.). V. Cretacic, Jurasic. 



Vlicronezia - patru state federale Tn 



Wake 

Atall 

NOPTH -< US 1 




■ » k *' s ^SLANDS 



arhipelagul Carolinelor din Pacificul de Vest. 
Locuitorii lor sunt originari din Taiwan, via 
Philippine, migrati cu 2000 de ani T.H. Se 



251 



vorbesc 8 limbi, toate din familia malaezo- 
polineziana. Patru dintre insule sunt reunite 
Tntr-un stat numit Pohnpei, unul din cele 




patru state ale Federatiei Micronezia. Un loc 
aparte printre insulele Microneziei Tl ocupa 
cele 92 de insule artificiale, de tip megalitic, 
cunoscute sub numele Nan Madol (v. Nan 
Madol). 

Milet - una dintre cele mai vechi cetati 
ioniene (3500 T.H.), aflata Tn Asia Mica, 




aproape de varsarea Meandrului Tn 
Mediterana. Dupa originile mitologice 
numele a fost al unuia dintre cei trei fii ai lui 
Apollo si nu era un nume grecesc, ci carian: 
Milawanda, Miladava sau Milada (cuvmt de 
origine pelasgo-luwita; luwita a devenit una 



dintre cele doua limbi vorbite Tn Imperiul 
Hittit). A fost capitala loniei. Din Milet era 
lason, capatenia argonautilor plecati Tn 




cautarea Lanii de Aur. Aceia care au navigat 
Tnspre Colchida (litoralul rasaritean al Marii 
Negre, spre Caucazul interior) trecand Tn 
lungul coastelor Pontului Euxin (zona 
Scythiei Minor). Toate coloniile grecegti din 




Scythia Minor (Dobrogea de azi), edificate Tn 
secolul al Vl-lea T.H., au fost ale Miletului. 
Thales, unul dintre marii Tntelepti ai Greciei 
antice si istoricul Herodot, fondatorul istoriei 
ca disciplina, erau din Milet. 

Minos - v. Creta 

Misia - sau Mysia, regiune aflata Tn nord- 




vestul Asiei Mici, marginita la sud-vest de 
Marea Marmara, la est si nord-est de 
Bythinia si Frigia. Acolo se afla muntele 
Olimp, iar cea mai importanta cetate a fost 



252 



Pergamon, urmata de Abydos. Limba pe 




Cele mai importante categorii de mituri care 
au strabatut timpul sunt miturile fondatoare 



care-o vorbeau era un dialect frigian, ca si 
alfabetul pe care-l foloseau. Exista o 
conexiune subterana Tntre Misia si Moesia, 
ambele apartinand vechiului spatiu al 
pelasgilor. Hercules, zeul focului la greci, era 
originar din Misia (ceea ce atesta o 
recunoastere a caracterului iranic al 
triburilor) si nu este Tntamplator faptul ca 
Prometeu, acela care ar fi daruit, dupa greci, 
omului focul, ar fi fost exilat Tn aceleasi zone 
tracice, locuite de triburile din Misia. 

Mit - Tndeobste este unanim acceptat faptul 




""*""» 




ca mitul nu este o poveste despre 
evenimente imaginare, ci relatarea 
transmisa din om Tn om si din generatie Tn 
generatie, Tn spatiu si timp, Tnainte de 
aparitia scrierii, a unor fapte care au avut 
loc. Numai permanenta lor retransmitere a 
ascuns, a modificat o parte a continutului, l-a 
Tmbogatit cu imaginatia povestitorilor. Au 
existat Tnsa culturi (de pilda Garamantes) 
unde povestitorii erau acreditati Tn mod 
special, ca fiind cei mai corecti transmitatori, 
care nu trebuiau sa Jnfloreasca" faptele. 



(cosmogonice, theogonice, antropologice) si 

cele de 

identitate, ale 
cotidianului 
fiecarei 
societati si 

fiecarei entitati 
umane 
(ceremoniale, 
rituale, 
initiatice). Mitul 
este altceva 
decat legenda 
(care descrie, 
cu elemente 
imaginare, 
entitati si 

situatii) sau 
povestirea 
(care poate fi 
despre fapte si 
entitati Tn 

Tntregime 
imaginare). Primele scrieri au preluat aceste 
mituri (Mahabharata, Epopeea lui 
Ghilgamesh, Biblia). Chiar si primii autori au 
facut-o: Homer, Herodot si-au Tnceput 
cercetarea si descrierea plecand de la 
mituri. Un singur exemplu, dar foarte 




253 



edificator, este acela al lui Schliemann, care, 



origini dravidiana), federatie aflata Tn partea 












yit'Sfe -C*jr»- W<k lAUfdi vuS-visf &u3 pin i*** fe i miSw 

pe baza miturilor lliadei lui Homer, a 
descoperit (prin sapaturi arheologice) Troia. 

Mitanni - a fost o federatie de cetati-stat 




aparuta Tn mileniul al Ill-lea T.H., cu o 
capitala recunoscuta a fi Wassukanni (Tn 
sanskrita „mina de sanatate", Tn kurda 
moderna Jzvor de apa buna"), unde se 
vorbea limba hurrita (de descendenta 
indiana, familia de limbi hurro-urartiana, la 




superioara de Tigrului si Eufratului. Tn Biblie 
tinutul e numit Haran. Hurritii sunt 
mentionatui Tn texte din Ugarit, Mari si 




Hattusha. Aria ocupata de hurriti a fost, Tn 
Calcholitic, centrul culturii Halaf. Acordau 
mare importanta artelor, au lasat primele 
consemnari scrise (Tn limba hurrita, folosind 
cuneiforme akkadiene ca Tn Urartu) ale 
notatiei muzicale din lume. Cel mai 
important zeu al hurritilor a fost Tashub, zeul 
apelor, iar sotia sa, Hebat, era zeita-mama, 
preluata de hittiti ca zeita Soarelui. Ca nume 
proprii au supravietuit Tn Mittani o serie de 
nume atestate Tn Vedele indiene. 



Mithraism - religie persana centrata pe zeul 
indo-iranian Mithra, nascut dintr-o apa pura, 



254 



de zeita Anahita ( a fluviului Sarasvati), sub 




coroana unui arbore (ca si Brahma!), pe o 
lespede de piatra. Mithra purta o boneta 
Tnalta (preluata de crestinism ca mitra pentru 
episcopi), o torta si un cutit. Religia a existat 
pana Tn secolul al Ill-lea d.H. Tn Imperiul 
Roman, care a acceptat mithraismul Tn 
tentativa de a avea relatii cordiale cu persii 
la granita de rasarit. Mithra era zeul luminii, 
care simboliza puritatea, iar animalul care-l 
reprezenta era taurul (ca si Tn Egipt, pentru 




Ammon-Ra - simbolul Soarelui). Ziua 
nasterii lui Mithra era 25 decembrie, imediat 
dupa solstitiul de iarna, data preluata de 
crestinism ca zi de nastere a lui lisus, cu atat 
mai mult cu cat, dupa petrecerea data la 
uciderea taurului sacru, credinciosii se 
protejau pentru anul urmator desenand cu 
cenusa (substanta purificata cu ajutorul 
energiei) o cruce pe frunte si pe dosul 



palmelor (crucea era, Tnainte de crestin ism, 
simbol al arborelui vietii). Tn imnurile vedice 
Mithra era zeu al luminii, iar despre mama 
sa nu se spuneau prea multe, din tentativa 
hinduismului de a centra religia pe un singur 
zeu. Tn mitologia greaca zeita Artemis a 
Tmprumutat multe din atributele lui Mithra si 
a fost venerata Tn mod deosebit Tn regatele 
din Asia Mica. 



Mithridate - v. Pont 

Moab - vechi tinut situat la nord-estul Marii 
Moarte (azi Tn lordania), Tntr-o zona 



Jerusalem 



JUDAH 



Jebron 



Webo* i 

KirlalhjUm* j 

I* Msdeba 



Difa later, 







EDOM ; 

muntoasa, unde locuiau (mileniul ll-l T.H.) 
triburile de pastori moabite, care aveau 
aceeasi origine ca si triburile lui Israel, si 
anume biblicul Terah. Dar mama originara a 
moabitilor nu era casatorita cu Terah. De 
aceea legea excluderii, principala lege a 
formarii diasporei evreiesti, a functionat Tntre 
semitii celor doua parti. Moabul a avut bune 
relatii mai curand cu Egiptul decat cu cele 12 
triburi semitice ale lui Israel. Federatia 
moabita era bazata pe o limba comuna 
(semitic-canaanita, ca si amalecitii, edomitii, 
filistinii) si pe interese comerciale comune, 
dictate de faptul ca se aflau pe ruta marelui 
drum comercial care lega Egiptul de Asiria. 



255 



Ca religie erau politeisti, o mosteneau pe 







\ 


I i 

1 i 


■ . 


" -1 


P*.' y 




- !,'• \ 


SJ 





1 


l_ 


1 





Astarte, zeita fertilitatii, de la mesopotamieni 




a Babilonului (zeul Nebo - Cerul - acela 
care a si dat numele muntelui unde si-a gasit 
sfarsitul Moise). Regele Solomon, care 
avusese un strabunic moabit, a permis 
edificarea unui templu moabit Tn lerusalim, 
dedicat zeului Chemosh, un zeu crud, care 
cerea sacrificii umane. Moabul a disparut din 
istorie odata cu trecerea per§ilor §i, mai 
tarziu, triburi arabe au ocupat zona. De la 
venirea nabateenilor se poate vorbi din nou 
de o locuire continua. Imperiul Roman §i 
Bizantin, apoi cruciatii au fost interesati de 
stapanirea acestei rute muntoase care 
asigura comertul transcontinental Tn lumea 
veche. 

Moche - veche civilizatie andina, pre- 

Colombia 




columbiana 



N-V statului 
(100 




si aveau dare apropieri de perioada amorita 



Peru de azi 
- 900 d.H.), 
Tn romaneste s-a 
tradus mohican, 
caracterizata 
printr-o religie 
care cerea 

sacrificii umane. 
Principala zeitate 
era Si, adica 
Luna, care era si 
zeita-mama, iar 
Soarele si zeul 
apelor (simbolizat 
printr-un dragon) 



256 



erau celelalte doua mari divinitati. Piramide 
pentru sacrificii erau dedicate Lunii si 





Soarelui. Societatea era condusa de o 

autoritate centrala, rege si mare preot Tn 

^^^^^^^^^ acelasi timp, iar 

rMl ordinea era 

■ pastrata cu 

££^ _Ml ajutorul unei 
*Aj£ kjk annate. Nu 

j/g^M .Jp V cunosteau 

scrierea. 
Principalele 
ocupatii erau 
agricultura (cu 
un bun sistem 
de irigatii) si 
metalurgia. De 
aceea s-a si 
presupus, multa 
vreme, ca liniile 
culturii Nazca, influentate de moche, ar fi 
fost la origine sisteme de irigatie. Dar, Tn 
fapt, erau reproduceri ale constelatiilor asa 
cum le numeau civilizatiile precolumbiene, 
formate adestea din doua constelatii ale 
cataloagelor astronomice actuale. Este 
iarasi interesant de observat ca ceramica 
moche seamana foarte bine cu ceramica din 
Asia Mica, mai ales din Frigia. Au fost Tn 
mare parte asimilati culturii Chavin, care a 
Tnceput la 400 T.H., fiind continuata de 
cultura Imperiului Chimu (pana la 1400 
d.H.), avand capitala la Chan Chan. Pentru 
Tntreaga cultura Chavin arta, prin simbolurile 
ei Tn principal religioase, era un factor foarte 
important, un adevarat liant al triburilor. 
Aceasta arta a fost influentata de cea 
olmeca, dar, Tn mod cert, are o personalitate 
diferita, amintind de originile asiatice ale 
celor care-o practicau. Principalele centre 




ale culturii moche au fost pe valea Moche, 
regiunea Lambayeqe: Sipan, Chicama, 
Huarmey. 

Moesia - provincie rormana (capturata Tn 29 





•t a 

TMranliirn * 



Syriiaist 



i>A C. I A 



% \IOE*i]A 

THRAflA 
'MACEDONIA <*«- - « 

■ ■ '9L 

f "nrhtfli , 1* 
ACltAEAs ,d| * >>T 

m 





T.H.) Tn sudul Dunarii (unde se afla azi 
Serbia si Bulgaria), Tn zona dintre Dacia si 




■•sSr • _ 

Tracia, data dupa numele triburilor de moesi, 
niste daco-traci care vorbeau o limba cu 



257 



elemente deopotriva dacice si tracice 
(mileniul I T.H.). Acestor triburi le-a apartinut 





sclavul Spartacus, care a provocat cea ma i 

m 










_z 



mare revolts a sclavilor din istoria Imperiului 
Roman (73-71 T.H.). La granita dintre Moesia 
si Tracia s-a format fractura dintre asimilarea 
latina si asimilarea greceasca. Ambele zone 
vor face parte din Imperiul Bizantin. 



Mog(h)ul -v. Mongolia 

Mohenjo Daro - v. Harappa 

Molossieni - trib grecesc, unul din cele 14 




THmMtV 

out* 



Ml ll-,\Tk£.>. 



-OBICUU 

CBSJTWU MTS. EPIRUS 

■ I- '. :-,. ■ 




UtLESili 

WKMJ5 MI 
JKJUS ftLVa 
J'AKAIHUkA 



PJESJA 

THESSALY 



-\ I l\l «fi 

'-:■!. ■:■■:, :,'■, 



WU.K'JM,V-]iJi..'V 



.\ 1] IAMANIS 



CULf OF 



All.rwiUCKI.A 



Aa«N.»B AETOLIA 



ONIAN SEA 



aflate Tn Epir, Tnvecinat cu Marea lonica la 
vest, cu lliria la nord, cu Macedonia la nord- 




258 



care a dat numele regatului, era din stirpea 
lui Ahile, al carui fiu, Neoptolemus, a campat 
Tn Epir Tn timpul razboiului troian. Dar 
Tntemeietorul lui fusese Phaeton, eel care a 
condus carul catre tatal sau, Soarele, dupa 
cum spune mitologia greceasca. De altfel, 
Epirul face parte din sfera de influenta a 
zeitatilor focului si luminii aduse de triburile 
iranice. Molossienii erau pastori, au produs 
cea mai cunoscuta rasa de caini de paza, 
uriasii molossieni folositi Tn tot Imperiul 
Roman. Cel mai cunoscut rege al 
molossienilor a fost Pyhrrus al Efesului, care 
a atacat Imperiul Roman traversand pe apa, 
Tn corabii, cu 20000 de pedestrasi, 19 
elefanti de lupta, 2000 de arcasi, 3000 de 
luptatori calare si 500 de aruncatori cu 
prastia. A avut drept tinta chiar cucerirea 
Romei si a luptat, vreme de cinci ani (280- 
275 T.H.), producand mari pierderi romanilor 
(6500 de oameni), dar si siesi. A Tncercat sa 
ia Carthagina si sa domine, de acolo, 
Peninsula Italica. Tn final a parasit-o, 
Tmpreuna cu toate cuceririle. Tipul acesta de 
victorie a ramas Tn istorie cu numele „victorie 
a la Pyrrhus", adica obtinuta cu un pret 
foarte mare si care nu produce beneficii. 

Mongolia - atestarea asezarilor omenesti 
pe suprafata acestei tari (al carei uscat e 



dupa numele „spiritelor" carora se Tnchinau 
si care alcatuiau Tmpreuna Tenger, 




foarte vechi, s-au gasit urme de dinozaur din 
Cretacicul timpuriu) dateaza din Paleoliticul 
superior (200.000-40.000 T.H., este vorba 
despre Omul de Neanderthal), cand nu se 
putea vorbi Tnca de Mongolia interioara 
(aproximativ granitele actualei Mongolii si 
mongolii din Rusia) si cea exterioara (zona 
din China actuala). Din Paleolitic dateaza 
petroglifele de pe suprafata pietroasa a 
muntilor Altai (vestul tarii) care atesta 
existenta triburilor de vanatori si pastori, ca 
si existenta samanismului (numit tengerism, 




totalitatea universului spiritual, lar alaturi de 
oameni (Tn mongola „hun"), de apa si de foe 

alcatuiau tot 



ceea ce exista, 
Cosmosul. 
Luna si 

Soarele erau 
ochii lui 

Tenger). 
Piramidele cu 
o vechime de 
5000 de ani, 
gasite Tn 

nordul Chinei, 
mai vechi 

decat cele din 
Egipt, atesta 
Tntinderea si 
soliditatea 
acestor 
credinte. 
Bazinul 
cultural al 

acestor triburi 
nomade a fost 
comun cu al 
celor din Tibet, 
desertul Tarim si China de nord. Din aceste 
triburi s-au desprins, Tn Neolitic, yuezhi, 
aceia care s-au deplasat spre vest, Tn zona 
Bactrianei, si au Tntemeiat Kush.Tadjicii de 




259 



azi sunt urmasii kushanilor, convertiti la 
islamism. Apoi s-au desprins, plecand din 




Siberia, de pe cursul superior al leniseiulu 




n secolul al V-lea T.H. aceia care au format 
neamurile turcice. Tot dintre triburile 
mongolice s-au desprins Tn secolul al Ill-lea 
T.H. si hephtalitii (hunii albi sau huna, dupa 
surse chineze vechi), aceia care au ajuns Tn 
Europa sub numele de huni, dar si sub 
numele de vikingi. Tn secolul al ll-lea T.H. a 
Tnceput migratia masiva a mongolilor spre 
zona cimmerienilor, scitilor si sarmatilor 
(nordul Caspicii si Marii Negre), care erau 
indo-europeni, iar ca origine Homo Sapiens, 
spre deosebire de mongoli, care descindeau 
din Homo Erectus. Caracteristica tuturor 
triburilor desprinse din acest trunchi comun 
a fost data nu numai de petroglife (stilul lor 
precede Tn timp pe aceia al culturii Lapita), ci 




si de tipul de morminte, de menhirele si 
tumulii presarati pretutindeni Tn Asia si ajunsi 
pana Tn Scythia Minor. Limba vorbita de 
triburile mongole este una aglutinanta si 
apartine grupului mongolic (cu originea Tn 
eel tunguso-manciurian), din care face parte 
si populatia Ainu, cea mai veche din 
Japonia. Scrierea este folosita de mongoli 
din veacul al Xll-lea, ca o adaptare dupa 
alfabetui uigur (alte triburi mongole), iar eel 
uigur este foarte asemanator cu eel arameic. 
Principalele ramuri ale mongolilor erau: 
kazahii, kirghizii, uigurii, kalmucii, buriatii, 
tadjicii, kitanii (chitai!), khalkha (adica limba 
vorbita si azi Tn Mongolia), uzbecii (aparuti 
ceva mai tarziu). Triburile mongole (alaturi 
de cele turcice) au format de-a lungul 
veacurilor ceea ce s-au numit - de catre 
istorici - imperiile stepei, poate ca o 
contraparte la popoarele marii, alt bloc 



260 



formativ al civilizatiilor planetare. Tn secolul 
al V-lea d.H. triburile mongole de vest 
(muntii Altai) au Tnceput expansiunea spre 




nordul Asiei, cucerind triburile turcice si 
Tntemeind primul imperiu: Ju-Juan, care 
cuprindea Manciuria pana la lacul Balkash si 
cursul fluviului lenisei. Acest imperiu a 
rezistat mai putin de un veac, fiind cucerit de 
triburile turcice (ele revendicau astfel 
teritoriul de formare) care au Tntemeiat acolo 
un hanat ce cuprindea Manciuria si teritoriile 
de pana la Marea Aral. La jumatatea 
veacului al Vlll-lea d.H. acest hanat a fost 
cucerit de uiguri, Tn principal pastori de 
capre (cu coarnele Tntoarse!), care au 
Tntemeiat si ei un imperiu. Acesta a crescut 
vreme de un secol, centrat Tn jurul raului 
Selenge, dar Tntinzandu-se catre China, Tn 
lungul Drumului Matasii. Uigurii au preluat 
de la Sogdiana scrierea si au adaptat-o 
limbii mongole, au practicat fresca. Dar 
civilizatia lor a fost sortita pieirii de catre 
atacurile chineze, care au alungat aceste 
triburi Tn bazinul desertic Tarim, unde se afla 
si astazi (tadjicii). Uigurii au fost Tnlocuiti de 
kitani, care stapaneau Manciuria si cursul 
superior al leniseiului, nordul Chinei, unde 
au Tntemeiat dinastii „chineze", au devenit 
sedentari si au Tnaintat Tn lungul coastei 
oceanului spre sud (dinastia Song, secolul al 
Xll-lea d.H.). Tn acelasi interval de timp, 
Imperiul Samanid (iranic) a fost Tmpartit Tn 
doua, Tn secolul al X-lea, de catre triburile 
turcice ale Selgiucizilor. Cu ele intra Tn 
istorie islamismul. Pe fondul acestor 
evenimente s-a nascut, la jumatatea 



veacului al Xll-lea d.H., pe malul raului 
Onon, afluent al Amurului, la granita actuala 
dintre China si Rusia, Temudjin, eel care 
avea sa sa fie cunoscut drept Gingis Han. El 
si-a fondat imperiul pe o armata puternica, 
bazata pe formatiuni decimale de pedestrasi 
si calareti si a introdus un sistem centralizat 
de conducere bazat pe Yassa (Tnsemna 
decret; de altfel acesta a fost si numele unui 
popor navalitor, yassi, cunoscut la noi drept 




yazigi (Tn fapt alani) si care a lasat toponime 
ce amintesc de numele lor real: de pilda lasi 
- lassi - este fondat de ei). Astfel Gingis 
Han a cucerit Tibetul (iar mongolii au 
adoptat religia lamaista), Beijingul, Coreea, 
Samarkandul, Georgia, pe turcii Kipchak de 
la nordul Marii Caspice si pe aliatii lor, rusii, 
o parte din Peninsula Balcanica si teritoriul 
Ungariei de azi. A fost eel mai Tntins imperiu 
din istorie, avand 35,7 milioane de km 2 . 
Principiul de baza al conducerii, pe langa 
armata si centralizarea puterii dupa 
normative numite decrete (yassa), era 
marea toleranta religioasa. Nora fiului mai 
mic al lui Gingis Han era o crestina, printesa 
Sorghaghtani Beki. Dupa moartea hanului, 
Tn 1227 d.H., ei i-a revenit regenta (ca Tn 
toate civilizatiile pre-crestine, femeile si 
barbatii erau egali Tn drepturi). O parte dintre 
mongoli au devenit sedentari si au adoptat 
islamismul (Tn Transoxiana), altii (Hanatul 
Chaghatai) si-au continuat modul nomad de 
viata (pe care-l impuneau si celor cuceriti). 



261 



Timur Lenk, din neamul turcic, fost vasal al 
Chaghataiului, a reusit sa formeze un 
imperiu Tntins de la Fergana pana la Marea 
Neagra, anuland astfel mare parte a 




cuceririlor lui Timur Lenk (o parte dintre 
triburile kirghize de la sud de muntii Ural, 
care au reusit sa opuna rezistenta, au primit, 
Tn secolul al XlV-lea d.H., numele de uzbeci, 
Tn amintirea vrednicului lor han Uzbeg, care 
era kipchak ca neam). Mongolii vor continua 




sa colinde Eurasia sub numele Hoarda de 
Aur (compusa din Hoarda Alba si Hoarda 
Albastra, dupa numele stravechi al 
trunchiurilor tribale), continuata apoi de 
Hoarda Nogai, din sud-estul Asiei pana Tn 
Peninsula Balcanica, din Siberia pana Tn 
Scandinavia si India. Cronicarii au 
consemnat cu spairma pretul platit pentru a- 
si pastra identitatea fata de acesti navalitori. 
La scara populatiei din acele vremuri, 
pierderile au fost uriase. Tn 1221 persii au 
pierdut la Nishapur 1,7 milioane de oameni, 



la Merv 1,3 milioane, la Meru Chanjan 1,3 
milioane, la Rayy 1,6 milioane, totul Tntr-un 
singur an; Tntre 1226-1266 chinezii au 
pierdut 18 milioane de oameni. Au intrat Tn 
plasma tuturor civilizatiilor. Migratori prin 
excelenta, au traversat Behringia si s-au 
Tmpamantenit Tn Americi, au atins pamantul 
Japoniei. Imperiul Moghul, fondatm 1526 de 
Babur, un urmas al lui Tamerlan, este 
urmasul marilor imperii mongole. A fost 
cucerita India Tn Tntregul ei. Desi imperiul a 
existat pana Tn veacul al XlX-lea, totusi 
mongolii au fost absorbiti complet de 
puterea culturii indiene. Episodul eel mai 
cunoscut este al lui sahului Jahan, eel care a 
construit una dintre cele 8 minuni ale lumii 
vechi, Taj Mahal. El a vrut sa faca o sinteza 
culturala Tntre blocul mongol, chinez si acela 
indian. Taj Mahalul este dedicat iubirii ca 
valoare suprema a omului (ca Tn jainism). Ar 
fi trebuit sa fie o entitate cu doua 
reprezentari: palatul alb, o minune a lumii 
vechi si palatul negru, pe care n-a mai 
apucat sa-l faca (adica ying si yang, Lumina 
si Tntunericul, dupa cum credeau chinezii; 
ambele ar fi urmat sa se reflecte Tn aceeasi 
oglinda de apa, simbol al Timpului etern, al 
trecerii dintr-o Lume Tn Alta, dupa cum 
credeau mongolii). Sahul a fost luat si tinut 
ostatic pana la moarte de propriul sau fiu, 
asimilat deplin de spiritualitatea indiana. 



Monoteism - forme ale unor religii unde 




fiinta urmana se raporteaza la un singur zeu 
suprem, celelalte divinitati - daca exista - 
fiind Tn diverse grade de subordonare fata 
de acest zeu. Opus politeismului. 

Mu -v. Lemuria 

Mushki - denumirea asiriana pentru triburile 



262 



asezate la confluenta raului Arsanias cu 
Eufratul (Mushki de Est sau Phrigia, Tn 
timpurile moderne Abhazia) si Tn Cilicia 
(Mushki de Vest), Tn Cappadocia, Tn secolele 

CIRCA 1*00 S>£- 




HA 



8-7 T.H. Vorbeau o limba indo-europeana, 
apropiata de georgiana si armeana. La 
origine erau emigrati din Imperiul Hittit, unde 
ajunsesera venind dinspre Tracia. Tsi 




spuneau Bryges, dupa numele triburilor 
Tmpinse de macedoneni spre rasarit. La 
caderea hittitilor, Tn secolul al XII-leaT.H., au 
migrat, fiind deci un amestec de hurriti si 



luwiti, dar si urmasi ai regatului Urartu 
(chaldeeni). Flavius Josephus considera ca 
triburile Mushki descind din lapet, unul dintre 
cei trei fii ai lui Noe. Acest teritoriu este 
numit Gomer Tn Biblie, iar grecii numeau 
triburile cimmerieni. Erau foarte buni 
agricultori si calareti. Faceau si vindeau care 
de lupta Tn toata Asia Mica. 

Myanmar - este o uniune de etnii care 
,/Tk, 




9 * i " / 



MYANMAR 
BURMA) 



(BUI 




RangOfln ■ 




acopera teritoriul numit de englezi Tn veacul 
al XlX-lea Birmania (dupa franceza) ori 
Burma (dupa engleza), dupa etnia 
majoritara. Pe teritoriul acestei tari au fost 
descoperite schelete fosile de Homo Erectus 
(ca si Tn Thailanda si China) avand o 
vechime de 40 de milioane de ani (fata de 




sud-estul Africii, unde vechimea este de 70- 
80 de milioane de ani, dar comparative ca 
vechime cu acelea din Etiopia). Ceea ce 
numim preistorie a Tnceput Tnsa cu migratia 
dinspre Asia a triburilor. Primii veniti (Tmpinsi 
de sosirea arienilor Tn India) au fost, cu 3000 



263 



de ani T.H., triburile mon (dravidieni din 
Bengal), ai caror urmasi tarzii sunt khmerii 
de astazi. Aveau relatii culturale si de cormert 
cu civilizatia Harappa. La 2000 T.H. au venit 




dinspre Tibet triburile pyu, care au Tntemeiat 
cetati-stat. Ultimii veniti au fost cultivatorii de 
orez (burma) dinspre China. Ei au introdus 
irigatiile si stilul sedentar de viata. Dinastia 




Bagan (Pagan) s-a impus asupra celorlalte 
si a Tntemeiat primul imperiu (107 - 840 
d.H.). Relatiile cu China au ramas 
permanente, astfel meat, cele doua 
ambasade ale Imperiului Roman ajunse Tn 
China la anul 97 (pe vremea lui Nerva) si la 
121 d.H. (pe vremea lui Aurelian), pentru a 
stabili o linie alterantiva a Drumului Matasii 
pe apa (deoarece treceau corabiile dinspre 
Golful Persic) au trecut si prin Myanmar. 



Dar, venind dinspre China, au trecut si 
mongolii condusi de Gingis Han, cucerind 
acest teritoriu si punand capat, o buna 
bucata de timp, stapanirilor locale. Cultura a 
fost influentata de traseul chinezo-tibetan si 




indian al triburilor, locuitorii fiind, pana 
astazi, buddhisti ori brahmani. Continua sa 
subziste si credinte central-asiatice foarte 
vechi, ale tengerismului, iar tatuajele cu 
dragoni sunt considerate protectoare pentru 
om. 



Mycene 


- veche 


civilizatie 


din 


Thessalia 




IdlCDS 1 






w ~^|^^ ■' 


jj^Jkfc w 


OictitHTiAn* * , 


• 






Aiyus.,^ 


rJnL^iP 




FylO! 









(Grecia), care dateaza de dinaintea sosirii 
triburilor grecesti Tn peninsula. Mycenienii tin 
de ultima migratie neolitica si vin din Asia 
Mica (mileniul 4-3 T.H.), la fel ca si locuitorii 



264 



Cycladelor si ai insulei Creta. Homer Ti 
numea ahei. Venirea lor s-a facut pe calea 
apei, din vechiul regat Arzawa, aflat la nord 
de Troia (Wilusha Tn hittita, llion Tn greaca), 
avand capitala Tn Efes, al luwitilor (care vor 




intra Tn componenta Imperiului hittit, fiind 

absorbiti, cu limba cu tot, Tn acesta), dar si 

)e uscat, coborand din zona pelasqilor (care 




sunt si stramosii tracilor). De aceea 
conexiunile civilizatiei myceneiene, apoi 
grecesti, cu Asia Mica (Cilicia, Lycia, Caria, 
Frigia) au rarmas, Tn ciuda tuturor 
vicisitudinilor istoriei, apropiate. Cea mai 
cunoscuta dinastie myceniana a fost a 
Atrizilor, din care a facut parte Agamemnon, 
acela care a pornit razboiul troian, Tn fond 
pentru recuperarea proriilor origini. §i 
triburile grecesti au aceeasi origine Tn Asia 
Mica, dar mai tarzie (mileniul al ll-lea T.H.). 
Nu Tntamplator au edificat colonii pe tarmul 



asiatic al Mediteranei si au avansat Tn 
interiorul spatiului odinioara pelasgic, apoi 
traco-getic, Tntemeind colonii. Miletul - la 
origini fondat de inonieni - a ajuns pana Tn 
Scythia Minor si mai departe, Tn zona 




cimmeriana, Tn cautarea Lanii de Aur, adica 
a originilor indo-europene si pastorale ale 
triburilor. Mitologia greceasca a pastrat Tn 
pantheonul ei amintirea zeilor originari: al 
furtunii si tunetului, venit din strafundurile 




Asiei, atribute preluate de Zeus, ale Titanilor 
(care apar si Tn Mahabharata), al sarpelui (la 
origini dragon) protector al casei (Tn sens de 
carmin, trib), dar mai ales amintirea zeitei 
mame Luna, exprimata prin coloana centrala 
a arhitecturii grecesti. Pantheonul grecesc 
mai cuprindea pe Zeul Soare Tntruchipat de 



265 



taurul sacru, zeul Focului, Perseu (din 
stirpea caruia venea Herakles), Venus 
(planeta, dar si zeita dragostei). Eruptia 
uriasa a vulcanului de pe insula Thera (azi 
Santorin), ca si sosirea dorienilor, care 
stergeau tot ce Tntalneau Tn cale, Tn veacul al 
ll-lea T.H., au pus capat civilizatiei 
mycenene, ca si aceleia minoice din insula 
Creta ori aceleia din arhipelagul Cycladelor. 
Dar Atena, Theba, Argosul au continuat sa 
duca prin timp valorile acelei civilizatii de 
sinteza din estul Mediteranei, ca si amintirea 
originilor neamului grecesc Tnsusi. 



N 



Nabateea - astazi un nume alternativ pentru 
Arabia. Tn sens biblic arabii (care se trag, ca 




si everii, din Sem, fiul lui Noe, fiind deci 
semiti) erau si ei organitati totTn 12 triburi. Tn 
vremurile vechi au avut unul din cele mai 
puternice imperii, dar si dintre cele mai 
secrete, Tn sensul ca nu locuiau Tn asezari 
stabile, ci doar temporare, facand tot timpul 
cormert. Toate orasele nabateene sunt locuri 
de Tnchinare si de cinstire a mortilor. Nu s-a 
descoperit nici o singura locuinta. Ca si 
tiganii, nabateeni au fost nomazi. Din acest 
motiv sunt greu de stabilit granitele 



imperiului nabateean, ca si perioada 
formarii, Tnfloririi si decadentei lui. Dar 



perioada cea mai evidenta pentru istorici 




este 100 T.H.-100 d.H. Peninsula Arabica a 
fost locuita cu mii de ani mai Tnainte, dar 
nabateenii ca entitate distincta apar Tn istorie 
abia odata cu atacul Babilonului asupra 




- 

T.H. Atunci 



aammBm 
triburile 



lerusalimului, Tn 586 
nabateene au migrat pe teritoriul Edomului si 
s-au extins pe tot spatiul dintre Eufrat si 
Marea Rosie (Tncluzand Yemenul si Omanul 
de azi). Cu timpul au fost devenit distincte 
doua tipuri de nabateeni: aceia din nord-est, 
care traiau pe teritoriul actualului Irak, si 
aceia din sud-vest, care traiau din zona 
Damascului de azi pana Tn Sinai. Practic 
Tnsa, nabateenii au fost cea mai puternica 
civilizatie comerciala a lumii vechi, facand 
legaturi Tntre Malaezia, China (surse chineze 



266 



mentioneaza aceasta relatie la anul 100 
T.H.), India (zona Deccan, a dravidienilor), 
Ceylon, Persia si Africa de Nord, (Tn 
principal Egiptul, Etiopia), Europa, pana Tn 
Britania. Ei controlau Drumul Matasii, al 



■Vir '-'i-.f-i • — 



?m?m 

















bumbacului, drumul ambrei, purpurei, 
mirtului, granelor, mirodeniilor, parfumurilor, 
al pietrelor pretioase, al ceramicii, al 




bitumului, al cuprului, aurului, argintului, 



fierului, perlelor, petrolului, sticlei, azbestului, 
al fildesului, al animalelor sacre, pentru 
sacrificii, ba chiar si al paunilor si pisicilor 
care se exportau din zona caspica spre 
Mediterana. Tn acest sens, de calatori 
permanenti, nabateenii au refacut drumul 
originar al omului venit dinspre Asia spre 
celelalte continente (poate chiar propriul 
drum originar al acestor triburi, deoarece 
potopul de fost, Tn chip real, acela din 
Pacific, unde se afla si azi Centura de 




vulcani activi ai planetei, iar supravietuitorii 
au migrat inclusiv pe teriotoriul Asiei Mici), 
au pastrat chiar ideea globalizarii ca 




i - 4 ' i 




fenomen al Tntoarcerii la unitatea originara a 
umanitatii. Drumurile nabateenilor erau 
facute cu ambarcatiuni, pe apa (navigatie de 
cabotaj, ca si fenicienii, iesind din Golful 
Persic si mergand spre rasarit; modelul 
nabateean l-au urmat romanii care au trimis 
ambasade Tn China (Tmparatul Nerva), 
pentru a nu mai folosi intermediarul 
comercial numit Nabateea, pe care, de altfel, 
a si cucerit-o Tmparatul Traian, urmasul lui 
Nerva), ori folosind caravanele de carmile, pe 
uscat. Nabateenii aveau scriere si sistem 
numeric, dar au ramas si ele secrete, ca 



267 



toata existenta imperiului. Primul text 
nabatean scris care s-a pastrat (nedescifrat) 
dateaza din secolul al Ill-lea T.H. Tmparatul 
Herod era nabatean la origini. Evident, multe 




civilizatii mari au fost interesate de cucerirea 
acestui imperiu insolit, despre care se stia 
atat de putin. Persii, romanii, apoi Bizantul 
au folosit locatiile nabateene, dar nimeni n-a 
mai atins potentialul lor comercial. De altfel, 
nabateenilor li se datoreaza si prinderea 




Tmparatului roman Galerius, livrat spre 
ucidere persilor. Arhitectura oraselor 
nabateene e foarte solida, ele au rezistat 
pana astazi timpului, ceramica e fina si 
abstacta, culorile sunt rosu si negru, zeii 
sunt putin cunoscuti, ca si astronomia ori 
matematica lor. Se crede ca au imitat cu 
succes pe constructorii lumilor vechi, 
sistemul de captare a apei al imperiului 
Garamantes, arhitectura Mesopotamiei etc. 
Principala capitala nabateana a fost Petra 
(numele latin) sau Rakem Tn Manuscrisele 
de la Marea Moarta. Ea a fost mutata, Tn 
perioada tarzie a imperiului, la Bosra (sau 
Bostra). Alte cetati nabateene se afla Tn 
prin cipal Tn Siria d e azi, lordania, Tn desertul 




Negevului (Israel), dar exista si porturi la 
Mediterana. Toate fac parte dintre cetatile 
pierdute de pe Drumul Matasii: Ma'alula, 
Seydnaya, Sayda, Zaydnab, Zabadani, 
Shabba, Sweida, Nessana, Ruheiva, Avdat, 
Elusa, Subota (Tn araba Isbeita), Aila, 
Mampsis, Meda'in Saleh, Ma'an, Gaza. 
Ruinele lor se vad si azi Tn deserturile Asiei 
Mic, tot asa cum se vede Tnca marele val 
nabatean care strabate - din Damasc pana 
la granita cu Egiptul - spatiul stapanit odata 



268 



de nabateeni. Dupa modelul nabateean, 
Traian, cuceritorul Rasaritului, a facut Tn 
Dacia valul lui Traian. 



Na Dene - una dintre familiile lingvistice ale 




nativilor americani (cuprinde sub-familiile Na 
Dene, Athabaskan, Eyak.Tlingit, Haida) 
alaturi de grupurile aleutino-eschimos si 
amerindian. Cea mai larg raspandita limba 
originara este navaho, din sub-familia Na 
Dene, iar cea mai putin raspandita este 
haida, considerata o limba izolata si care are 
doar 15 vorbitori. Na Dene este membra a 
super clasei limbilor caucaziene, alaturi de 
limbile nord-caucaziene, chino-tibetane, 
limbile izolate de pe lenisei, limbile din Malta 
si basca. 

Namibia - tara din sud-estul Africii 



J, 

Ruacana us rata; 
I — Qpuwo- 





tpndangwa nD 
) Omatako 

Okaukuejo rsumeb 

Otavi 



R*l Xauqum R 

t-.i'.v.-y.n-t ' r»„..i. " .Grpotfan-.Bin. 

Tsuinkwe 

Kborixas. ^ 9'i iw « 



•Kalkfejld 



• Qkarara 



Eisab R 



Omaniru • 

Karibib- 
■LSwakof>_ 
Swakopmjnd • ■ P.- - 



•Cobabi: 
.jOlJaftandja 



■fcpata 



•Gob; 



Atlantic 
Ocean 



Liideritz- 



■" Windhoek 

Namibia 

Kalta-arrct^— — ¥£rar S 
Maltabofie'r >^ e A n ^ 

Fish^ ^s3- 

' R.\ 

Bethanie.ri 

• ; • Keetmai 

Seebeim Aroab 



Botswana 



%ibabwe 

. .Ckavannc 
'" Delta 




Gaboroneo 



Oranjemund 



©1997 MAGELLAN Gsographixs" 
{605) 665-3100 www.maps.com 




considerata paradisul arheologilor. Acolo au 
fost gasite urmele primilor hominizi aparuti 
pe pamant Tn urma cu 12 milioane de ani 
(Otavipithecus Namibiensis), apoi a ramurii 



numite hobbiti (sau pigmei, boshimani), a 
oamenilor foarte marunti, de pana la 1 m 
Tnaltime, acum doua milioane si jumatate de 
ani, triburi care nu tin de existenta 
ramificatiei Homo care l-a dat pe Homo 
Sapiens, ci de o ramura disparuta. Preistoria 




locului a fost foarte bogata Tn evenimente. 
Cultura megalitica, arta rupestra, Epoca de 
Piatra atesta o mare efervescenta de 




locuire, contacte cu lumi departate, precum 
India si Malaya, ceea ce verifica ipoteza 
migratiei Tntregii umanitati din acest leagan 
originar, la Tnceputurile ei, spre Australasia, 




ca si spre nordul Africii si de acolo spre 
Europa, dupa cum a existat si o migratie 
directa spre Europa, prin Asia Mica. Namibia 



269 



se afla plasata atat la nordul cat si la sudul 
Ecuatorului. Manifestable artistice Tn pesteri 
au o vechime de 70-80 de mii de ani (Tn 
pestera numita Apollo 11, dupa misiunea 
spatiala). Oua de strut pictate exista cu 
35.000 de ani T.H. Dar civilizatia istorica, 




aceea care presupune Tnregistrarea Tn scris 
a evenimentelor, nu este mai veche de 
mileniul I T.H. Tntre timp pigmeii fusesera 
Tnlocuiti de Homo Erectus, predecesorul lui 
Homo Sapiens. Pana astazi Tn Africa, Tn 
acea zona (unde exista eel mai vechi desert 
al lumii), sunt vorbite limbi africane care nu 
mai exista nicaieri Tn lume. 



Nan Madol - grup de 52 de insule artificiale 




Ffi 






' Jrt Peinering Powe^Q^ 

\y .^f^^Kariahn 



Dapahu 



^y 



Pahnwi 



m 1DD 2DD 



Wan Madol 



care fac parte din Micronezia. Constructia s- 
a desfasurat Tn intervalul 200 T.H. - 1500 




d.H. si este de tip megalitic. Se afla Tn estul 
insulei Pohnpey si scopul constructiilor era 
religios. Acolo locuiau doar marii preoti si 
aceia care pregateau hrana (cam 25.000 de 
persoane), acolo erau templele si 
mormintele. Insulele erau concepute ca un 
complex unitar si atesta derivatia acestui tip 
de civilizatie din urmasii celor plecati din 
Taiwan (iar acolo ajunsi din Asia) si care au 
traversat toata Oceania. 



Natufian 



cultura a Epocii de Piatra, 



270 



To spring. 



Multiple 
'Urial in pil 



y^»„ L. "«> ft lis 



\ 




existenta Tntre 12.900 si 11.500 T.H. Tn 
Levant, Tntinsa si Tn nordul Africii, Tn 




intervalul micii glaciatiuni. Se caracteriza 
prin folosirea uneltelor microlithice (din 
piatra, eel mult de 3 cm marime), dar si din 
os, cam de aceeasi marime si prin viata 
stabila, desi agricultura Tnca nu aparuse (Ain 
Mallaha, En Gedi). Principalul animal 
domesticit Tn aceasta perioada a fost 
cainele. Locuintele, ca si mormintele, erau Tn 
pesteri. 



Nazca - v. Moche 



Neanderthal - specie umana care a trait pe 





specie foarte rezistenta la frig, care a 
traversat mari perioade de glaciatiune ale 
planetei, locuind Tn principal Tn pesteri, Tn 
Europa si vestul Asiei, ca si Tn Asia Mica 
(mai ales Cappadocia) Tn perimetrul de timp 
450.000 - 20.000 T.H. Multi specialist 
considera ca neanderthalienii sunt o sub- 
specie de Homo Sapiens, desi 
caracteristicile scheletului sunt altele, forta si 
greutatea erau mai mari, chiar duble. Dar, 
prin tinuta verticala, apartine umanitatii Tn 
interiorul careia ne aflam si noi. A dezvoltat 
traditii industriale Tn Paleoliticul inferior 




(Musterian), ceea ce dovedeste capacitate 
de organizare si planificare, precum si forme 



Pamant Tnainte si Tn acelasi timp cu 
Tnceputurile lui Homo Sapiens. A fost o 



271 




de arta, unele surprinzatoare prin puterea lor 
de sugestie (pesteri din Franta, Spania, 
nordul Africii). De la el mostenim acul de 
cusut. 




Middle Neolithic 6.000BC 

Starcevo-Cri^-Kiiros 
West Mediterranean 
Balkan-Anatolian group 
'"Linear" pottery group 
origins from Anatolia? 

Y ^ ^ 
■-:. ^V-Cri § \-/\ 




Danilo 



prpto-Kakanj >» M' 




Starcevo II-III 



\ UVUd|UVU 

Grad^snica , 

pavbvac ^TfrerfTikDvci ,- Ka ranOVO II-III 

Rudnikt. •) ! * - • \ 

' i l*Cavdar I ^-^ 



; . Ivangrad 

'■■. Rudnik 
'■■. G ladaice 



V 



^AteabegoyqllrJII ), 



Cakran group^ \ '^^'' \ 

Elatea I "\ Sesklo 



// 



Nemrut Dagh - v. Oxus, Turcia 

Neolitic - Perioada a istoriei vechi pe care 
specialistii o caracterizeaza prin aparitia 
agriculturii, a domesticirii animalelor si a 
formarii comunitatilor stabile. Cel mai vechi 
sit arheologic care avea aceste atributii a 
fost Mehrgarh, aflat la nord de Mohenjo 
Daro si, probabil, de acolo au coborat, odata 
cu racirea climei, aceia care au Tntemeiat 
civilizatia Harappa. Mehrgarh a existat Tn 
intervalul 7000 - 5500 T.H. Tn sens mai 
restrans, Neoliticul european a avut drept 



www.eliznik.org.uk/ 




tO — & Thessalio-Danubian branch 
— ^ Mediterranean branch 
— J Other groups 



Influence on clearly native cultures 



— ► Invasion of the peoples of the black and grey 
pottery (c. 5000) 



Neolithic expansion 
in Europe 



punct de pornire migratia din zona de 
formate a popoarelor (si limbilor) indo- 



europene, din jurul Portii Caspice, ca urmare 
a civilizatiei natufiene. Fenomenul de 
stabilizare a populatiei a existat Tn mai multe 




puncte ale lumii, datorita racirii drastice a 
climei, a desertificarii (Asia, Africa, Europa) 
si a avut drept prima consecinta scaderea a 
populatiei (cu pana la 90%) din cauza ca 
proteinele animale (obtinute prin vanatoare 
si pescuit Tn Paleolitic) au fost Tnlocuite cu 



272 




Nepal - regat situat Tn jurul vaii Katmandu 



plante. Molimele au dus Tnsa si la nevoia 
combaterii lor. Au fost cautate leacuri. Tn 




Neolitic au aparut tratamentele si operatiile, 
inclusiv ale danturii. Acest revers al 




revolutiei neolitice a fost, prin el Tnsusi, tot o 
revolutie Tn registrul formativ al mintii umane. 
Migratiile acestei perioade au fost - cum 
sunt Tnca si astazi - pentru posesiunea 
asupra celor mai bune terenuri. Comertul a 
luat o noua amploare, batalia pentru 
controlul punctelor strategice si al rutelor 
comerciale au capatat un sens nou. 




din Himalaia, Tnvecinat cu China si India. 
Geografic vorbind trebuie raportat la Tibel. 
Atestari de locuire din Neolitic, acum 9000 
de ani. Se practica agricultura terasata, 




ehnologie folosita si de civilizatiile pre- 
columbiene din muntii Anzi. Limba vorbita 




este nepali, din grupul indo-arian. Se mai 
vorbeste Tn Bengalul de vest (India, zona 
sikhismului ca religie) si Myanmar 
(Malaezia), locul originar si probabil de 
colonizare initiala a zonelor Tnalte din 
Himalaia. Tn intervalul 800 T.H. - 300 d.H. a 
existat un regat condus de dinastia Kirat (28 
de regi). Acolo s-a nascut (si a condus) 
printul Sidharta Gauthama (563-483 T.H.), 
acela care, prin iluminare, a devenit Buddha, 
Tnemeietorul religiei cate-i poarta numele. 
Calendarul este lunar, iar lunile au, ca si Tn 
China ori civilizatiile pre-columbiene, nume 
de animale. Templele sunt agatate pe colturi 



273 




de stanca greu accesibile, model ramas Tn 




monahismul crestin al Tnceputurilor, 
Etiopia si de la Muntele Athos. 



Niger - preistoria a fost bogata Tn 
evenimente, pana la schimbarea climei si 
desertificarea survenita Tn mileniul 3-2 T.H. Tn 
Cretacicul inferior acolo au trait dinozauri. §i 
civilizatia umana a locului a fost foarte 
avansata, ceramica exista cu 8000 de ani 




T.H., iar Neoliticul a fost foarte bine 
reprezentat (arme, figurine, unelte, gravuri). 




Civilizatia calului, asemanarea cu civilizatiile 
Oxus si Harappa Tn privinta reprezentarii 

t. ™« X t 




omului (ochii, podoaba capilara la femei) 
atesta paralelisme surprinzatoare Tntre cele 
trei zone si, probabil, nu Tntamplatoare. 
Existenta unor rute comerciale trans- 
sahariene foarte vechi, Tntre Valea Nigerului 



274 



si Maroc, Libya, Egipt poate explica influente 




mari izvoare, Nilul Alb si Nilul Albastru, 
primul strabate Rwanda, Tanzania, lacul 
Victoria (si o serie de alte lacuri), Uganda, 
Sudanul, Kenya, Burundi si se uneste Tn 



Etiopia cu Nilul Albastru, care cade prin sase 



de civilizatie (sistemul de pastrare a recoltei 
si a apei de catre berberii din Imperiul 
Garamantes), ca si o cale de comunicare a 
experientei venite Tn Africa occidentals pe 
calea apei, dinspre Oceanul Indian. Imperiul 
Songhai, fondat de un berber fugit din calea 
arabilor Tn veacul al Vl-lea d.H., a acoperit 
zona Nigerului si buna parte din Mali. Totusi, 
Tn veacul al Xl-lea acolo au ajuns arabii si 
zona a devenit islamica. 

Nigeria- v. Nok 

Nil - eel mai lung fluviu al planetei (6695 
km), care traverseaza riftul african si se 
varsa Tn Marea Mediterana, aducand 
principalul aport de apa dulce care combate 
salinizarea datorata evapoarii. Are doua 




mari cataracte (ele aduc 80% din aportul de 
apa). Tmpreuna strabat Egiptul, formeaza o 
mare delta triunghiulara si se varsa Tn 
Mediterana. Este si eel mai vechi curs de 
apa dulce al planetei, care aduna apele de 
pe o suprafata de 3 milioane si jumatate de 
kilometri patrati (de cinci ori cat suprafata 
Frantei). Nilul ancestral (Eonilul) a existat din 
Eocen, acum 35 de milioane de ani, dupa 
formarea muntilor din Etiopia. Proto-Nilul 
indica deja existenta ambelor izvoare, desi, 
acela numit Nilul Alb nu era un curs 
permanent, ci survenea doar dupa 
perioadele de mari inundatii. Tn Paleozoic a 
existat ceea ce se numeste Paleo-Nilul, 
aproximativ pe cursul Nilului Albastru, acum 
4-3 milioane de ani T.H., care curgea Tn 
lungul unui mare canion aflat pe locul 
Egiptului, unde Mediterana alcatuia fiorduri 
ca acelea din Norvegia de azi. Schimbarea 
dramatica a climei, cu racirea dramatica de 
la Tnceputul Pleistocenului, separa Paleo- 
Nilul de Proto-Nil, cand desertul rece si plin 
de dune de nisip a oprit curgerea fluviului 
spre mare. Aceasta situatie a Tncetat cam cu 
700.000 de ani T.H., cand s-a format din nou 
cursul apei de-a lungul riftului african si el s- 
a stabilizat continuu pana acum 200.000 de 
ani. Acest interval de timp a marcat Tnsasi 
aparitia omului ca specie. Neo-Nilul sau Nilul 
de azi dateaza cam de acum 120.000 de 



275 



ani. Lacul Victoria exista numai de 12 mii de 
ani. Toate civilizatiile Africii au fost legate de 
cursul fluviului, Tn asemenea masura meat 
Herodot numea Egiptul vechi „un dar al 
Nilului". Masura spirituals a fluviului pentru 
om este incomensurabila. Pentru Egipt, 
fluviul, care mergea pe axa nord-sud a 
planetei, repeta axa Caii Lactee de pe cer, 
era semnul terestru al Cosmosului. Ceea ce 
a generat Tntreaga filozofie si religie 
egipteana. Civilizatiile predinastice ale 
Egiptului, de la finalul Neoliticului (Tassiana, 
Naqada I sau amratiana, Naqada II sau 
Gerzean, Naqada III) aglutineaza experience 
africane venite odata cu apele Nilului din 
profunzimile continentului african, Tn 
asemenea masura constientizate, meat Tn 
Cartea Mortilor se afirrma ca omul ca specie 
s-a nasut Tn pesterile de la izvoarele 
fluviului. Ceea ce, arheologic, s-a dovedit a fi 
chiar adevarat. La randul ei, cultura Egiptului 
s-a raspandit ca model Tn lumea veche 
gratie Nilului, piramidele din Nubia „au venit 
pe apa" fluviului. 

Ninive - v. Mesopotamia 



Noe - personaj biblic, memorabil ca 
fondator al civilizatiei pamantesti actuale. 
Era fiul lui Lameh si nepotul lui Matusalem. 
A avut, la randul lui, trei fii: Sem, Ham si 

lafet, din care s- 
au nascut (v. 
cap. Geneza din 
Biblie) semitii, 
hamitii si iafitii, cu 
urmasii lor, 

popoare Tntregi 
din Asia Mica, 
Mediterana si 
nordul Africii. 
Confruntat cu 
venirea 
Potopului, Noe a 
construit o barca 
uriasa (area), Tn 
care si-a salvat nu doar familia, ci si cate o 
pereche buna de reproducere din 
vietuitorarelle cunoscute pe Parmant. Tn 
Epopeea lui Ghilgamesh, text sumerian, 
numele lui Noe era Xisuthrus, dar istoria 
Potopului este identica. Astfel, la ivirea din 
ape a noului uscat, Noe a fost capabil sa 




refaca ciclul vietii planetare. La grecii antici 
Noe se numea Deucalion. Nu exista nici o 
civilizatie pamanteana unde acest mit al 
renasterii vietii dupa potop sa lipseasca 
(poate cu exceptia Chinei). Ceea ce indica 
amploarea uriasa a fenomenului, desi 
fiecare popor personifica altfel mitul fondator 
al umanitatii actuale. Dupa calcule 
comparative, Noe pare sa fi trait Tn Neolitic. 



Nok - civilizatie din Africa de Vest (Nigeria, 





de 1,20 m, arse Tn aer liber. 



Ghana, 

Congo) 

foarte 

cunoscuta Tn 

Epoca 

Fierului (500 

T.H. - 200 

d.H.) prin 

folosirea 

teracotei 

pentru 

decoratia 

locuintei si 

producerea 

de statuete, 

cele mai 

Tnalte fiind 

Se ocupau cu 



agricultura si cresterea animalelor. Arta 



276 



triburilor yoruba din Beninul de astazi pare 
sa continue civilizatia Harappa si este 
urmasa civilizatiei Nok. Olmecii din America 
de Sud si Centrala sunt si ei urmasi ai 
civilizatiei Nok, pe care au dezvoltat-o Tn 
sens propriu. 

Norvegia - v. Vikingi 

Nostratic - limbajul originar al omului, 



zdrobirea definitiva a Cartaginei. A fost 





















Nostratic 








1 






1 1 




1 






Afro-Asiatic 


Kartvelian 




Dravidian 




Eurasiatic 






























Indo-European 




Uralic 


Altaic 















reconstituit de specialist si din care ar deriva 
toate limbile vorbite Tn trecut si astazi pe 
planeta Pamant. 



Noua Guinee - v. Melanezia 

Nubia- v. Etiopia 

Numidia - reagat african berber (202 T.H. - 




25 d.H.), avand capitala la Cirta, marginit la 
nord de Marea Mediterana si la sud de 
Imperiul Garamantes (tot berber). Originea 
triburilor era indo-ariana. Numele este eel 
folosit de greci si preluat de romani. 
Tnsemna nomad. Regatul a rezistat cu greu 
influentei Cartaginei si atacurilor Imperiului 
Roman, schimband mereu registrul 
aliantelor. Dar a devenit provincie romana Tn 
146 T.H., dupa al treilea razboi punic, prin 




Tmpartita Tntre provinciile romane Mauretania 
si Africa Nova (25 d.H.). 

Nuraghe - tip de constructie tronconica, din 
blocuri de piatra, prezente Tn Siracuza din 
mileniul al ll-lea T.H. (Epoca Bronzului) si 
pana prin anul 300 T.H., care a dat numele 
unui tip de civilizatie. Au existat cam 7000 




de asemenea turnuri, care cuprindeau, la 
interior, o scara Tn spirala si Tntre 2 si 4 
etaje. Adesea erau Tnconjurate de ziduri de 
aparare marginite de turnuri de paza. Unele 
constructii erau complicate, cu mai multe 
curti interioare si depozite de alimente si 
apa. Acest tip de constructii de aparare 
aveau probabil si rol religios si-l adaposteau 
pe regele cetatii, Tn vreme ce restul tribului 
sedea Tn afara zidurilor, asa cum s-a 
Tntamplat mai tarziu Tn Tntregul Ev Mediu 



277 



european. Sicilia, unde se afla Siracuza de 
azi, s-a aflat la confluenta drumurilor 
fenicienilor, neam de colonizatori venit din 
Asia Mica si care a edificat Cartagina (Kart 
Hadasht, adica orasul nou), aceea care va si 
cuceri, Tn final, triburile nuraghe. De 




asemenea, Imperiul berber Garamantes, din 
nordul Afdricii, a influentat cultura Siciliei. 
Ruta maritima era bine cunoscuta si grecilor, 
deoarece, dupa Tnfrangerea suferita Tn 
razboiul peloponeziac, cetatenii avuti ai 
Megarei au Tntemeiat colonia care a devenit 
astazi Siracuza. Turnurile nuraghe nu se mai 
gasesc Tnsa nicaieri Tn Mediterana ori Tn 
lume, desi seamana cu piramidele din 
insulele Canare. Sunt patrimoniu al 
umanitatii. Nu se stie ce limba vorbeau 
triburile care au construit nuraghe si au lasat 
Tn urma lor Cultura Nuraghe. 



Oceania 

Polinezia 



- v. Melanezia, Micronezia, 



Odrisii -v. Traci 

Oklo - singurul reactor atomic natural 
(astazi fosil) al planetei, aflat Tn adancimea 
muntilor din Gabon (Africa de Vest) si bazat 
pe fisiunea nucleara a uraniului. Analiza 
ratei de Tnjumatatire atesta o vechime a 
procesului de 1,7 miliarde de ani. Importanta 
apei Tn desfasurarea si controlul reactiei a 
fost fundamentals. Aparitia primilor oameni 
Tn aceeasi zona, cu mult mai tarziu, nu este 



Tntamplatoare. Astazi 


nu 


nai exista 


Ill ^ 


r 

■ 

■ i 


i 




, >,; *s^> 


^0 


Natural reaclor 


1. r 


Mt 




1 




* 




?. 


K,nVlfa 


sav- Brazzaville 


"W 

' 










rr-l£t 



reactoare nucleare naturale, izotopii 
uraniului s-au modificat foarte multm timp. 

Ollantayambo - v. Peru 

Olmeci - civilizatie precolumbiana (1200 - 




Gulf 
o f 
\ Mexico 

San Mam'n 

Pajnpan 



de los Cerros 
Q> 



6"* 



,»'"" 



Tenrichlitlan 

San Lorenzo c%> ofN!ro Nuevo 

ElAzuzulSf oEIMariali 



? laVent|cft 



' ©Arroyo Sohso 




400 T.H.) din zona tropicala a Americii de 
Sud (Mexic). Locuitorii atestau descendenta 




africana (Nok) si din insulele Oceaniei. Este 
cea mai veche dintre aceste civilizatii 
precolumbiene si se presupune ca au fost 



278 



primii veniti, pe calea insulelor din Pacific, 
din Africa. Numele lor vine de la denumirea 




latexului pe care-l extrageau din arborele de 
cauciuc (au fost primii care au facut acest 



lucru) spre a face mingea pentru jocul pe 
care tot ei l-au inventat. Terenul de joe, 
paletele cu care se arunca mingea, Centura 



purtata de jucator erau doar mijloace de 
selectie a celui mai bun, iar Tnvinsul platea 
cu viata. Mingea trebuia trecuta printr-un 
orificiu de piatra decorat cu doi serpi 





Tmpletiti, simbol acvatic universal si care 
definea, de fapt, toate civilizatiile aparute 
dupa Potopul biblic. De asemenea, dintre 
civilizatiile precolumbiene olmecii sunt primii 
care au folosit scrierea, dar exista putine 
texte, Tnca nedescifrate. Texte olmece 
propriu-zise s-au gasit foarte putine. 
Credeau Tntr-un Pantheon de zei, dar prima 
Tn rang era zeita mama, ca Tn cele mai vechi 
religii ale lumii, cele samanice. Ea era 
urmata de Zeul Ploii, ca si Tn celelalte 
civilizatii de tip agricol, reprezentat prin 
sarpele cu pene si adesea asociat cu 
planeta Venus. Matematica olmecilor 
folosea cifra si se crede ca Tn Americi ei au 
inventat-o. Ca si Tn vechiul Calendar chinez 
ori Tn calendarul maya de mai tarziu, numele 
lunilor era al unor animale totemice (Tn 
acelasi timp si constelatii). 



Omul - evolutia primatelor, printre care se 
numara si omul, a Tnceput Tn urma cu 40 de 
milioane de ani. Omul ca specie a trecut prin 
urmatoarele faze de evolutie unanim 
acceptate: Australopithecus Ramidus, Tn 
urma cu 4, 4 milioane de ani, 



279 



Australopithecus Afarensis, Tn urma cu 3,9 




Erectus, cu specializari definitorii (Cro 
Magnon, iar pentru Europa Neanderthal, 



milioane de ani (lm Tnaltime, 3060 gr. si 500 
cm 3 capacitatea craniana), 

Austraalopithecus Africanus, Tn urma cu 3 
milioane de ani, Australopithecus Robustus, 




Tn urma cu 2 milioane de ani, Homo Habilis, 
Tn intervalul 2 - 1,3 milioane de ani, Homo 
Erectus, Tn intervalul 1,3 milioane de ani - 
300.000 de ani T.H. si Homo Sapiens de 
acum 300.000 de ani. Numai ultimele trei 
ramuri (Habilis, Erectus, Sapiens) apartin 
speciei Homo, cele de dinainte fiind de 
legatura cu originile primatelor apropiate, 
maimutele antropoide. Cele mai Tnsemnate 
modificari s-au produs Tn perioada Homo 




cand a aparut productia artistica - pictura Tn 
pesteri, oase sculptate, inventarea acului de 
cusut). Aceasta devenire s-a facut prin 
modificarea profunda a lantului ADN. 
Clasificarea este rezultatul sapaturilor 
arheologice de pana Tn prezent, dar probabil 




nu exprima toti pasii pe care i-a parcurs 
umanitatea Tn formarea de sine de la 
Tnceputuri si pana la revolutia Neoliticului. 
Exista mai multe teorii asupra originilor 
omului, dar ele se grupeaza Tn principal Tn 
jurul a doua teze: originea unica a omului, 




care ar fi aparut Tn Africa de Vest si originea 
multipla a omului, care ar fi aparut cam Tn 



280 



acelasi interval de timp Tn Africa, Australia, 
Asia (unelte din piatra acum 1,3 milioane de 
ani Tn China de Nord), Europa (doua cranii, 
1,8 milioane de ani, langa Tbilisi) si Americi. 
Tn ce priveste conformatia omului, Tncepand 

>4 2 1 0.2 OUYA 

■ Homo erectjs 

Species ^^H ., 

— Africans 

Caucasians 
Oceanian 
p East asians 

laces ^ Native Americans 



Genera 



1 Homo habilis 



species 



1 Homo neanderthal 



0.1 X 



■ Chimpanzee 



cu scheletul si Tnfatisarea, pana la culoarea 
pielii si capacitatea cerebrala, descoperirile 
arheologice atesta mutatii uriase de la primii 
umanoizi pana la specia Homo Sapiens care 
stapaneste planeta Tn prezent. Astfel, Tn 
Americi au fost descoperite schelete 
umanoide de 2, 5 - 3 m lungime, ca si Tn 
Tibet de altfel, deci la mare distanta Tn spatiu 




unul de altul. Ei erau probabil uriasii de care 
amintesc mitologiile popoarelor. Au fost 
identificati si hobbitii, care traiau Tn 



&inn&fmiELBmr.sf*?:.ri 




Indonezia si insulele de legatura cu Australia 
Tn perimetrul 18.000 - 11.000 T.H., rasa del 
m. Tnaltime, existenta Tnca pe unele insule 



din Pacific, de pilda pe insula Flores, ceea 
ce a dus la numele de Homo Florensis. Este 
un hobbit, asa cum se mai Tntalnesc Tnca Tn 
Australia (pigmeii) si Africa. Tot acolo a fost 
desccoperit Homo Afarensis, care a fost 
foarte vechi Tn timp si a aparut Tn Africa. 
Migratia a fost specifica si omului, Tnca de la 
aparitia pe Pamant, ca si altor specii (pasari, 
pesti, mamifere). Desi mai tarziu migratiile s- 
au numit calatorii, emigrari, totusi fenomenul 
ca atare a dus la popularea Tntregii planete, 
iar mutatiile genetice au perfectionat specia. 



Onoguri - numele dat de Bizant regatului 




Tntemeiat de proto-bulgari (Kubrat sau Kurt, 
Huvrat) Tn nordul Marii de Azov de azi, Tntre 
Nistru si Volga, Tn secolul al Vll-lea T.H. 
Clanul onogurilor descindea din Atilla si 
separarea s-a produs Tn urma conflictelor cu 
hanatul turcic. Regatul cuprindea hoardele 
de onoguri, kutriguri si avari, Tn limba carora 
onogur Tnsemna „regatul etern" si originea 
cuvantului provenea probabil din arameica, 
unde se spunea „unok undur" (vezi relatia 
lingvistica Tntre unok undur si Nabu-kudur- 




usur, adica „regele stapaneste coroana 
eterna a Cerului", cuvant citit de greci 
Nabucodonosor). Alternanta u - o Tn cele 
doua limbi s-a mostenit ca fenomen tarziu, 
dupa migratia spre Europa a triburilor, ca 
urmare a pierderii terenului Tn fata 
chazarilor, cand Onoghuria s-a pronuntat 
Ungaria. Aceste triburi au intrat Tn 



281 




componenta Bulgariei si Ungariei de azi. 
Onogurii, care vin initial dinspre Mongolia, 
zvastica era un motiv important pentru arta 






lor, aveau scriere, dar nu s-au pastrat decat 
texte Tn limba onogura cu vechiul alfabet 
georgian. 

Ordovician - v. Paleozoic 

Orient - concept aparut tarziu Tn culturile 
Europei Occidentale, ca problema identitara, 
a definirii de sine, odata cu clasicismul 
francez, si care a traversat dinspre literatura 
si arta calea spre conceptualizarea de catre 
istorici. Initial era vorba de identitatea de 
sine a lumii europene confruntata cu avansul 
spre vest al Imperiului Otoman. De aceea 



Orient Tnsemna Asia Mica si exotismul 
traditiilor ei, pe scurt, Levantul. Odata 
preluat de istorici, conceptul a capatat 
concretete, extindere si forta, fiind definit Tn 
functie de argumente istorice si arheologice. 
Acesta este sensul important Tn contextul 
dictionarului nostru. Orientul este definit ca 
Apropiat, Mijlociu si Tndepartat. Orientul 
Apropiat cuprinde Asia Mica, eel Mijlociu 
peninsula Arabica, iar eel Tndepartat India, 
China, Indochina, Japonia etc. Standardul 
formativ al Orientului pentru lumea 
europeana moderna consta nu numai Tn 
faptul ca, Tn sens originar, ea a fost infiltrata, 
populata si asezata civilizational Tn 
parametrii triburilor migrate dinspre Orient, ci 
si Tn sensul cultural al nasterii natiunilor 
europene ca entitati care s-au definit prin 
comparatie cu redescoperirea Orientului, 
luand distanta fata de el. Moda clasicismului 




francez de pilda, de a ilustra ca personaj 
literar pe oriental, a avut un rol Tnsemnat Tn 
asimilarea unui fel de a fi al umanitatii, altul 
decTt eel occidentat. Posibilitatea 
occidentalului de a se compara cu alte lumi, 
chiar daca nu pleca de la el de-acasa, a 
largit chiar fondul aperceptiv al fiintei, a creat 
o bresa ai carei ultimi bneneficiari suntem 
chiar noi, cei integrati Tntr-o Uniune 
Europeana. Acest mod de receptare 
continea Tn el o judecata globala, 
perceperea lumii planetare ca un tot cu mai 
multe capete de balanta, o lume multipolars, 
o parte neputand functiona fara celelalte, cu 
atat mai mult cu cat, dintre ele, doar una 
Tnsemna originea omului modern. De pilda 
Mongolia veche, Zeelandia, India, triburile 
ainu, apoi indo-europenii, Mesopotamia, 
Egiptul, Grecia sunt parte a tuturor 
civilizatiilor actuale si nu este Tntamplator 
faptul ca marile muzee ale lumii, ca 
Metropolitan^, Ermitajul, Quai Branly, 



282 



lucreaza Tn cadrul unor proiecte ample de 
asezare pe linia temporala a tuturor 
civilizatiilor omenesti, situand vestigiile 
arheologice, comparand rezultatele, Tn 
efortul de a alcatui imaginea uriasului trecut 
care defineste sociatatea omeneasca Tnsasi, 
lumea din care trecutul Orientului Tn mod 
deosebit e parte. 

Orfeu - Fiul regelui Oeagrus din Tracia si al 
muzei poeziei epice Calliope, fiica regelui 




Pierus al cetatii Pella de langa muntele 
Pellion (Olimp) din Macedonia. Tribul caruia 
apartinea se numea cicones si s-a nascut la 
Pieria sau Pangaion, unde a si murit, dupa 
ce a strabatut un cere complet, calatorind de 
jur Tmprejurul Marii Egee. Considerat unul 
dintre civilizatorii vietii Tn lumea greceasa si 
adesea substitut al lui Cadmus fenicianul din 
Tyr (fratele Europei si al lui Phoenix; 
fondatorul Thebei si acela care a daruit 
oamenilor alfabetul). A practicat astrologia, 




cultul lui Apollo (zeul artelor), al lui Hermes 
(zeul comertului si inventatorul lirei ca 
instrument muzical) si al lui Dionisos, 
iubitorul de vin. Poetul Pindar l-a considerat 
unul dintre argonautii expeditiei lui lason, 
ionianul plecat din Milet Tn cautarea Lanii de 
aur (spre Crimeea de azi). Strabon l-a 
considerat un muritor si l-a prezentat ca 



atare. Mitul spune ca sotia lui, Eurydice, a 
murit muscata de un sarpe (de apa, evident, 
din familia dragonilor). Orfeu s-a dus dupa 
ea Tn Tmparatia subpamanteana (Hades) si a 
cantat atat de frumos Tn fata Persefonei, 
zeita Hadesului, meat aceasta i-a dat voie 
sa-si duca sotia Tnapoi, la lumina, cu o 
conditie: sa strabata drumul cantand si fara 
sa privesca Tnapoi. Dar fiindca a privit Tn 
urma a pierdut-o pentru totdeauna. Cultul lui 
Orfeu (orfismul) Tn insula Lesbos si la 
Eleusis este legat de mithraism si de mistere 
astrologice. Originile lui pot fi stabilite Tn 
secolul al V-lea T.H. Pythagora a fost 
influentat de orfism. Tn Metamorfoze, cea 
mai moderna lucrare a antichitatii latine, 
Ovidiu descrie pe larg mitul lui Orfeu si 
orfismul si face legatura dintre el si cultul 
focului (Mithra). 

Orkney - arhipelag format din circa 70 de 






Orkney Islands . 

n ^-J \f South Ronafdsav 
Pent/and fitf/, Vsur^i* 

web. v^^^_,V ^?,i *-«»^ l ^''' , ^^'^« , ' 

^r'-^-^l .17— 



PFatr hi* 



Lape nv rar. r 





nsule mici, care separa Marea Nordului de 
Oceanul Atlantic. Ele cuprind, pe cateva 
dintre insule, importante situri neolitice 




apartinand vechilor norvegi. Dintre insule 
cea mai cunoscuta este Mainland, pronuntie 
corupta din Megin land, adica Tinutul 
Calului, semn al faptului ca triburile originare 
apartineau civilizatiei calului venita din Asia. 
Cel mai important sit neolitic este Skara 



283 



Brae, care 



nde deopotriva locuinte (un 




si carp - v. Carpati etc. - radacina lingvistica 
a numeroase alte simboluri de origine 



tip comun Tntregii asezari), precum si 
mormintele megalitice Tmpreuna cu incinta 
sacra, care exprima Tn acelasi timp 
raportarea omului la astre (Luna si Soarele 
Tn principal), dar si modul de inserare al lui 
Tn lumea terestra (calendarul). Insula Papay 
era una a Marilor Preoti, casta foarte 
importanta pentru civilizatia lumilor vechi, ca 
si Marii Magi ai triburilor geto-tracice. 

Ortodoxie - una dintre cele trei mari 
confesiuni ale crestinismului, alaturi de 
catolicism si protestantism. Ca tip de religie 
esteo sinteza a vechilor credinte precrestine 




care se regasesc Tn mare parte Tn iudaism 
+(de pilda pestele ca simbol pentru lisus 
este vechiul simbol pentru iudaism, lingvistic 
vorbind e vorba de carp, in romana crap, dar 




mediteraneana). Bizantul a afirmat pentru 
prima oara diferenta dintre crestinismul 
occidental, catolic, si eel oriental, ortodox. 




Ea s-a dovedit a fi atat de profunda, meat a 
pus capat chiar unitatii Imperiului Roman. 
Dar fiind, ca tip de religie, conceputa sub 
forma de biserici autocefale, nationale, spre 
deosebire de catolicism, care are un centru 
unic, a sintetizat si credinte locale 
precrestine. La origini ortodoxia a fost 
apanajul Bizantului, adica al zonei grecesti a 
Mediteranei, care s-a definit luand distanta 
fata de crestinismul precedent, al coptilor si 
armenilor. Comuniunea majoritatii Bisericilor 
nationale, fiecare condusa de propriul ei 
patriarh si avand liturghia citita Tn limba 
nationala (la catolici e citita Tn latina), are 
totusi o forma de uniune la care participa 
majoritatea ortodocsilor: Conciliul Ecumenic 
al Bisericilor, Tnfiintat Tn 1961. Ortodoxia 
foloseste corul pentru a sustine slujba, ceea 



284 



ce nu se Tntalneste la alti crestini si a fost 
expresia distantarii fata de prigoana din 




Imperiul Roman, cand ortodocsii erau folositi 
(ca pedeapsa pentru religia lor) pentru a da 
spectacole de circ unde se canta foarte mult. 
Tn plus, este si un tip de sustinere a slujbei 
religioase care aminteste de corul antichitatii 
grecesti, pagane, pentru sublinierea, 
comentarea si sustinerea discursului 
corifeilor, ale personajelor centrale. Unii 
ortodocsi se conduc Tnca dupa calendarul 
iulian (cei de stil vechi), altii dupa calendarul 
gregorian (cei de stil nou) dat de papa 
Grigore al Xlll-lea. Romanii sunt ortodocsi 
de stil nou, o parte a rusilor si sarbii sunt de 
rit vechi, grecii de rit bizantin, ca si romanii. 

Ortoiroizi - v. Porto Rico 

Ossetini - locuitorii originari, aceia care au 



— rIT 




afirmat culturile Colchis (1900-1100 T.H.) si 



Koban (1100-400 T.H.) Tn nordul, centrul si 
vestul Caucazului, adica perioada finala a 
Epocii Bronzului si Epoca Fierului. Circasieni 




ca rasa, apartineau triburilor Digor, Alagir, 
Kurtatin, Tagaur (scito-sarmatice si de alani) 
care vorbeau o limba din familia iranica. Isi 
spun lormsile digoron, dupa provincia Digor, 
care a dat baza lingvistica pentru ossetinii 
contemporani. 

Ostrogoti - v. Germanii 

Ouroboros - v. Uroboros 

Oxus - cultura datata 6500 T.H., la poalele 

K.I1XHJ 




kii/iikh^Liri 




muntilor Kopet Dagh (la granita dintre 
Tadjikistan si Iran), Tn Asia, pe cursul raului 
Amu Daria (Oxus dupa surse grecesti 
antice). Pentru vechimea siturilor (Gonur, 
Anau) este aproape inexplicabila finetea 
pieselor din aur si argint, dintre care unele 
par lucrate sub lupa. Figurinele si creaturile 



285 



simbolice indica Tnalte standarde culturale si 
religioase, iar Mesopotamia pare 




sa fi fost continuatoarea lor. Civilizatia Oxus 
(cum se numea Amu Daria Tn greaca) a fost 
numita, prin extensie, BMAC (Compexul 
Arheologic Bactriana-Margiana) care 




desemneaza, prin extindere, toata Epoca 
Bronzului din Asia Centrala (Turkmenistan, 
Afganistan, Tadjikistan, Uzbekistan). Acest 
tip de cultura a fost asociat cu migratiile 




Altan Tepe au avut structuri monumentale 
cu ample intarsii din ivoriu, datate dupa 
metoda radio-carbonului 3000 T.H., iar ca 




tipologie culturala drept productii ariene 
(mentionate ca atare Tn Rig Veda). Un efect 
tarziu si o sinteza culturala a fost posibila la 




jumatatea veacului I T.H. Tn Muntii Taurus. E 
vorba de mormantul colectiv de la Nemrut 
Dagh, azi obiectiv de patrimoniu al 
umanitatii, care Trmbina vechea cultura Oxus, 
iranica, aceea elenistica si cea romana. La 
azteci Quetzalcoatl, sarpele cu pene, era 
principalul zeu al pantheonului, acela care 
veghease chiar la Tntemeiera triburilor. Ceea 
ce, Tn sens istoric, ca orizine a civilizatiei 
aztecilor, este si adevarat, deoarece ei vin 
din Asia si au adus de acolo chiar acest mod 
simbolic de raportare la origini. 



indo-iranice. Unele situri (Namazga Tepe, 



286 



Pacific - eel mai mare ocean planetar, aflat 
Tntre blocurile continentale ale Asiei si 
Australiei pe de o parte, Americilor pe de 
alta. Numele lui, Tn latina, Tnseamna linistit. 
Are o suprafata de 155.557 milioane de km 2 , 
o lungime a coastelor de 135.663 km si 
acopera 28% din suprafata PamTntului. 
Asigura 60% din necesarul de peste al 
planetei. Tn ocean exista cam 25.000 de 
insule, alcatuind Oceania (grupate Tn 




Polinezia, Melanezia si Micronezia). Pentru 
istoria civilizatiilor si culturilor regimul 
curentilor oceanici a fost foarte important, 
deoarece a asigurat migratia si diseminarea 
fiintelor umane si, odata cu ele, a universului 
lor identitar, racordand astfel diferitele 
civilizatii la ceea ce numim bazinul comun al 
umanitatii. Faptul ca leaga cele doua 
emisfere, fiind strabatut de ecuator, ca se 
apropie deopotriva de Polul Nord, ca si de 
Polul Sud, dar mai ales faptul ca, de la 
aparitia sa si pana astazi, are o Centura de 
vulcani activi, care se vede cu usurinta din 
satelit, Centura ce schimba permanent 
Tnfatisarea geografica a lumii si asigura 
deplasarea de populatie, da continuitate 
parametrilor de baza ai civilizatiei omenesti 
Tn ansamblu. „Linia de andezit", cum se 
numeste conturul de lava solidificata din 
ocean, a format cele mai adanci locuri 
planetare - Groapa Marianelor din Pacific 
(11.000 de metri adancime), ca si cei mai 
Tnalti munti submarini. A ridicat insule care I- 



au adapostit pe om si apoi le-a scufundat. A 
pastrat vestigii nenumarate ale chiar aparitiei 
vietii pe pTrmant si marturiseste despre 
familia cosmica a planetei, pastrand forme 
de viata care nu folosesc oxigenul. Fiinta 
umana Tnsasi este Tn continuare dependents 
nu doar de Cosmos, ci si de raportul dintre 
uscat si apa, de echilibrul temperaturilor si 
registrul vanturilor care decurg din acest 
raport. lar Pacificul are eel mai important rol 
la scara globala a acestor procese. 

Paflagonia - teritoriu aflat la nord-est de 
Marea Neagra, marginit de regatele 



Mesembria 
Apollonia Pontka 



, font 



Amastns.-Cromna 

Haafclea PonSka. 

Bosporas . . Ob- j 

Plakia ClCB , -Nlfaia I 
■'.. ^pamaa j/' 



Kytoroe '■ Apor irtsichos / 



/Amisos 
/ !/ Laodikeia 
Pimelisa Amassia ^^ 



Trapezus 






Gaziura 



■Komana 



T»l«l\ 



Bithyniei, Pontului si Frigiei. A fost cucerit de 
Cressus, regele Pontului. Zona era 
muntoasa, strabatuta la rasarit de raul 
Halys. Capitala Paflagoniei a fost Gangra. O 




alta cetate importanta era Sinope. Numele 
regatului apare la istoricii greci (Herodot, 
Strabo), dar ei Tnsisi se considerau pala, 
dupa teritoriul originar de unde venisera, 
cunoscut mai tarziu Tn istorie ca Imperiul 




Pala, din nord-estul Indiei. Limba pe care o 
vorbeau era necunoscuta pentru vecinii 



287 



regatului, ca si pentru grecii antici, fiind 
limba pala, cunoscuta azi, prin evolutie, ca 
bengali. Tn sursele hittite Paflagonia apare 
cu numele Kashka, iar ei Tnsisi Tsi spuneau 
Kashku si aveau cea mai puternica armata a 
zonei, formata din peste 800 de care grele 
trase de cate 4 cai. Despre trei regate vechi, 
Hatti, Mushki si Mittani, numerosi specialisti 
au afirmat ca apartineau aceleiasi 



Meghragh, cetate dtata circa 7-8000 de ani 
T.H. se afla Tn perimetrul actualului Pakistan . 




descendente Pala, fiind numite dupa 
conducatorii triburilor care au migrat Tn Asia 
Mica dinspre India. Costumul era 
asemanator cu al indienilor, dar adaptat la 
clima muntoasa a zonei: carmasa pana la 
genunchi pentru barbati si pantaloni foarte 
stramti pe dedesubt, caciula nurmita astazi 
frigiana (pe care o purtau si tracii, dar 
originara din Asia Centrala). Grecii, apoi 
romanii si Bizantul, pe urma crestinismul si, 
Tn sfarsit, arabii si otomanii au aspirat la 
stapanirea acestui teritoriu care controla, 
dinspre nord, Drumul matasii. 

Paititi - v. Peru 

Pakistan - ca istorie, tara este recenta. 
Dateaza din 1947, cand s-a desprins din 
India. Dar acolo este locul unde a aparut 




civilizatia Harappa, Tn lungul disparutului 
fluviu Sarasvati, a carui linie este urmata 
astazi, partial, de valea Indusului. 




Prima atestare a existentei omului Tn zona, 
veche de 2 milioane de ani (Homo Erectus) 
a fost pe Valea Soan. Baza de formare a 
noului stat are un temei istorie foarte vechi: 
aceasta este regiunea de formare a triburilor 
indo-iranice. 

Pala - imperiu aflat Tn nord-estul Indiei 






Pala Dynasty 


SRI 


I"" Pali dyruity 
1 L7&U-12DQI 


LANKA 


HrtJefn atflte 



(regiunile Bengal si Biharia) la jumatatea 
mileniului al ll-lea T.H. si numit astfel dupa 
numele dinastiei care l-a condus. Fondatorul 
imperiului se numea Gopala si venea din 
Cambodgia. Dupa sursele arabe vechi, 
originea dinastiei nu era nobila, ci era kashki 
(ori kashku - v. Paflagonia), adica apartinea 



288 



castei luptatorilor (Kshatria). Doi f rati , Deva- 
pala si Dharma-pala au marit granitele 




acest articol Tn toata Asia Mica). In Asia 
Mica ideea formatiunilor de elefanti a fost 
preluata de fenicieni, care i-au folosit Tn 



imperiului si l-au fortificat sub aspect militar, 
folosind Tndeosebi cavaleria grea, formata 
din care de lupta trase de cate patru cai. 




Imperiul oferea mercenari tuturor vecinilor 
care purtau razboaie: infanterie, cavalerie, 
formatiuni de elefanti, care de lupta 
(Paflagonia, ai carei locuitori erau pala, avea 
800 de care de lupta, producea si exporta 




■ 

colonii, mai ales Tn Carthagina, Tn timpul 
razboaielor cu Imperiul Roman. Este 
interesant de observat faptul ca trecerea 
Alpilor pe elefanti a fost o operatie facuta cu 
sprijinul bascilor. Principiul de baza al 
conducerii Pala era toleranta religioasa. Sub 
aspect cultural Imperiul Pala s-a distins prin 
structuri gigantice, piramidale, de tipul 
templelor buddhiste. A Tntretinut, de-a lungul 
vremii, relatii diplomatice cu Tibetul, cu 
imperiul abbasid (persan), cu insulele Java, 
Sumatra si cu Malaezia. Migratia pornita din 
acest imperiu a ajuns Tn Asia Mica, unde a 
format regate precum Hatti (intrat Tn 
componenta Imperiului Hittit alaturi de 
luwiti), Mushki, Mittani. Ei au dat 
componenta de baza a triburilor pelasgice 
ajunse Tn Peninsula Blacanica si, mai tarziu, 
a triburilor tracice. 

Palenque - v. Maya 

Paleolitic - cea mai lunga perioada a 
istoriei omenesti (din cuvintele grecesti 
palaios-vechi si lithos-piatra), care a Tnceput 
acum cinci milioane de ani, cu desprinderea 
omului din maimuta (Australopithecus), apoi 
a genului Homo, acum aproape trei milioane 
de ani (Homo Habilis) si a durat pana la 
aparitia asezarilor sedentare, care definesc 



289 



Neoliticul, cu 7000 de ani T.H., cu un avans 




cam de 2500 de ani Tn Asia fata de Europa. 
Se Tmparte Tn trei mari perioade, fiecare din 




ele avand mai multe sub-perioade, definite 
dupa tipul de cultura arheologic descoperita. 
Paleoliticul se mai numeste si Epoca Pietrei, 
acesta fiind principalul material folosit de 




om, apoi osul si lemnul. Hominizii si apoi 
oamenii erau migratori si traiau din vanat, 
uneori din pescuit. Paleoliticul inferior, eel 
mai vechi, dureaza de la Tnceputuri pana Tn 
urma cu 300.000 - 250.000 de ani, cand 
prelucrarea pietrei prin cioplire Tncepe sa fie 
Tnlocuita de prelucrarea prin cioplire si 



lustruire, ca si de aparitia primelor intentii 
artistice. Capacitatea craniana a omului 
trece de 600 cm 3 (Homo Habilis). Acest 
interval ia sfarsit cam cu 40.000 - 30.000 
T.H., cand migreaza dinspre Africa spre 
Europa Homo Sapiens, care Tnlocuieste, 
ajutat si de schimbarea climei (glaciatiunea 
ia sfarsit cam la 18.000 T.H.), aproape toata 
civilizatia omeneasca de pana la el, datorata 
Omului de Neanderthal. Picturile din pesteri, 
Tnceputurile credintelor religioase, 

Tmblanzirea calului, mormintele de tip 




megalitic, orientarea dupa Soare si Luna, 
sanctuarele si observatoarele megalitice, 
inventia acului de cusut apartin omului de 
Neanderthal. Tot lui Ti apartin primele 
statuete din lut sau piatra reprezentand pe 
zeita-mama, divinitate suprema a 
Tnceputurilor omenesti. Homo Sapiens a 
Tmblanzit cainele si pisica si a devenit 
sedentar. Lui Ti apartine preistoria, perioada 
de tranzitie Tntre Paleolitic si momentul 
Neoliticului, Tn care apare scrierea 
(aproximativ cu 3000 de ani T.H.), iar, odata 
cu ea, debuteaza istoria comunitatilor 
omenesti. Paleoliticul superior a fost eel mai 
bogat prin varietatea culturilor: Aurignacian, 
Gravetian, Protomagdalenian, Solutrean, 
Badegulian, Magdalenian, care ia sfarsit cu 
10.000 de ani T.H. (toate sunt nume care 
provin de la siturile arheologice unde s-au 
descoperit elementele de identificare). Zona 
de formare a poporului roman a Tnceput sa 
fie populata Tn Aurignacian, cu 20.000 de ani 
T.H., cu exceptia malurilor raurilor si Dunarii, 
unde s-au descoperit asezari cu o vechime 
de 30.000 - 50.0000 de ani. 

Paleozoic - una dintre epocile trecutului 
planetar. Ea a fost datata folosind mai multe 
metode si comparand rezultatele. Metoda 



290 



radiometrics, de masurare a Tnjumatatirii 
izotopilor nucleici ai elementelor, pentru care 
s-au folosit deopotriva elemente inerte 



The S^rpukhovi an 

World 




(argon s.a.), care nu se pot combina cu nici 
un alt element, ca si elemente care intra Tn 
compozitia tuturor formelor anorganice si 



u 



N 



w 

< 


Permian 


3 


PiSfUMyh»Klan 


Mujiss^ppiin. 


Devonian 


Silurian 


Ord nyician 1 


Cambrian 



organice (carbonul s.a.). Perioada de timp a 
Tnjumatatirii lor, care este sctrict determinate 
Tn fiecare caz, a dus la aflarea vechimii si, 
pe aceasta cale, chiar la aflarea vechimii 
Pamantului ca planeta, a aparitiei vietii pe 
Parmant etc. Astfel, astazi este unanim 
acceptat ca Pamantul are 4 miliarde sase 
sute de milioane de ani. Aceasta istorie se 
Tmparte Tn eoni, eonii Tn ere, erele Tn 
perioade, perioadele Tn epoci, epocile Tn 
intervale. Paleozoicul este o era situata Tn 
intervalul 543-248 de milioane de ani T.H. Ea 
se Tmparte Tn perioadele (enumerate de la 
cea mai veche la cea mai noua, deoarece 
pe axa Timpului vin de la minus infinit la 



punctul zero): Permian, Carbonifer, 
Devonian, Silurian, Ordovician, Cambrian. Tn 
prima dintre aceste perioade, Cambrian, a 
avut loc o explozie a lumii vii, Tn sensul ca 
au aparut vietati cu schelet (bazat pe calciu). 
Din acest 10% s-a dezvoltat tot ceea ce 
numim azi viata planetara, Tn apa ca si pe 
uscat, unde au aparut specii noi din cele 
pre-existente, dar si prin adaptarea unor 
organisme de la viata acvatica la aceeade 



'"^B 




<!l 




uBrl^S^E 



uscat. Astfel, Tn Carbonifer aparusera 
primele reptile, care vor duce la dezvoltarea 
dinosaurilor, Tn Devonian primele insecte, Tn 
Ordovician primele plante de uscat. Tn ultima 
dintre aceste perioade, viata care exista pe 
Pamant a suferit o extinctie Tn masa, cea 
mai mare din istoria sa, doar 10% rezistand 
traversarii drastice a conditiilor climaterice 
rezultate ca urmare a impactului planetei cu 
un meteorit urias. Este interesant de 
confruntat evolutia vietii cu aceea a 
modificarii continentelor, a raportului dintre 
uscat si apa, deoarece felul Tn care s-a 
definit acest raport a conditionat chiar 
aparitia si evolutia omului ca specie. Si este 
cu atat mai interesant de observat Tn ce fel 
marile migratii ale speciei umane, Tncepand 
cu ramurile de Tnceput ale speciei Homo 
Tnsasi, au urmat numai anumite trasee 
indicate de tipurile de roci. 

Palestina - v. filistini 

Palmyra - cetate mentionata Tntr-o tableta a 
regatului Mari, la 1900 T.H., aflata Tntr-o oaza 
la vest de Eufrat si nord-est de Damascul 
de azi. Numele ei arameic era Tadmur. 
Palmyra e numele grecesc si Tnsemna 
orasul palmierilor. A fost, ca si Mari, o 
cetate-stat, influentata de Babilon. Principalii 
zei erau Bel si Beltis, adica Soarele si Luna. 
Bel a fost asimilat mai tarziu cu Baal, zeul 
babilonian al razboiului. Ca si Tn Egipt, 
tinutul mortilor era separat de al celor vii, iar 
zeii erau grupati Tn triade. Tn Biblie Palmyra 



291 



e mentionata ca apartinand regelui 




Solomon. Istoria cetatii aflate Tntre 
Mesopotamia si Egipt a fost furtunoasa. A 
fost supusa nenumaratelor atacuri ale 
Imperiului Roman si cucerita Tn 30 T.H. Dar 
Tn 129 d.H. Tmparatul Hadrian a trebuit s-o 
recunoasca drept „cetate libera". A fost 
recucerita Tn 194 d.H. si a facut parte din 
Siria Phoenice, care cuprindea teritoriile 
feniciene, filistine si ale vechilor evrei. Tn 227 
a fost cucerita de persi (dinastia 
Sassanizilor), care au Tnchis drumul 




caravanelor dinspre Mesopotamia. Tn 255 
d.H. a fost recucerita de romani si condusa 
de Septimius Odaenathus (evreul Odeinat), 
dupa moartea caruia zona a fost condusa de 
sotia sa, Zenobia, jumatate macedoneanca 
din stirpea Cleopatrei, jumatate evreica. 
Aceasta a fost luata prizoniera de Tmparatul 
roman Aurelian, Tn anul retragerii sale din 
Dacia, 272 d.H., care a trimis-o la Roma si a 
ras cetatea de pe suprafata pamantului, 
instaurand astfel cunoscuta Pax Romana. 
Orasul a fost reconstruit Tn secolul al Vl-lea 
d.H. ca oras Tn Tntregime roman, de 
Tmparatul Justinian, dar capturata de 




musulmani Tn 543 d.H. In 1089 un cutremur 
urias a distrus complet cetatea si ne-a lasat 
doar ruinele ei impresionante. 



Pamir - lant muntos Tn Asia Centrala asezat 
Tn complexul muntos figurat Tn hartile vechi 



•*--■■ /.v;;';: 





JJrr- "■;% ^^ 



C 1 1 t N A 



*"? 



Wzir ~-'/f 

4 .i'r". — * -- 



4 nip i a . 

' ■ 






■:■■ KKA . ■-. 




(chineze, armenesti, grecesti) drept Imeon, 
care cuprindea Pamir, Hindu Kush, Tian 
Shan, Zagros, indiciu pretios al constiintei 
despre unitatea de vietuire a complexului Tn 
mintea celor vechi. Acest complex se 
Tnvecina cu Muntii Altai, Himalaia, desertul 



292 



Karakorum si Kunlun. Acolo a fost patria 




originara a triburilor iranice Bactriana - 
Balkh, de unde erau originari vechii bulgari, 
numit Oxus de greci, azi Amu Daria). Cetati 
ale triburilorkashkai, aflate pe Drumul 




-' tt 


. 


m 


4 


1 


<~ 








matasii, uneau India veeche cu zona 
caspica. Limbile vorbite Tn aceasta zona 
sunt, pana astazi, din aceasta familie 
lingvistica. Pe acolo trecea partea de nord a 
Drumului Matasii. Prolemeu a numit Pamirul 
Turnul de Piatra. Primul european care a 
strabatut acest drum a fost venetianul Marco 
Polo Tn veacul al Xlll-lea d.H. Prima 
descriere completa a Pamirului a facut-o 
exploratorul chinez Zhang Qian, Tn secolul I 
T.H., pe vremea dinastiei Han. El a descris 
Siberia, Mongolia, Pamirul si scrierile sale 
au constituit fundamentul aliantei dintre 
chinezi si triburile Yuezi (hunii albi) contra 



navalirilor mongole, efort urias de pastrare a 
identitatii chineze, finalizat prin construirea 
Zidului Chinezesc. Importanta strategica a 
Pamirului l-a interesat pe Alexandru 




Macedon, care a atins limita lantului muntos 
si a cucerit Bactriana, fundamentand - dar 
nu pentru multa vreme - un imeriu greco- 
bactrian. Importanta Pamirului pentru istoria 




civilizatiilor nu este Tnsa mai mica. Acolo a 
fost patria originara a partilor, a persilor, 
acolo au Tnflorit cu 6500 de ani T.H. asezarile 
din lungul fluviului Oxus (Amu Daria). 
Principalul mod de hrana era si este asigurat 
de cresterea caprelor. Capra cu coarne 
Tntoarse a si ramas simbol al tuturor triburilor 
care au migrat la origini dinspre Pamir 
(capitelul doric, tipul de coarne rasucite, 
simbolice pentru civilizatia Oxus, cea a 



293 



vechilor etiopieni si a bascilor). Simbolul 
solar, al zoroastrismului, s-a transmis si el 
odata cu migratiile, precum si modul de 
construire al casei si folosirea motivelor 
decorative cu punctul Tn cruce a tesaturilor. 
Oriunde Tntalnesti tipul de vatra, tipul de 
horn, tipul de coloane de lemn cu motivul 
solar, e semn neTndoielnic al acestei origini. 

Paititi - v. Peru 

Pangea - ultimul supercontinent existent Tn 
ciclul ruperilor si reunirilor placilor tectonice 
planetare care plutesc pe magma din miezul 
Pamantului. S-a format Tn urma cu 300 de 
milioane de ani si a disparut acum 180 de 




milioane de ani (din Carboniferul tarziu pana 
Tn Jurasicul timpuriu) prin separarea - mai 
Tntai - a continentelor Gondwana (Tn 
emisfera sudica) si Laurasia Tn cea nordica. 
Din acestea doua s-au format apoi cele sase 
continente care exista astazi pe Parmant. 
Urmatoarea Pangea, estimata dupa viteza 
derivei placilor tectonice Tn timp, va apare 
prin reunirea acestor sase continente peste 
250 de milioane de ani. Prin urmare Tn 
interiorul acestui ciclu planetar trebuie sa 
masuram aparitia omului si civilizatiile care i 
se datoreaza, Tnsumand, pana Tn prezent, Tn 
jur de 250.000 de ani. Fenomenul Atlantida 
si Potopul se afla Tn interiorul acestui ciclu. 
Pamantul ca planeta are Tnsa o varsta mult 
mai mare si geotectonica a identificat alte 
supercontinente care si-au facut ciclul 
Tnainte de Pangea: Ylgan, acum 4,4 - 4,3 



miliarde de ani, cu formarea primelor cristale 
solide din magma fierbine, evidentiabile 
astazi Tn Australia; Vaalbara - acum 3,6 
miliarde de ani, formarea centurii solide de 
granit care va margini supercontinentul 
numit chiar Vaalbara. Pe teritoriul de azi al 
Romaniei exista bazalt care are aceasta 
vechime; Formatiunile Komatii, acum 3,4 
miliarde de ani, numite astfel dupa komatit, 
roca vulcanica. Exista Tn sudul Africii de azi, 
Tmpreuna cu roci vulcanice bogate Tn 
magneziu; Ur, primul supercontinent solid al 
planetei, chiar daca mai mic decat Australia 
de azi, existent acum 3 miliarde de ani; 
Kenorland, o noua crusta continentala 
formata acum 2,7 miliarde de ani din magma 
fierbinte. Aceasta crusta a acoperit riftul de 
iesire a lavei dintre Ur si Kenorland, ceea ce 
a provocat o racire drastica a climei, prima 
glaciatiune din istoria planetei, Tn perimetrul 
de timp situat acum 2,4-2,2 miliarde de ani; 
Nena - acum 1,8 miliarde de ani; Columbia 
sau Nuna, acum 1,5 miliarde de ani; 
Rodinia, Tn intervalul 1,1 miliarde de ani - 
750 milioane de ani; Pannotia - acum 600- 
540 milioane de ani; si, Tn sfarsit, Pangea. 

Pan(n)onia - teritoriu al vechii Europe care 




cuprindea spatiul de azi al Ungariei, Austriei, 
Croatiei, Serbiei, Sloveniei, Bosniei- 
Hertegovina si a functionat cu aceasta 
denumire generica drept provincie a 
Imperiului Roman, cucerita de Tiberius, (12- 
9 T.H.) si atasata provinciei lllyricum 
(Dalmatia). Zona era locuita de triburile ilire 



294 



ale panonilor si ei au dat numele provinciei 
romane, triburi peste care s-au asezat celtii 



care era pe locul Kurdistanuluiui de azi. 
Conform Bibliei, pe pamantul partilor a 




(Tn principal boii). Dupa razboaiele lui Traian 
cu dacii, Panonia a fost Tmpartita Tn Panonia 
Superioara (de apus) si Panonia Inferioara 
(de rasarit), apoi de mai multe ori Tmpartita, 
pe masura ce zona era inundata de triburile 
celtice. Dupa sosirea hunilor campia a 
continuat sa se cheme, si se cheama pana 
astazi, Campia Panonica, marginita la sud 
de Dunare, aflata pe teritoriul Ungariei de 
azi. 

Paratoari - v. Peru 

Parisii - v. Celti 

Parthia - tinut Tn Asia Mica, aflat Tn nord- 
estul Iranului de azi, dar care cuprindea Tn 

UiStiC tribes 




Scythia 




Dxt* 



°4^ 



Morgana SOQdiann 
Baclna 



n«s2flT" 






Aratita 



Parthia 



****** 






mileniul I T.H. si Armenia, Georgia, o buna 
parte a Irakului, Siriei, Afganistanului, 
Tadjikistanului, Turkmenistanului, ca si 
Kuweitul si zona din jurul Golfului Persic 
(Bahrain, Qatar, o parte din Arabia Saudita). 
Strabo Ti numea carduki, iar tara lor o numea 
Corduene (Gordyene) tinutul natal al partilor, 




coborat Noe dupa Potop, iar legenda 
mesopotamiana a Potopului, despre 
Xisuthrus (Tn Epopeea lui Gilgamesh), atesta 
si ea venirea dinspre rasarit a corabiei. 





Exploratorul chinez Zhang Qian a descris 
tara partilor, pe care o numea Daxia 
(pronuntie chineza a Bactrianei, care Tn 
limbile turcice era nurmita Balkch) ca avand 
orase si o agricultura care se folosea 
irigatiile. Vechea capitala a partilor se 
numea Nysa, Tn Turkmenistanul de azi, 
langa Ashabad. Dar capitala din Asia Mica a 
fost Ctesiphon (cucerit de Tmparatul Traian 
Tn 116 d.H.). Partii aveau o limba nord- 
iranica, azi pierduta si foloseau scrierea, pe 
care au preluat-o persii si au dus-o mai 



295 




departe. Partii au fost cuceriti de persi, de 
greci, de Alexandru Macedon, partial de 






romani. Peste ei a trecut migratia scitilor, 
hephtalitilor, au fost cuceriti de otomani si 
islamizati. Au fost puternici spre sfarsitul 
mileniului I T.H. De la ei Tncepand protocolul 
de adresare pentru regi si Tmparati a fost 
„regele regilor" ori Jmparatul Tmparatilor", 
folosit pana Tn Evul Mediu Tn toate imperiile. 
Erau zoroastrieni ca religie, ori mithraici, iar 
urmasii lor se numesc kurzi si formeaza 
ramura shiita a islamismului, minoritara Tn 
comparatie cu ramura majoritara a sunnitilor. 

Pashtuni - vechi triburi iranice, vorbind o 
limba indo-iranica, localizate Tn timp Tn 
mileniul 2 - 1 T.H., iar Tn spatiu Tn nord-estul 
Iranului, estul Afganistanului, provincia 
Sindh din Pakistan. Grecii numeau zona 
Khorasan. Ei insisi Tsi spuneau kwareym, 
mai ales cu referire la limba pe care o 
vorbeau si Ti considerau pe chazari o ramura 
a lor. Sunt la origine triburi scitice, (ochi 
albastri, Tnalti) mentionate ca atare de 



vechile surse chineze si de Herodot. Au 



5-- : .-•-'■ -«■ .; ; '\vSi 







aparut cu nume propriu Tn istorie dupa 
disparitia federatiei hephtalitilor (hunii albi), 
la jumatatea mileniului I T.H. Au rezistat unor 
invazii numeroase si au avut relatii cu arienii, 
mezii, persii, Imperiul Maurya, scitii, kusitii, 
grecii, arabii, turcii, mongolii. Desi despartiti 
Tn prezent de granitele actualelor state, 
pashtunii continua sa fie acelasi grup etnic, 
originar din Afganistan, islamizat, cu 
predominant^ sunnita, cuprinzand Tn jur de 
25 de milioane de vorbitori de pashtuni. Multi 
dintre talibanii zonei sunt talibani si pretuiesc 
mai putin viata lor decat victoria asupra 
dusmanului. 



Patagonia - parte a muntilor Anzi din 




America de Sud, Tmpartita Tntre Argentina si 
Chile, numita astfel de Magellan, dupa 
statura uriasa a locuitorilor zonei. Pamantul 
zonei e format Tn Cretacic si apartinea 
Antarcticii, care atunci era unita cu Australia. 
Vechimea de locuire atestata este 9000 de 



296 




ani T.H. Pictura rupestra indica triburi de 
vanatori si pescari. Vorbeau o limba izolata, 
techuelche, din grupul chon, iar ca tipologie 



Puerto Madryn 



Chile 




Patagonia 




Oceania. 

Pecenegi -v. cumani 

Pelasqj - oriqinea cuvantului este 




umana erau originari din Australia, Africa si 



necunoscuta, dar triburile pelasgilor sunt 
mentionate de Homer ca fiind populatia de 
substrat a arhipelagului si insulelor grecesti 
Tnainte de venirea triburilor de greci 
(dorienii). Strabo mentioneaza, dupa Hesiod, 
faptul ca oracolul cu altarul dedicat lui Zeus, 
un zeu panhellenic, a fost Dodona, pe 
pamantul pelasgilor. La granita de nord se 
Tnvecinau cu tracii. Cel mai explicit text Tn 



297 



legatura cu pelasgii este al lui Hesiod, care-i 
considera triburi de luptatori, avand Pela 
drept patrie originara. Gratie pelasgilor 
legenda Atlantidei a fost vehiculata Tn 
literatura greaca, la fel ca si legenda lui 
Deucalion. Tot Hesiod mentioneaza trecerea 
lor prin Troia. Herodot, care era originar din 
Caria (Tn Asia Mica), a scris ca pelasgii 
fusesera absorbiti Tn timp Tn Bithynia si sudul 
Thraciei. Muntele Pelion a fost considerat 
muntele sacru al tuturor zeilor pelasgi, iar 
ideea ca un munte este caminul zeilor s-a 
perpetuat, gratie Greciei Antice, pentru care 
Olimpul a fost acel munte, asa cum, pentru 
daci, erau Muntii Orastiei. Pelasgii sunt 
mentionati Tntr-o inscriptie din insula 
Lemnos, ca si Tn mai multe inscriptii etrusce 
din Peninsula Italica. Limba pe care-o 
vorbeau era apropiata de greaca. 
Macedonenii vechi si albanezii de azi se 
considera descendenti ai pelasgilor. 

Pericle (495 - 429 T.H.) - conducator al 
Atenei (Tn perioada 452 - 429 T.H.) A creat 
Liga din Delos, o uniune de cetati, pentru a-i 
tine la distanta pe persi. Dar ea a constituit 

pretextul 

afirmarii 

suprematiei 

ateniene Tn 

arhipelag 

(razboaiele 

peloponeziace 

). Doua mai 

actiuni au 

facut remarcat 

„veacul de aur 

al lui Pericle: 

au fost 

considerati 

cetateni 

atenieni numai 

cei nascuti din 

mama si tata 

atenian 

(Thucidide a 

fost expulzat 

din acest 

motiv) si a pus 

impozite 

asupra tuturor cetatenilor pentru a reconstrui 

templele grecesti. 

Persia - denumire generica, dupa zona 



originara de m igratie , Parsi, p entru 





formatiunile statale existente de-a lungul 
vremii pe platoul iranian, valabila pana Tn 
1934, cand a fost adoptata denumirea Iran, 

■■■■Hnr 



h I 






- 



\ vl\ 




I 



dupa numele originar al triburilor ariene 
(iranice). Venirea arienilor pe platoul iranic 
dateaza de lamceputul mileniului I T.H., casi 




a mezilor, Tn partea lui de vest. Abia Tn 552 
T.H., sub Cyrus al ll-lea, supranumit eel 
Mare, Persia devine un regat independent si 
Tncepe sa se extinda prin cucerirea 
Imperiului Mezilor (care, la randul lor, 
Tnglobasera Ninive si regatul Asiriei). Tn 
timpul lui Cambyse s-a construit reteaua de 
drumuri a Imperiului Persan, care asigura 
trecerea rapida a trupelor de la est spre 



298 



vest. Susa, Ecbatana si Persepolis, 
capitalele imperiului, au astfel o cale mai 
usoara de comunicare Tntre ele. Odata cu 
Darius I Tncep atacurile spre vest, asupra 
grecilor si tracilor. Tn batalia de la Marathon 
persii sunt Tnfranti, iar Tn nord-vest nu pot 
trece, din cauza dacilor, aflati la frontiera 
Dunarii. Sub Xerxes este distrus Babilonul, 
dar, Tn ce-i priveste pe greci, raman Tn 
contiunare stapani pe arhipelag, Tn urma 

The Persian Empire (f^ 



Razboaiele dintre persi si romani, care Tncep 
Tn veacul al IV-lea d.H. si macina ambele 




sangeroasei batalii navale de la Salamina. 
Desi i-a ucis pe tatal (Xerxes) si fratele sau 
(Cyrus eel Tanar), Artaxerxes n-a reusit sa 
echilibreze criza imperiului si, sub domnia 
lui, a fost pierduta stapanirea Egiptului. Abia 
Tn 386 T.H. Sparta Tncepe sa plateasca tribut 




persilor. Ucis la randul sau de eunucul 
favorit, Artaxerxes lasa imperiul prada 
usoara atacurilor lui Alexandru Macedon, 
care-l bate pe Darius al Ill-lea Tn celebra 
batalie de la Gaugamela (331 T.H.). Doar 16 
zile a durat Tnfrangerea definitiva a persilor 
de catre macedoneni. Dar, dupa moartea lui 
Alexandru Macedon si Tmpartirea marelui 
sau imperiu Tntre Seleucizi, partii cuceresc 
partea de est a fostului imperiu persan, de la 
Bactriana pana Tn Mesopotamia (115 T.H.). 
Abia la Tnceputul secolului al Ill-lea d.H. 
persii vor reusi sa se reunifice partial 
anexand Tntregul imperiu al partilor. 




mperii, pana acolo Tncat, pentru prima oara 
Tn istorie, persii Tnroleaza Tn arrmata si 
femeile, iar Imperiul Roman se 
fragmenteaza Tn eel de Rasarit si eel de 
Apus (Bizantul), toate acestea permit 
avansul fulminant spre Europa al popoarelor 
navalitoare, Tn principal hunii, care cuceresc 
Persia si India de Nord deopotriva, dislocand 
mase mari de migrant! Dinastii Tntregi, 
Ahemenizii, Sasanizii, care i-au condus pe 




persi dispar astfel din istorie, lasand locul 
noilor veniti. Acela a fost momentul 
(Tnceputul secolului al Vl-lea d.H.) unei mari 
Tnnoiri ideatice Tn lumea persana, cand 
scoala de filosofie a lui Marduk, care 



299 



promova trairea colectiva pe care el a numit- 
o (pentru prima oara Tn istorie) comunism, a 
cucerit Tntregul imperiu. Pe acest fond 
monoteismul de tip zoroastrian a devenit 
religia dominanta (o religie a focului, dar 
care Tngloba principiul fundamental al 
contrariilor din religiile mai vechi: Ying si 
Yang sau Tntunericul si Lumina, adica - la 
origini - Luna si Soarele) si a permis ca, 
tarziu, dupa ce granitele Imperiului Persan 
se vor fi schimbat de mai multe ori, sa fie 
generat mithraismul, religia lui Mithra, zeul 
Focului, religie atat de importanta pentru 
Asia Mica, mai ales pentru frigieni. Tn veacul 
al Vll-lea d.H. apar dinspre estul Asiei 
arabii, care vor schimba fata Asiei Mici si a 
Mediteranei, islamizand Tntregul fost Imperiu 
Persan. 



Peru - atestarea primelor semne de locuire 


! COLOMBIA ('" 
;2tt£^_ A 






ECUADOR / "J ^ »s, / 






/ ! 






Tumbes ;> Iquitoso ^"J 




f l#'^» * f' 




^v - ftKcyaScfTwia j 




Piur*CT\ Noo'wwl Kewrw * 




^v/ ChachfcoyasQ f' 




ChiclayoH^^~cr Y <? BRAZIL 




Y Cajamaraa > 




TfuiilluO vPucallpa,-pYarinacocha 




Caraa NotiooBt\ ^f -p \ 








Seehirr^r-v" JKj\ \ ** — 1 








\ i J\sJ * jWjrtu l"~* # 




^v^^^^Jsljif nciionof \ 




\T gw ^*\ „ PQik \ 




Ptimi^Huancayo > 




\ J^V \Q j l 


< 


\ CMaJtjuPiccmt^o^uzaf' ( 


- 


pistoA;-— ' ^^~y ^~\~^ J 


> 


(ta^V oNaioLines /\ ui» / 
Naic3(V * a A V\ ) 
'kjjAcolca Canyon a. L-1 N J 


_j 


a 


ca 


c ^~-^___J^[y^O 




AreqDTp$5" ; '"/; f~Z L~D 




t =m= ™™ \/h 




TacnaT)-* > 





pe teritoriul acestei tari din America de Sud 
dateaza din perioada migratiei nord-asiatice 
a unor triburi de vanatori si pescari peste 
puntea care unea Asia cu America de Nord, 
acolo unde acum se afla stramtoarea 
Behring. Fenomenul s-a Tntamplat acum 
12.000-10.000 de ani (cultura Clovis, 
Chavin) si prima zona populata a fost aceea 
a muntilor Anzi. Acestia au absorbit 
populatia aborigena, a Paleoliticului, cu o 
vechime atestata de pana la 50.000 de ani. 
A doua mare migratie a fost aceea a unor 
populatii venite dinspre Oceania (polinezieni, 







dar si africani), de tip negroid, situata Tn 
mileniul al VI-leaT.H. Pana prin 300 T.H. stilul 
de viata a fost nomad, iar locuitorii cultivau 
pamantul. Tn jurul anului 3000 T.H. se face 
simtita cultura Chavin, care atinge perioada 
de Tnflorire maxima cam Tn 400 T.H. 
Remarcabila prin puterea de abstractizare, 




de geometrizare a fiintelor vii, arta Chavin a 
deschis calea viitoarelor culturi ale locului: 
azteci, inca, maya, moche, olmeci. Aceste 
culturi au mostenit, de asemenea, tipul de 
organizare sociala al mileniului I T.H., ceea 
ce a permis atingerea standardelor unui 
imperiu: eel incas, structura cea mai extinsa 
social si politic a Americii pre-columbiene 
(Tnceputurile ei trebuie situate la Cuzco, iar 
maxima Tnflorire la Machu Pichu). Principalul 
zeu era Soarele. Faceau observatii 
astronomice gratie unor structuri care 
masurau solstitiile si echinoctiile si 
intervalele de timp dintre ele, ceea ce a dus 
la alcatuirea calendarelor agricole, dar si a 
unor calendare cosmice (au prevazut eclipse 
de Luna si de Soare dupa observatiile facute 
la observatorul fortificat incas de la 
Chankillo, impresionant prin cele 13 turnuri 
de observatie, cu 1800 de ani Tnainte de 
cucerirea europeana). Mayasii au avut 
monumente similare Tn aceeasi perioada de 



300 



timp Tn America Centrala. In sfargit, legenda 




cetatii pierdute a incasilor, Paititi, pare sa fi 
luat sfarsit prin descoperirea, Tn 2007, Tn 
sud-estul tarii, a unei cetati de 40.000 m 2 , 
Tnconjurata de puternice ziduri de aparare. 
Prin informatia arheologica pe care a oferit-o 
ecest sit, civilizatia este una de legatura 
Tntre lumea andina (asa numita „civilizatie a 
varfurilor", atestata Tn mai multe locuri de pe 
glob), din zona muntoasa preistorica si 
istorica si lumea bazinului amazonian. 

Petra - v. Nabateea 

Petrodava - v. Dacia 

Petroglifa - exprimare a comunicarii ori 
demers artistic prezent odata cu primele 
manifestari ale vietii umane, adica acum o 
suta de mii de ani (Omul de Neanderthal, 




pigmeii) si materializat prin Tnlaturarea unui 
strat superficial de piatra, astfel meat 
suprafata prelucrata sa transmita un mesaj. 
Acest mod de manifestare a facut, de fapt, 
legatura Tntre diversele ramuri ale trunchiului 
Homo, astfel meat toata informatia utila sa 
fie transmisa si valorificata Tn folosul 
dezvoltarii speciei, dincolo de selectia 



naturala a asigurat perpetuarea lui Homo 
Sapiens. Petroglifele erau fie simboluri ale 
unei religii samanice, fie Tnregistrari ale 
devotiunii fata de spiritul matern ori seful de 
trib, fie exprimari emotionale ale plenitudinii 
vietii cotidiene. Cele mai recente cercetari 
indica, Tn legatura cu arta abstracta, 
exprimata prin linii paralele ori intersectate, 
un fel de alfabet, fiecare „tip" de linie 
exprimand, dupa lungimea si Tnclinarea ei, 
Tnaltimea unui sunet al vorbirii. Acesta ar fi 
eel mai rudimentar, dar destul de exact 
„alfabet" al speciei umane, avand Tn vedere 
ca la cercetarea Tnaltimii sunetelor s-a ajuns 
abia dupa Tnventarea aparatelor care-o 
puteau evidentia. Din petroglife deriva 
scrierea pictografica (runele, rongorongo, 
orongo), apoi hieroglifele si cuneiformele. 



Phaistos - v. Creta 
Phrygia- v. Frigia 

Picti 

federatie 
tribala care a 
existat pe 
pamantul 
Scotiei de azi, 
ca si Tn nord- 
centru-estul 
Peninsulei 
Italice, Tn 

intrevalul 
secolelor 3 - 
10 d.H. 

Numita astfel 
(Picti) de 

romani, din 
pricina tatuajelor. Se pare ca ei Tnsisi Tsi 
spuneau Cruithni. Era o civilizatie a calului. 
Lupul era un animal totemic. Ceea ce se 
banuieste a fi scrierea pictilor - un fel de 
fonograme - nu s-a descifrat. Exista mai 
multe teorii Tn legatura cu originea pictilor: ca 
provin de pe fostul continent Lemuria; ca 
provin din Omul de Neanderthal care a 
dezvoltat civilizatia Paleoliticului Tn Scotia 
(Caledonia); ca sunt la origine fie celti, fie 
sciti, fie pelasgi, fie traci. Nu s-au pastrat 
urme decat toponime si nume proprii 
mentionate de alte popoare Tn scrierile lor. 
Tipul de locuire este influentat de celti. 




301 



Pi 



Tnca anticii mentioneaza existenta 




pigmeilor: Aristotel considera ca aveau cam 
70 cm Tnalaime si locuiau Tn pesterile din 
India, iar Plinius eel Batran mentioneaza 
Tntalnirea cu astfel de fiinte. Cercetari 
recente, atat arheologice, cat si analiza 
ADNmc, atesta faptul ca a existat o migratie 
a pigmeilor din Africa Centrala (padurea 
ecuatoriala) Tn urma cu 60.000 de ani spre 
insulele Oceaniei, dar si Tn zona mentionata 
de Aristotel, mai exact Tn lungul asa numitei 
Jinii Walace", care separa, Tn Pacific, doua 
mari regiuni biologice, aceea a Australiei de 
aceea a Malaeziei, Thailandei si Indiei de 
sud-est. Au existat nativi pigmei, care nu 
apartin, ca specie, lui Homo Sapiens, ci 
descind direct din Homo Erectus. Tn prezent 
continua sa traiasca astfel de pigmei 
(Tolkien, Tn scrierile sale literare Ti numeste 
hobbiti) atat Tn Africa ecuatoriala, cat si Tn 
Australia si insulele Tnvecinate cu Malaezia 
si Thailanda. Cele mai recente descoperiri 
arheologice (schelete umane) au fost gasite 
Tn pesterile din insula Flores, Tn anul 2004. 
Reconstituirea atesta ca barbatii aveau un 
metru Tnaltime, iar femeile 80 de cm. 
Greutatea unui barbat putea fi de 28 kg, iar 



a unei femei de 18 kg. Vechimea acestor 
situri este de 26.000-18.000 T.H., dar, ca 
specie, Homo Erectus dateaza cam de o 
suta de mii de ani, deci este contemporan cu 
Lucy, schelet gasit Tn Africa, o fermela Homo 
Sapiens. Tn cazul acelor pigmei este cu 
siguranta vorba despre specia urmana, dupa 
mersul biped, marea dezvoltare a lobului 
frontal (creierul avea cam 400 gr.) si uneltele 
te tip paleolitic. Au calatorit pe apa, 
deoarece artefacte din insula Flores au fost 
gasite si pe insulele apropiate. Homo 
Florensis a mai fost zarit inclusiv Tn secolul 
XX, dupa cum atesta marturii ale calatorilor, 
considerate pana Tn prezent povesti. Tn 
prezent pigmeii de pretutindeni sunt 
considerati specie protejata. 

Piramida - structura arhitecturala 
geometrica, avand baza un patrulater si 




suprafetele triunghiuri, Tn general megalitica 
prin dimensiuni. Cele mai vechi astfel de 
structuri sunt atestate la Yonaguni (cca. 
9500 de ani T.H.), apoi Tn China, cam o suta 




g77-441634 fotosearch.com 



de piramide (5000 T.H., adica Tn Neolitic) si 
serveau drept morminte. Ele erau Tn acelasi 
timp si parti ale unor complexe din care 



302 



faceau parte o piramida a Soarelui, una a 
Lunii (cei doi zei importanti Tn orice religie 
politeista, tatal fiind Soarele, iar mama, 
Luna), un templu si un Drum al Mortilor. 
Acest mod de Tnmormantare Tl conecta pe 
eel dus la energiile cosmice (constelatia 
Orion, Sirius) si Ti facilitau remvierea. Acest 



ambele este figurata coasta rasariteana a 
Americilor (de Nord, Centrala si de Sud), 
foarte amanuntit, inclusiv cursul Amazonului, 




model a existat Tn Asia (Tn 2006 au fost 
gasite Tn Japonia, Tibet, Turcia, Ucraina), Tn 
Europa (Anglia, Germania, Franta, Italia, 
insulele Canare, Bosnia, Romania), Tn Africa 
(Nubia, Sudan, Egipt), Tn Australia, Tn 
Oceania (Thailanda) si Tn Americi (civilizatiile 
precolumbiene, dar si mai vechi, Tn situri 
subacvatice). Exista numeroase speculatii 
legate de modelul planetar al piramidelor, 
care merg de la ideea ca ele perpetueaza Tn 
vremuri istorice o civilizatie atat de veche, a 
continetului disparut Atlantida, meat despre 
el mai exista doar marturii indirecte, pana la 
afirmarea implantului extraterestru pe 
parmant, prin prabusirea unei nave ai carei 
supravietuitori s-au adaptat la viata terestra 
si i-au transmis cunostintele lor. Magia 
piramidei persista Tn lumea contemporana. 
Multi afirma ca energia regeneratoare a 
piramidei e un fapt si construiesc piramide Tn 
acest scop, pentru cei vii. De pilda Tn muzeul 
Luvru din Paris se intra printr-o piramida de 
sticla edificata Tn secolul XX. 

Piri Reis (nume real Hadji Muhiddin Piri Ibn 
Hadji Mehmed, n. 1465, Gallipoli - m. 1555, 
Isambul) - amiral al flotei otomane, functie 
preluata de la unchiul sau, Kemal. A 
cartografiat toata zona Mediteranei (tarmuri, 
insule, stramtori) si a compilat harti vechi: 
arabe, portulane portugheze, hartile lui 
Columb inclusiv, alcatuind Cartea navigatiei, 
pe care i-a daruit-o sultanului Soliman eel 
Mare. Aceasta carte cuprinde doua harti ale 
lumii, una din 1513 si una din 1518. Pe 










lantul muntilor Anzi (nedescoperite de 
Columb), precum si harta Antarctidei, ca si 
cand n-ar fi fost acoperita de gheturi (sunt 
indicati muntii, depresiunile, relief stabilit 
stiintific cu 800 de ani dupa hartile lui Piri 
(Reis Tnseamna amiral). Or ultima perioada 
de timp Tn care Antarctida n-a fost acoperita 
de gheturi este situata cu 4000 de ani T.H. 
Mentiunea facuta de Reis pe harta din 1513 
este ca arabii ar fi descoperit Tn 896 (anul 
Hegirei) acele locuri, si nu genovezul 
Columb. Ceea ce, confruntat cu surse 
arabe din Spania, se verifica. 



Pirinei - munti de granta Tntre Franta si 
Spania, a caror vechime (Tn privinta rocilor) - 
este de 500 de milioane de ani (Ordovician), 
strat atestat prin depozite de corali. Sunt 
munti de Tncretire formati prin alipirea placii 
tectonice hispanice la continentul european. 
Tn perioada marii glaciatiuni clima blanda a 
locului, ca si numeroasele pesteri, au permis 
Tnflorirea, extinderea Omului de Neanderthal 
si a culturii Paleoliticului superior. Aceasta 
este zona de locuire a bascilor. 



303 




Aurignacianul (Paleoliticul ssuperior) Tsi 
trage numele chiar de la o asezare din 
Pirinei unde au fost descoperite celebele 
pesteri cu pictura rupestra (printre ele 
Altamira). 

Pit Comb Ware - cultura nord-europeana a 
perioadei medii a Paleoliticului (Mezolitic), 
mileniul al Vl-lea T.H., care-si trage numele 
de la tipul de ceramica. Norvegia, Suedia, 
Finlanda si Polonia, nord-vestul Rusiei, 
muntii Urali, Lituania, istmul Carelia prezinta 
atestari arheologice ale acestui tip de 
cultura. Caracteristica generala a acestei 
ceramici consta Tn folosirea azbestului la 
decorarea vaselor, ceea ce indica o 
combinatie Tntre Epoca Pietrei si a ceea a 

"■ & ' ilsl/^^tflfd St^l^^V Legend; 




Metalelor (arama, bronzul), deoarece 
azbestul poate fi asezat numai prin folosirea 
unor temperaturi de ardere Tnalte. Trebuie 
de asemenea observat ca populatiile care 
faceau acest lucru trecusera de la regimul 
de viata nomad la unul seminomad, cu 
perioade de asezare, necesare construirii 
cuptoarelor. Se presupune ca centrul de 
iradiere al acestui tip de cultura a fost Tn 
Urali, iar triburile vorbeau o lirmba de tip 
uralic (predecessorii triburilor fino-ugrice), 
atestata prin toponime rarmase Tn toata aria, 
ceea ce nu exclude - de asemenea - si 
toponime indo-europene. Vasele pastrate au 
mare capacitate de Tnmagazinare (40-60 I) 



si, pe langa azbest, se folosea si ocru 
(culoarea rosu). 

Platon (nume 
la nastere: 
Aristocles, n. 
21 mai 428 
T.H., Atena - 
m. 348 T.H., 
Atena) - 

filosof al 

antichitatii 
grecesti care- 
si trage 
porecla de 
Platon (Mare) 
din faptul ca 
apartinea 
unei familii 
ilustre si, fizic 
vorbind, era mare ca statura. Tntalnirea sa cu 
Socrate, Tn 408 T.H., a fost decisiva si l-a 
hotarat sa se dedice filosofiei. A fondat 
scoala de filosofie numita Academie, 
deoarece discutiile aveau loc Tn gradinile lui 
Academos. Aristotel a fost elevul lui Platon. 
Filosofia platonica se refera la idei, natura, 
Dumnezeu si Binele Suprem. Din acestea 
deriva morala, estetica, artele, stiintele, 
gnoseologia, politica, legile etc. Cea mai 
mare parte a lucrarilor sale (Dialogurile) s-a 
pastrat si a influentat gandirea umana pana 
Tn zilele noastre. Conform genealogiei scrise 
de tatal sau, Ariston, se trageau din Neleus, 
regele cetatii Pylos, Tn Peloponez, la origini 
cetate miceniana. 




Pleistocen 



perioada geologica ce 




J- France 

corespunde ultimei mai glaciatiuni care a 
avut loc Tn intervalul 1.808.000 §i 11.500 de 
ani T.H. Ultima parte a Pleistocenului 



304 



coincide, aheolo 



vorbind, 



sfarsitul 




Paleoliticului. In acest interval de timp au 
disparut numeroase specii vegetale si 
animale, precum si Omul de Neanderthal, Tn 
cea mai mare parte. Spatiul eel mai relevant 
pentru ceea ce s-a Tntamplat Tn Pleistocen 
este complexul de pesteri numit Naracoorte, 
locuite Tn intevalul 30.000-10.000 T.H., Tn 
sud-estul Australiei (care a facut parte din 
disparutul supercontinent Gondwana). 
Investigarea a numai 4% din Tntregul 
complex, vreme de 30 de ani, a atestat 
coexistenta speciilor disparute (93 ca numar 
din ceea ce a fost investigat) cu cele 
moderne (leul tasmanian, possumul, 
soarecii, serpii, bufnitele, broastele 
testoase). 

Pliocen - perioada geologica din istoria 



Annual SurfAirTemp 

[PlioceneJMa " Modern, SpecifiedSST] 




SurfAirTemp (deg C) 



q= 



=F 



T 



T- 



Pamantului situata Tntre 5,3-2,5 milioane de 
ani T.H. Face parte din Era Cenozoica si 
anume din Epoca Neogen (care mai 
cuprinde Miocenul, aflat Tnainte de Pliocen, 
si Pleistocenul, dupa Pliocen). Se 
caracterizeaza prin faptul ca Tn aceasta 
perioada planeta Tncepe sa se raceasca si 
dispar speciile de clirma calda care-o 
dominau. A existat un Pliocen timpuriu si 
unul tarziu. Pleistocenul timpuriu a fost 



numit, Tn ce priveste Europa, Dacian, nume 
dat dupa teritoriul tarziu al Daciei, deoarece 
acolo a Tnceput formarea lanturilor muntoase 
care vor iesi din Oceanul Parathetys si au 
continuat sa traiasca dinozauri Tn conditii de 
insula (ex. Tara Hategului). Pleistocenul 
tarziu este numit Romanesc, zona fiind 



American mastodon 
Mammul americanum) 




' 



© 2006 Encyclopedia Britannica, Inc. 



caracterizata prin Tnchiderea uscatului si 
ridicarea muntilor de Tncretire (lantul 
continuu Carpati-Dinarici-Caucaz), care au 
pastrat ca mari interioare resturi ale 
oceanului primordial: Marea Neagra, Marea 
Caspica, lacul Aral. Nivelul apelor planetare 
a scazut, au aparut scutul de gheata al 
Antarcticii si istmurile care legau Asia de 
Alaska, precum si eel care lega Tntre ele cele 
doua Americi. Tn Australia si Africa au aparut 
primatele si primii hominizi (australopithecii) 
din care va evolua mai tarziu omul (specia 
Homo). Tn Pliocen au aparut primele pasari. 
Explozia unei supernove la numai 150 de 
ani-lumina de Pamant, Tn constelatia 
Scorpius-Centaurus, a dus la extinctia a 
numeroase specii animale din ape si de pe 
uscat, ca si a unor specii de plante. Astfel au 
fost create conditiile viitoare ale vietii 
continentale pe planeta Pamant. 

Pohnpei - v. Micronezia, Nan Madol 

Polinezia - cuprinde o parte a insulelor din 
Oceania, si anume Hawaii, arhipelagul 

Polinezii eza pe glol 




Tahiti, insula Cook, insulele australe 
Marquesas si Insula Pastelui. Este un 
triunghi al insulelor vulcanice din Pacific cu o 



305 



suprafata de aproximativ 2000 de km . 
Practic aceste insule sunt muzee Tn aer 




liber, atestand o cultura pierduta, dar 
fascinanta. Insula Pastelui, care a adapostit 
civilizatia Rapa Nui, a rarmas unica prin 
constructia caselor Tn forma de elipsa (ca si 
adaposturile berberilor de azi), precum si 
prin statuile uriase, edificate, practic, prin 
epuizarea resurselor vitale ale insulei 
(lemnul). Se numeau moai si cunosteau 




scrierea, se numea rongorongo. Aceasta 
civilizatie a fost edificata de navigatori veniti 
pe calea apei, Tn mileniul I d.H. (dupa cum o 
atesta numeroasele petroglife) si a disparut 
Tn jurul lui 1800 d.H. Motivul eel mai des 
Tntalnit si probabil la care se raporta religia 
lor era omul-pasare. Migratia trebuie sa fi 
TnceputTnsa cu multmainte (50.000 de ani), 
s-a facut dinspre est - continentul numit de 
localnici Sahul, care cuprindea zona dintre 



Asia de Sud-Est (Sunda, adica marile canale 
ale dezghetului care au desenat Thailanda si 
Indonezia), Noua Guinee si Australia, posibil 
din cauza marii glaciatiuni care a scazut 
foarte mult nivelul apelor planetare - catre 
vest. Acoperirea cu populatii de provenienta 
rasariteana a durat pana Tn mileniul I d. H. 
(Rapa Nui, 400 d.H., unde practic s-a spart 
valul acestor migratii paleolitice). Cea mai 
importanta caracteristica a tuturor 
polinezienilor este tatuajul, care defineste 
apartenenta individului la un trib si o familie, 
ca si la un loc anume. Este un limbaj foarte 
exact. In privinta limbilor vorbite Tn zona 
Polineziei, analiza istorica deovedeste faptul 
ca toate Tsi au originea Tn Malaya (cultura 
Lapita din Polinezia Tntareste aceste 
argumente lingvistice) si sunt limbi din 
grupul austronezian. 

Politeism - orice forma de religie unde omul 
se raporteaza la o multitudine de zei, fie ca 
ei reprezinta forte ale naturii, fie ca sunt 
organizati pe familii si dependence ale unora 
fata de altii, fie ca au un „sef" suprem, fie ca 
sunt egali Tntre ei. Opus monoteismului ca 
tip de religie. 

Pont - regat proeminent Tn Asia Mica Tn 

Carle tic la Kejiubllque tin Piml (Burin) 



M * a N I K fi 




Qtialc Uil ['imL I l. : unin I, - 1\ Wut Septate -Pari* 



timpul satrapiilor persane din secolul al Ill- 
lea T.H. Se marginea cu Dunarea la apus si 




triburile sarmatilor (toate aflate la vest de 
Tanais, Donul de azi, triburi din care faceau 
parte yazigii, roxolanii s.a.) la rasarit. 



306 



Capitala era la Amaseia (Amasya). Mai multi 
regi s-au numit Mithridates, eel mai cunoscut 
fiind al Vl-lea, acela care a cucerit Bythinia si 
a atacat provincia romana Asia, stabilindu-si 
capitala la Pergamon. Strabo s+a nascut Tn 
Pont. 



Popoarele Marii - egiptenii de la sfarsitul 
mileniului al ll-lea T.H. numeau astfe 







popoarele migratoare care treceau din Asia, 
prin Poarta de Fier a Caucazului, navalind Tn 
Asia Mica, insulele Mediteranei si nordul 




Africii, fie pe uscat, fie pe mare. Au distrus 
cetatea Ugarit si au provocat exodul 
supusilor lui Hammurabi (acela din care se 
trage Abraham), apoi Imperiul Hittit. 
Dinastiile a XlX-a si a XX-a ale Egiptului au 
luptat cu popoarele marii Tn batalii notabile, 
deoarece triburi diferite din Egipt se aliau Tn 
caz de razboi. Astfel, faraonul Merenptah a 
ucis 6000 si a luat prizonieri 9000 dintre 
atacanti. Ramses al ll-lea a lasat inscriptii Tn 



care numeste aceste popoare ale marii, care 
veneau cu femei si copii, Tncarcati Tn care 
trase de boi, adica se deplasau pe o cale 
fara Tntoarcere: Ekwesh (aheii, triburi de 
greci), Denyen (danaos, adica greci), 
Tyekker (neidentificati, dar nurmiti si triburile 
lui Manasse Tn surse biblice), Peleset 
(filistini, aceia care vor da numele 
Palestinei), Weshesh (neidentificati, dar 
numiti si triburile lui Aser Tn susrse biblice), 
Sherden (sardani, cei care au dat numele 
Sardiniei), Shekelesh (sicilieni, cei care au 
dat numele Siciliei), Libu (adica libyeni), 
Meshouesh (tot libyeni) si Teresh (tirenieni, 
adica etrusci). Tntelegem deci ca, la origini, 
grecii si etruscii erau triburi Tnrudite, ceea ce 
explica liniile culturale multiplu intersectate 
ale Greciei si Romei antice, mergand pana 
la fragmentarea finala a marelui Imperiu 
Roman Tn partea rasariteana (Bizantin - 
crestinsmul de tip grecesc) si occidentals 
(crestinismul de tip latin, catolic). 



Porto Rico - stat insular aflat langa coasta 




atlantica a Americilor, Tntre Marea Caraibelor 
si Oceanul Atlantic, format dintr-o insula mai 
mare (Porto Rico) si cateva foarte mici 
(Mona, Deseches, Vieques, Culebra). 
Arhipelagul face parte din Antile si a aparut 
din apele oceanului primordial Tn Cretacic, 
fiind format din insule vulcanice, unde au 
existat forme de viata Tnca din Jurasic. Primii 
indigeni, care au dezvoltat o cultura arhaica, 
au fost ortoiroizii, Tn mileniul al Vl-lea T.H., 
veniti din Trinidad Tobago si erau pescari. 
Apoi au venit din Antile triburi Tamo si au 
adus cu ele cultura pre-columbiana. 

Portugalia - tara aflata Tn sud-vestul 
Peninsulei Iberice, Tntre Spania si Oceanul 



307 



Atlantic. Tn partea de sud se margineste cu 
Mediterana. Homo Erectus este atestat ca 







existand pe acest teritoriu acum 800.000 de 
ani, omul de Neanderthal acum 100.000 de 
mii de ani (vezi complexul de la Almendres 
Cromlech. El a dezvoltat cultura de pestera 
existenta acolo, ca si Tn alte parti ale 
Europei, Tn timpul marii glaciatiuni. Migratia 
Paleoliticului 




(Homo Sapiens) a atins Peninsula Iberica Tn 
mileniul al Ill-lea T.H. Fenicienii au Tntemeiat 
colonii Tn mileniul I T.H., cu o suta de ani 
Tnaintea Cartaginei, iar Balsa (azi Tavira Tn 
Algarve, cu o suta de ani dupa Cartagina, 
adica Tn 800 T.H.). Tartessos (despre care se 
crede ca apartinea triburilor venite din Asia 
Mica si numite de egipteni hyksosi (tyrenieni, 
adica etrusci s.a.), dateaza din anul o mie 
T.H. Tn 700 T.H. acolo au ajuns triburile 
celtice, ceea ce, meet dar sigur, a dus la 
distrugerea Tartessosului si Balsei. Texte 
scrise sunt atestate din anul 600 T.H. 
Numele acestui teritoriu provine din 
latinescul Portus Cale (deci port si drum, al 
doilea cuvant preluat prin filtru fenician). Ca 



provincie romana, cucerita Tn secolul al Ill- 
lea T.H., s-a numit Lusitania. Romanii au 
stapanit teritoriul de pana la fluviul Ebru, 
dincolo de care controlul apartinea 




Cartaginei. Viriato a fost un conducator al 
triburilor care a purtat batalii dure cu romanii 
pentru independenta. Tn secolul al ll-lea d.H. 
maurii din nordul Africii cuceresc o parte a 



host **2aftH«M*? It* 








r. 



Lusitaniei, iar crestinismul se face simtit tot 
din veacul al ll-lea d.H. Vizigotii au venit Tn 
veacul al IV-lea d.H., iar suevii, vandalii si 
alanii Tn veacul al V-lea. Ei vor modifica nu 
doar structura etnica a viitoarei Portugalii, 
dar si tipul de civilizatie. Este de mentionat 
ca, mult mai tarziu, arabii si tiganii Tsi vor 
aduce un mare aport la Tnfatisarea 
medievala si, prin ea, contemporana a 
artelor portugheze. 

Potopul - fenomen climateric major, 
inundatie si tzunami, ramas Tn memoria 
tuturor civilizatiilor, indiferent de vechimea si 
standardele ei. Exita doua teorii majore cu 



308 



privire la acest fenomen: ca el exprima 
inundatii mari, dar regionale, cu vechime 
diferita Tn diverse locuri ale Pamantului, ori 
ca el exprima un singur fenomen planetar, 




care a iradiat pretutindeni pe Pamant si a 
produs efecte memorabile. Tn ce priveste 
prima teorie, trebuie mentionat ca persii, 
bosimanii din Australia, triburi din Africa 
Centrala, civilizatia precolumbiana au fost 




adeptii ei. Investigatiile arheologice Tn 
diverse locuri au atestat existenta unui strat 
de aluviuni gros de mai multi metri, ceea ce 
indica fundamentul real al legendei 
Potopului. Stiintific, aceste aluviuni au fost 
explicate prin Tncalzirea care a survenit marii 
glaciatiuni, ceea ce a ridicat foarte mult 
nivelul apelor planetare. Astfel, Tn zona 
noastra, Mediterana s-a revarsat spre nord, 
ridicand mult nivelul Marii Megre, a carei 
origine este - ca si Mediterana de altfel - 
oceanul primordial Thetis, numai ca, spre 
deosebire de Mediterana, era un lac Tnchis 
(ca Marea Aral de pilda), Marea Marmara a 
aparut atunci, prin revarsarea Mediteranei. 



Si adeptii teoriei globale a Potopului au 
sustinere arheologica, deoarece a fost 
atestata disparitia unei mase de pamant 
continentale Tn perimetrul dintre Australia si 
Thailanda de azi. Zona a ramas activa 
tectonic pana astazi, tine de Centura de foe a 
Pacificului, conturul fostului continent a fost 
vazut din satelit Tn 2005 Sunda Land, alte 
surse o numesc Lemuria sau Mu). Acest fel 
de a pune problema mitului Potopului se afla 
Tn conexiune, pe de o parte, cu mitul 
Atlantidei si atlantilor, ca si cu alte mituri 
derivate, cum ar fi acela al migratiei 
originare a omului care a populat planeta, al 
existentei unei civilizatii megalitice cu 
artefacte similare Tn diverse locuri ale 
planetei (aflate astazi sub nivelul apelor), al 
mitului unitar Tn lume al marelui sarpe si 
dragonului de apa ca entitati primordiale 
protectoare ale omului. 



Preah Vihear - un templu foarte important 
din istoria de sase veacuri a imperiului 
khmer, azi Tn Cambodgia, la granita cu 
Thailanda. Este construit pe o Tnaltime 
muntoasa, Tn lungul axei nord-sud, axa 
importanta si pentru civilizatia Egiptului 
antic, unde Nilul curgea de la sud la nord si 
repeta, pe Pamant, linia Caii Lactee aflata 
pe Cer. Constructia templului a Tnceput Tn 
veacul I T.H. si el era dedicat zeului Shiva, 
principala reprezentare a lui Buddha. Este si 
Tn prezent urn motiv de disputa Tntre cele 
doua tari. Posesiunea templului a fost 
atacata la Curtea de Justitie de la Haga si a 




generat atacul Khmerilor rosii contra Pnom 
Penhului Tn 1975, cand monumente ale 
culturii thailandeze au fost distruse si 
numerosi oameni ucisi Tn ideea ca vechea 
cultura, aceea originara, trebuia aparata 
contra aceleia mai noi. Pe frontonul 



309 



templului poate fi vazut Arjuna, erou al 
epopeii indiene Mahabharata, personaj 
istoric, o reTncarnare a lui Narayana ( care 
este numele genric pentru Purusha, primul 
om de pe Pamant - un Adam al Indiei - si 
descendentii lui, pana la zeul Vishnu (alta 
reprezentare a lui Buddha). Purana este o 
serie de scrieri indiene dedicate acestui 
subject, divergenta Tnsa de Narayana). 
Arjuna a deschis, prin batalii succesive, ruta 
din lungul Indusului pana spre Tibet, adica o 
parte a Drumului Matasii. Lao Tze, marele 
Tntelept chinez, Tsi acea radacinile Tn 
aceasta zona a Cambodgiei. 

Precambrian - linia temporala pe care o 
estimeaza geologii de la formarea 
Pamantului ca planeta si pana astazi, se 
Tmparte in unitati numite eoni si Tn 
subdiviziunile lor, numite ere. Eonii sunt 
intervale de timp mai mari sau mai mici pe 
scala timpului astronomic, care masoara, Tn 
privinta evolutiei Pamantului, un salt calitativ 
de la un interval la altul. Precambrianul este 
primul eon planetar. El dateaza de la 
formarea Pamantului ca o sfera de foe, fara 




nici o roca solida, Tn urma cu patru miliarde 
cinci sute de milioane de ani Tn urma si pana 
la apartitia primelor microorganisme vii pe 
rocile solidificate ale planetei, Tn urma cu 
542 de milioane de ani. Acest eon se 
Tmpartea Tn Hadean (prima si cea mai veche 
parte a eonului), Archean, Neoproterozoic si 
Proterozoic. Acesta din urma este urmat de 
Cambrian. Denumirea de Precambrian 
pentru primul eon al varstei Pamantului a 
fost reconsiderata de unii specialisti ai 
secolului XX, care au redenumit acest eon 
Proterozoic Tn Tntregimea lui, iar partilor sale 
componente le-au dat denumirea de 
Syderian (cea mai veche parte a eonului), 
Rhyacian, Orosirian, Statherian, denumiri 



care amintesc, fiecare, de numele locului 
geografic unde a fost gasit pe Pamant, 
pentru prima oara, un semn fosil de viata. 
Este de mentionat ca Tn acest eon temporal 
planeta a fost lovita cu putere de o masa 
mare de roca solida, aceea care avea sa 
devina Tn timp Luna, singurul satelit al 
Pamantului. 



Precolumbian 



interval 



de timp care 
desemneaza 
civilizatia aflata 
Tn centrul zonei 
amazoniene din 
America de Sud, 
disparuta odata 
cu venirea 

europenilor 
(expeditia lui 
Columb). Cele 
mai vechi 

atestari de 

vietuire - rudimente de agricultura - au fost 
datate 4000 T.H. iar eel mai vechi dintre 
situri, Donna Stella, e datat 7000 T.H. si acel 
tip de civilizatie paleolitica a existat cam 
1500 de ani. Ei erau nativii continentului 
american, ca si aceia dintre asiaticii care 
traversasera Behringia si ajunsesera pana 
aici. Apoi trasaturile existentei umane reapar 
abia Tn jurul anului 300 T.H. De la aceasta 
data Tncepe de fapt civilizatia pre- 
columbiana. Ea 




L 4 


1 1 , % 




^^\^ 



cuprinde mai multe expresii culturale ale 
triburilor care au evoluat Tn intervalul de 
pana la venirea spaniolilor (secolul al XV-lea 



310 



d.H.): hopi, zuni, chaco. Dar civilizatiile pre- 
columbiene propriu-zise sunt: Chavin (1400- 
200 T.H.), Moche (100-700 d.H.), Nazca 
(200-800 d.H.), Huari (600-1000 d.H.), 
Chimu (1300-1460 d.H.), Imperiul Inca 
(1450-1532 d.H.). lar de partea cealalta a 
muntilor Anzi, au fost: Recuay (200 T.H.-600 
d.H.)', Tihuanaco (200-600 d.H.), 



■<■<*& 



Preistorie 



este acea parte a istoriei 




Pachacamac (600-1000 d.H.). Cultura 
Chavin venera Soarele si Tl exprima printr-un 
jaguar. Ea a reusit sa unifice Tn expresii 
conjucte civilizatiile precolumbiene aflate Tn 




acelasi perimetru de timp cu ea, toate Tn 
zona de astazi a statului Peru. Foarte 
controversate sunt craniile de cristal (de 
stanca), despre care se spune ca apartin 
culturii precolumbiene si sunt datate 730- 
890 d.H.). Se spune ca au fost gasite Tn situl 
Lubaantun (civilizatia maya) din Anzi si 
fiecare are marimea unui craniu uman 
normal, fiind facut dintr-un singur cristal. 
Numerosi specialisti afirrma Tnsa ca toate 
sunt contrafaceri moderne. 





;iiini|, A. africanus(1924) 
Kromi . P. ft*ustus(1&33; 

P, crass ml ens (1949) 

4- Qltti!'.i.si P. fcmsei. (1959) 
H Breclus, (I960) 
H. habilis(196d) 

5- Kr>l»v.> h. riiodesiansaa (1921 
(H. sapiens archaiqutfr 

6- Kanapoi el Aili 
Pl. anamerras (t955) 

T- East r 

H. rudolteflsre) I97£| 

B- K aeltviopiCUS flflfij) 

9- 

M. ram itlus (1994) 

10- A a1aren3ts(19 

11- Abdir 

12- H. ergaster(l9; 

umanitatii care dateaza de la aparitia omului 
(acum 4 milioane de ani) pana la aparitia 
primelor forme de scriere (cam 3000 T.H., Tn 
cetatea Kish din Mesopotamia, considerata 
Tn textele sumeriene prima cetate Tntemeiata 
dupa Potop). Scrierea atestata la Zonaguni 
Tmpinge Tnsa mult mai departe Tn timp 
fenomenul scrierii, situl e datat 9500 T.H. 
Trecerea de la preistorie la istorie ramane 
diferita pentru diferite civilizatii. Exista si 
cazul unor civilizatii care s-au dezvoltat fara 
a folosi scrierea. Tn acest caz, trecerea de la 
preistorie la istorie se masoara dupa 
mentionarea respectivelor civilizatii Tn 
sursele scrise ale civilizatiilor care se refera 
la ele. Per total Tnsa, cu Epoca Fierului se 
Tncheie preistoria umanitatii. 

Prometheu - personaj al mitologiei Greciei 
antice. Facea parte din prima genertie de 
zei, „srabunii", adica era un Titan, fiul lui 
lapetos, fratele lui Epimetheu, Atlas si 
Menoetius si tatal lui Deucalion (care este, 
pentru mitologia greceasca, echivalentul lui 
Noe). Este, Tn ordine mitologica, un „nou 
venit" pe pamantul oamenilor care traiau Tn 
pesteri. El i-a civilizat furand focul de la 
Hefaistos (zeul focului; zeii sunt urmasi ai 
Titanilor) si daruindu-l pelasgilor, pe care i-a 
Tnvatat si meseriile. A fost pedepsit de Zeus 
sa stea Tnlantuit de o stanca Tn Muntii 
Caucaz, iar un vultur sa-i manance zilnic 
ficatul. Dar Herakles, stapanul Focului, 
jumatate om si jumatate zeu dupa nastere, a 



311 



UCIS 



vulturul 




T2C.1 KA UKA SLA N EAGLE PROMETHEUS 

l-a eliberat. Fiul sau, Deucalion si sotia sa, 
Pyrrha, fiica lui Epimetheu, au construit area 
si au salvat lumea vie dupa Potop. Acesta 
este unul dintre miturile fundamental ale 
Greciei din cauza conexiunilor profunde cu 
chiar istoria planetaria. V. si Atlas, Deucalion, 
pelasgi. 

Protestantism - 

miscare de corectie 
a doctrinei crestine 
catolice care a 
Tnceput Tn secolul 
al XVI-lea d.H. 
Principalele directii 
sunt lutheranismul, 
calvinismul si 

anglicanismul. 
Martin Luther a 
propus, Tn 1525, din cauza rascoalei 
taranesti contra imperiului romano-germanic, 
ca Biblia sa fie cunoscuta de toti credinciosii, 
nu doar de nobili (ceea ce Tnsemna accesul 
la Tnvatatura al tuturor paturilor sociale, fara 
discriminare). Tn acelasi an lutheranismul a 
fost institutionalizat de Biserica Catolica. 
Jean Calvin, nascut Tn Franta si lucrand Tn 
Elvetia, a facut si el corectii ale preceptelor 
catolice care au mers Tn sensul administrarii 
si educarii comunitatilor de credinciosi, al 
implicarii Bisericii Tn viata cotidiana. Ceea ce 




a avut ca efect imediat o buna organizare 
sociala, dar ca efect de lunga durata o 
pierdere Tn registrul creator al indivizilor si 
comunitatilor. Elisabeta I a Angliei a fost 
adepta desprinderii regatului sau de 
dependenta de Vatican pentru a putea, 
astfel, sa execute reforme (prin lupte si 
aliante) si sa pastreze puterea cu argumente 
pe care catolicismul le respingea. 
Predecesorii protestantismului sunt 

considerati Jean Hus, acela care a condus 
rascoala husita a cehilor Tn veacul al XIV- 
lea, Girolamo Savonarola, predicator italian 
de la sfarsitul veacului al XV-lea care a 
Tncercat reformarea Bisericii ca institute 
care provocase atatea arderi pe rug pe 
temeiuri de pastrare a puterii si nu de 
respect al adevarului. Johann Sebastian 
Bach a fost protestant ca religie. Alte 
dizidente protestante de la catolicism, toate 
recunoscute pana Tn prezent de Biserica 
Catolica, sunt: baptistii, pietistii, quakerii, 
presbiterienii, mormonii. lar Tn veacul XX 
Martin Luther King, acela care a demarat si 
sustinut lupta pentru egalitate Tn drepturi a 
populatiei de culoare din America, punand 
astfel capat definitiv oricarei urme de 
sclavie, inclusiv intelectuala. Trebuie 
observat ca, spre deosebire de ortodoxie, 
catolicismul a creat mult mai multe miscari 
de protest la propria sa doctrina si la 
propriile sale fapte. 

Protobulgari - triburi venite din zona de 

a 




formare a limbilor indo-europene, de la 
Poarta de Fier a Asiei (dintre Muntii Caucaz 
si Marea Caspica), Tmpinse fiind de popoare 
navalitoare venite din Asia. Acolo a fost 
Bulgaria Mare. Aveau o experienta 
administrativa, o aristocratie, forme de 
cultura si civilizatie specifice (ceramica 
neagra cu modele abstracte, tipurile de 
locuinte, producerea bronzului si a fierului). 
Practicau animismul si totemismul. 
Calendarul urma un ciclu repetabil de 12 ani. 
Aceste triburi s-au asezat Tn Peninsula 



312 



Balcanica, unde erau pelasgii, mostenitori ai 
unei existence umane atestate de 100.000 
de ani, ca si o migratie mai veche decat a 
bulgarilor, venita din zona Bactrianei. Dupa 
venirea slavilor, Tn secolul al Vl-lea d.H. si 
adoptarea alfabetului slav, vechii bulgari si- 




au pierdut identitatea initiala, desi au dat 
numele locului unde contribuisera la forma si 
identitatea standardelor de civilizatie si de 
cultura ale primilor greci, ale ilirilor si 
topisera Tntr-o plasma comuna pelasgii cu 
mai noii veniti, din acest proces nascandu- 
se tracii. 

Protoistorie - perioada de tranzitie a istoriei 
omenesti, caracterizata prin faptul ca numai 
unele civilizatii detineau scrierea si faceau 
afirmatii si consideratii si despre alte 
civilizatii cu care intrau Tn contact, dar care 
nu aveau scriere proprie. Este situata Tn timp 
cam Tntre 2500 si 700 T.H. 

Ptolemeu - (nume la nastere: Claudios 

Ptolemaios, 

n. 87, 

Ptolemais, 

Egipt - m. 

150, 

Alexandria, 

Egipt) 

astronom, 
matematician 
si geograf 
grec. Nu se 
stie nimic 
despre viata 
ori studiile lui, 
dar sistemul 
de citari si influentele pe care le-au exercitat 
asupra lui o serie de predecesori atesta o 
cultura stiintifica solida pentru vremea 
aceea. Prima si cea mai importanta 
peocupare a sa a fost astronomia. 




Matematica a fost mijlocul prin care a facut 
analize astronomice si a obtinut rezultate. 










M& ;*%.^y*®S*j i SSi? 


















^"^\V 


\. j V J*j&&x& 


Ki'-l WfiTV^s^* , *^i i i' x \ 




■(■^■■"■•^Sr^ 


!zL^^p^Mm» w ji 









Astfel, plecand de la lucrarile (care n-au 
ajuns pana la noi, dar el le citeaza) 
mesopotamianului Seleukos si ale grecului 
Aristarchos din Samos, care construisera 
sisteme heliocentrice, unde Soarele se afla 
Tn centrul sistemului Solar, iar planetele, 
cate erau atunci cunoscute, se Tnvarteau Tn 
jurul lui, Ptolemeu a construit un sistem 
propriu. Deoarece sistemele anterioare nu 
explicau miscarea pe cer a Soarelui Tnsusi, 
sistemul lui Ptolemeu este construit din 
punctul de vedere al miscarii aparente a 
astrelor, asa cum le vede un locuitor de pe 




Parmant, care se considera, ca observator, 
Tntr-un punct fix. Asadar sistemul lui 
Ptolemeu are Pamantul Tn centru, iar 
Soarele si planetele se Tnvart Tn jurul lui. 
Aceasta a fost constructia adoptata de 
Catolicism, care a facut, Tn numele ei, 
numeroase victime terminate cu arderi pe 
rug. Galileo Galilei, care a intuit ca 
heliocentrismul initial fusese adevarat, a 
scapat de rug doar pentru ca a abjurat. Abia 



313 



Copernic a restabilit adevarul enuntat de 
Seleuckos, Aristarchos si Galileo Galilei. 
Matematica pe care o stapanea Ptolemeu - 
si mai ales geometria si algebra - l-au dus 
Tnsa la o masurare mai corecta decat a lui 
Aristarhos a distantei de la Pamant la Luna 
si la Soare. A descoperit 300 de stele noi si 
a facut un catalog astronomic unde se afla o 
mie de stele, sunt definite si numite 
constelatiile cunoscute si astazi. A construit 
diagrama sistemului planetar asa cum o 
calculase. Lucrarile lui au fost folosite de 
matematicienii arabi. Prima traducere latina 
dateaza din veacul al Xll-lea si a fost intens 
folosita pe tot parcursul Evului Mediu 
european. Geografia sa, derivata din 
preocuparile astronomice, a rarmas Tn istoria 
domeniului pentru faptul de a fi masurat 
Pamantul la ecuator si lungimea 
meridianului pamantesc, ceea ce 
demonstreaza faptul ca stia despre 
Erathostenes din Cyrene (ale carui calcule 
au fost mult mai exacte decat ale lui 
Ptolemeu). Spre deosebire de acela Tnsa, 
Geografia lui confine primul atlas din istorie 
care cuprinde toate teritoriile cunoscute de 
grecii antici, cam un sfert din uscatul 
planetar. Sunt mentionate China (Serica, 
Sinae), Sri Lanka (Taprobane), insulele 
Capului Verde, zona arctica, India, sud-estul 
Asiei Mici. Autorul era constinent de faptul 
ca nu stie totul si a desemnat cu numele 
Oikumene partea necunoscuta a planetei 
aflata la nordul Mediteranei si Pontului 
Euxin. Calculase probabil masa Pamantului 
si dedusese ca ceea ce stie cuprinde un 
sfert din suprafata uscatului ei. Principala sa 
lucrare, Syntaxa mathematicis, a fost 
cunoscuta gratie unei traduceri arabe din 
secolul al X-lea tradusa la randul ei Tn latina 
medievala cu titlul Almagestae. Ea cuprinde 
13 capitole unde este tratata matematica 
aferenta astronomiei. A scris si primul tratat 
de armonie, Harmonik, unde fundamenteaza 
calitatile sunetelor pe date matematice, 
conform scolii lui Pytnagora. A fost interesat 
si de fizica, mai ales de optica, din cauza 
lentilelor prin care privea Cerul nocturn 
cautand stele. S-a preocupat si de refractia 
luminii Tn diverse medii. 

Puni - v. Cartagina 
Punt - v. Somalia 



Pythagora(s) (n. 569 T.H., insula Samos, 




colonie ioniana - m. 475 T.H., Crotona, Italia) 
- matematician si filosof. Fiul unui fenician 
din Tyr, a fost adept al orfismului. Elevul lui 
Pherechides din Samos si al lui Thales din 
Milet. A calatorit Tn Egipt si a Tncercat sa 
patrunda secretele cele mai adanci ale scolii 
egiptene de filosofie si astronomie. A fost 
prizonierul regelui Persiei Cambyses al ll-lea 
(cand acesta a atacat Egiptul) si a fost trimis 
Tn Babilon, unde a studiat, vreme de 12 ani, 
cultura si stiinta mesopotamiana. Tn acel 
rastimp a calatorit, pe Drumul Matasii, pana 
Tn Persia si de acolo Tn India, unde a 
Tmpartasit cultura brahmana si a format elevi 
care-l numeau Jnvatatul ionian". S-a Tntors 
Tn Samos la 56 de ani, dar, din cauza 
regimului despotic al lui Polikrates, a plecat 
la Crotona, Tn sudul Peninsulei Italice. Acolo 
si-a emis teoriile si si-a scris lucrarile. A 
considerat activa si plina de urmari relatia 
dintre numere si destinul oamenilor ori al 
cetatilor, dintre numere si astre (ca Tn China 
veche, India si Mesopotamia). Acest mod de 
a vedea lucrurile l-a facut sa obtina rezulate 
notabile atat Tn planul matematicii propriu- 
zise, al astronomiei, cat si Tn acela al 
filosofiei, muzicii, astologiei. Considera, ca 
toate civilizatile lumilor vechi, ca femeile si 
barbatii sunt egali si a deschis o scoala 
publica la Crotona. Teorema care-i poarta 
numele (despre laturile triunghiului: a+b=c) a 
fost cunoscuta Tnca din vremea lui, din India 
pana Tn Peninsula Italica. Relatia de atractie 
a sferelor (a stelelor) l-a facut sa considere 
ca Tntregul cosmos vibreaza si emite o 



314 



muzica (armonia sferelor). El a folosit pentru 
prima oara termenii de monada, diada, 
triada etc. pentru multimi cu un element, 
doua, trei etc. (pana la zece). A dezvoltat 
combinatorica geometriei, explicand 
astrologic vechiul simbol solar (ca o floare 
cu sase petale, obtinute prin intersectia unor 
cercuri), simbol care figura Tn toate 
civilizatiile ce preced Tn timp Grecia antica. 
Pana astazi exista scoli de gandire care se 
numesc pythagoreice. lar rezultatele sale 
matematice au fost preluate de Euclid un 
veac mai tarziu si de Ptolemeu peste 
aproape sapte veacuri. Zalmoxis, devenit 
zeu al dacilor, a fost Tnvatacelul lui 
Pythagora. 



Qatna - cetate stat din Epoca Bronzului 
(mileniul trei T.H.) si a Fierului, aflata pe 

teritoriul 

Siriei de 

azi, Tn 

localitatea 

numita 

Mishrifeh. A 

fost de 

forma 

patrata, 

Tnconjurata 

de ziduri de aparare Tnalte de 15-20 de m si 
care protejau o arie de 110 






templul si cetatea de jos, de 70 de ha, 
ocupata de restul locuitorilor. 

Quipu - v. Inca 

Qumran - astazi doar sit arheologic, Kirbet 
Qumran, o zona muntoasa si desertica din 
ludeea, la capatul de nord al Marii Moarte si 




un sat arab cu acest nume Tn Israel. Dar Tn 
secolele 2-1 T.H. acolo a fost regatul 
Tntemeiat de Yohanan Grirhan (macabeu, 
din stirpea lui luda Macabeul). Regatul 
cuprindea si cultul esenienilor, ajuns la 
maxima Tnflorire Tn veacul al ll-lea T.H. 
Romanii au distrus regatul Tn 68 d.H. 
Probabil atunci au fost ascunse, Tn cele 11 
pesteri ale Qumranului, manuscrisele numite 
astazi Manuscrisele de la Marea Moarta, 
care cuprind toata Tnvatatura (religioasa, 
filosofica, a stiintelor) existenta pana Tn acel 
moment si copiata de copistii esenieni. Tn 
plus, ele se refera la starea politica a vremii, 
la luptele contra macabeilor initiate de 



ha. Cuprindea cetatea de sus, cu palatul si 



315 



iwnf 



■y*d» -flu* 

i&i jjm 1*01 

nMA •VIFW- 1 ' 
















P^r™ 



"»«'««'»*«ii««», Fl ii l i, hl i 

T* y* I 1 " IHKn ma -yn»M, ^ ^^ ^ . 






WfVJ 



'..;, 



'isr* 



.*•*"*?* 



► -T^j- 






esenieni cu ajutorul saduceilor (sau 
zadochiti), o alta secta, care pregatea si ea 
o revolta. 



Rasa - caracterizarea oamenilor din ratiuni 
sociale, dar si politice, carora li s-a cautat un 
substrat biologic pe grupuri Tn baza unor 
caracteristici transmisibile prin ereditate. 
Cea mai raspandita teorie este a 
determinismului ambiental (ecologic) asupra 
grupurilor de oameni (Darwin, John Huxley) 
si se numeste teoria ecoclinelor sau clinelor. 
Ea a fost formulata de lulian Apostatul, ca si 
de filosoful arab din secolul al IX-lea d.H., 
Al-Jahiz. Teoria raselor a devenit activa 
dupa marile descoperiri geografice, din 
necesitatea europenilor exploratori de a-si 
impune suprematia asupra celor recent 
descoperiti, ca fiind inferiori, pe temeiuri 
rasiale, fata de descoperitori. O alta 
conceptie privitoare la rase este aceea 
derivata din scrierile biblice, unde oamenii 
sunt diferentiati dupa fondatorii triburilor, 
ceea ce, spre deosebire de teoria clinelor, 
nu exclude rudenia - deci compatibilitatea - 
initiala. Tn prezentul imediat teoria 
evolutionista (a aparitiei omului ca parte a 
lantului mamiferelor) si cea creationista 
(omul a fost creat de Dumnezeu) se 
confrunta cu putere, din temeiuri care tin de 



rezistenta la globalizare, ca si de lupta 
pentru controlul unora asupra altora. 



Rashid al-Din (n. 1247, Hamadan - m. 13 




1 Y 

iulie 1318, Khorasan) - istoric si medic tatar. 
Evreu ca etnie. A fost medic, apoi vizir la 
Curtea hanului Aqaba si a ramas Tn aceata 
functie sub trei hani, pana Tn 1316. A creat 
pe teritoriul Iranului de azi un regim 
economic stabil Tn ciuda invaziilor mongole 
si a sprijinit artele si arhitectura. Singura sa 
lucrare care ni s-a pastrat este o istorie 
universale cu accent asupra evolutiei 
mongolilor si tatarilor: Jami al-tawarikh . Este 
interesant de observat ca nu stabileste 
originile umanitatii pe principii biblice, ci 
stiintifice, si scrie despre chinezi, indieni, 
califii arabi, franci, evrei. Manuscrisul lucrarii 
se afla Tn biblioteca muzeului sultanilor de la 
TopkapT, Istanbul. 

Reductie lithica - metoda de stabilire a 
locului de apartenenta si vechimii uneltelor 
din Epoca Pietrei (cioplite si slefuite) dupa 
tehnica de aplicare a loviturilor pentru 
cioplire, Tn combinatie cu materialul de lucru 
(obsidian, granit, cristal de stanca etc.), care 
si el are proprietati specifice dupa locul de 
pe Parmant unde se gaseste. 

Republica Dominicana - v. Tamo 

Riftul afro-asiatic - falie geologica lunga de 
6400 km (ca si Nilul, care curge tot pe 
directia sud-nord si izvoraste din lacuri aflate 
Tn lungul riftului) si cu o latime variabila, Tntre 
40 si 64 km, aflata pe directia sud-nord a 



316 



Africii ?i continuand pana la lacul Aral, Tn 




f&*Ct *rt™*J\ s A'& .Nairobi 
j' n \ia/ 




2 Ganda 13 Okiek 

3 Gags 14 C'i ini) 
15 Fiend He 

SKomlM 1-S Hundi 

4 KaramDJang 17 Rwanda 
7 KiKjyu 18 Somali 

5 Lugbare 15 Sutuma 

20 Swohili 

21 Turhaika 

22 Yao 



Asia Centrala. S-a format Tn urma cu 30 de 
milioane de ani, cand supercontinentul 
Gondwana (din care facea parte si Africa) s- 
a ciocnit de masa de pamant a Indiei, care 
plutea pe directia sud-vest - nord-est. Riftul 
de Est se afla Tn lungul vaii lordanului, Marii 
Moarte, Golfului Aqaba, Marii Rosii, lacului 
Turkana, muntelui Kilimandjaro si lacurilor 
Naivasha si Magadi, Muntelui Kenya si 
Lacului Victoria Tn Tanzania (unul din 
izvoarele Nilului). Riftul de Vest se afla Tn 
lungul campiei Mozambicului (pe coasta 
Oceanului Indian), lacurilor Malawi, Rukwa, 
Tanganika, Kiwu, Edward, Albert. 
Majoritatea acestor lacuri se afla sub nivelul 
actual al marii, iar apele lor fac parte din 
oceanul primordial Thetys. Cea mai 
importanta observatie care se poate face cu 
riftul afro-asiatic este ca Tn lungul lui a aparut 
pe Pamant omul si tot Tn lungul lui au existat 
unele dintre cele mai vechi civilizatii ale 
planetei. 

R(h)odos - insula greceasca aflata Tn 
Marea Egee, Tntre Turcia si insula Cipru. 
Unul din cele patru triburi ale cetatii Ur se 
numea alarodos. Flora si fauna sunt mai 
apropiate de Asia Mica decat de insulele 
Marii Egee. Atestarea vietii omenesti 
dateaza din Neolitic. Cei mai vechi locuitori 
sunt din Creta (Knossos, colonie feniciana) 
si telchines (legati de mitologia Titanilor si de 
mitul Atlantidei, fiind conectati tot timpul la 
calatoriile pe mare, au ramas Tn memoria 
urmasilor ca magicieni si artisti). Erau 
excelenti Tn prelucarea cuprului, ca si cei din 
Cipru, iar caile libere de acces pe drumul 
comercial al Mediteranei, de la vest spre est, 



a fost asigurat si de locuitorii Rodosului. Tn 
veacul al XV-lea T.H. insula a fost invadata 
de ahei, apoi de dorieni (cu totii triburi de 




greci) si a capatat identitate greceasca. 
Cetatile ei au Tnflorit vreme de unsprezece 
veacuri. A facut parte din hexapolis (liga 
doriana formata din 6 cetati) alaturi de 
Lindos, lalyssos, Kameiros, Kos, Cnidus si 
Halicarnas. Tn timpul razboaielor cu persii s- 
au aliat cu Atena. Tn perioada ptolemaica s- 
au aliat cu Egiptul si grecii din Rodos au fost 
Tntemeietorii celebrei Biblioteci din 




•P Tkt Hrlw I 



Alexandria, dupa ce creasera, chiar Tn 
cetatea Rodos, o scoala de filosofie unde 
veneau elevi si din Grecia Magna (colonie 
din sudul Italiei). Tn 305 T.H. au creat cea mai 
mare nava a lumii antice, care cantarea o 
tona si jumatate (numita Heliopolis, dupa 
numele principalului lor zeu, Helios - 
Soarele). Una din cele sapte minuni ale lumii 
antice a fost Colosul din Rodos, care strajuia 
portul. Insula a dat numerosi filosfi si 
tehnicieni, dar eel mai important pare sa fi 
ramas Apollonios din Rodos, directorul 
fondator al Bibliotecii din Alexandria, Tn 



317 




Egipt. Crestinismul a fost adus pe insula de 
Sf. Pavel, iar dupa cucerirea romana 
(secolul al Ill-lea d.H.), ea a tinut de Bizant. 
Tn Evul Mediu au venit din Rodos Tn tarile 
romane mai multi Tnvatati, care au Tncercat 
sa unifice Tnvatamantul din spatiul 
mediteranean si balcanic pe bazele 
ortodoxiei grecesti, pentru a rezista 
avansului islamic al Imperiului Otoman. 

Roma - Tnainte ca triburile indo-europene 




ale italilor sa fi ajuns Tn peninsula numita azi 
Italia (dupa ce au trecut prin zona getilor si a 
tracilor), au ajuns acolo popoarele marii, pe 
care egiptenii le numeau hyxosi. Era un 
amestec de triburi semi-nomade si semi- 
sedentare, din care au facut parte si danaii 
(grecii), ca si tyrenienii (ei au dat numele 
Marii Tireniene), dupa alte denumiri etrusci. 
Iar Tnaintea popoarelor marii Tn peninsula au 
trait urmasi ai Omului de Neanderthal, apoi 



ai lui Homo Sapiens, ca si triburile guanches 
din Malta, ca si bascii care au ajuns pana Tn 
vremurile noastre, definindu-se cu totii ca 
populatie de substrat, generic, dar nu foarte 
exact, numita pelasgica. Roma Tnsa, ca 




cetate, a fost initial o colonie fondata de 
Eneas din Troia (urmasa a hittitilor, dar nu 
numai) dupa caderea cetatii Tn urma 
razboiului cu grecii (753 T.H., relatat de 
Homer Tn lliada), preluata de descendentii lui 
Eneas, fratii Romulus si Remus, nepoti ai 
regelui Latinus (regele tribului latinilor, care 




a dat numele regiunii Latium). Cu timpul, 
Roma a devenit sinonim cu puterea extinsa 
a Imperiului Roman, iar Latium a dat numele 
Tntregii latinitati ca fenomen de civilizatie. 
Dar, Tn fond, Tndelungata istorie a cetatii a 
facut din ea mai Tntai capitala unei republici, 
dupa modelul grecesc, apoi capitala unui 
imperiu, cazut sub loviturile extinderii 
crestinismului, care a distrus sistemul 
echilibrat al religiei politeiste si al valurilor de 
navalitori. Tn plus, marea lui extindere, Tn 
ciuda bunei administratii, a unei armate bine 



318 




HISPAMIA . s ,„ 



I L L Y R I: U M 



7 



2 



i<^ 



/ 



\RE INTERNUM 



Syn* 



tc) .OW J«rn Ntorwmraa 



organizate si a unei infrastructuri serioase si 
unitare (sosele si apeducte) Tn tot imperiul, a 
permis fragmentarea sa mai Tntai Tn Imperiul 
Roman de Rasarit (sau Bizant) si Imperiul 
Roman de Apus, care va pastra capitala la 
Roma. Mediterana, Tn Tntregimea ei, era 
numita Tn Imperiul Roman „mare nostrum", 
deoarece cucerisera de jur Tmprejur 
popoarele care o margineau, Tn tentativa de 
a reface drumul originar al triburilor catre 
Asia Mica, dar si de a tine sub control uriasa 
miscare de populatii care a Tnsemnat 
migratia de jur Tmprejurul Mediteranei. 

Romania - stat contemporan din Europa de 
Sud-Est, marginit la est de Republica 
Moldova, la Nord de Ucraina, la vest de 
Ungaria si Serbia, la sud de Bulgaria. 




Locuirea a fost foarte veche, dupa cum 
indica descoperirile arheologice, astfel: Tn 
perioada pre-paleolitica, acum un milion de 
ani (cultura de prund), cand aid locuia Homo 
Erectus, apoi Tn Paleolititicul timpuriu, acum 
700.000 de ani, cand uneltele din piatra 
cioplita erau facute de Pithecantropus 
Erectus. Tn Paleoliticul mijlociu (acum 
120.000-35.000 de ani) a locuit aid Omul de 
Neanderthal (au fost descoperite schelete 
de peste 2 m Tnaltime), care, pe langa unelte 
de piatra, avea si unelte din os si locuia Tn 
pesteri (Pestera Muierii, Pestera Cioclovina). 
A urmat apoi Homo Sapiens Sapiens, 




atestat acum 42.000 de ani, dupa datarea cu 
carbon (Pestera cu Oase), adica Tn 
Paleoliticul tarziu. Arealul comun de 
civilizatie cu alte zone europene este atestat 
din Paleoliticul mijlociu. Dar migratiile de la 
sfarsitul Paleoliticului si Tnceputul Neoliticului 
au adus oameni noi Tn toata aria care s-a 
numit zona tracilor (Peninsula Balcanica 
pana spre Grecia de azi si, la nordul Dunarii, 
pana spre Ucraina de azi). Herodot 
considera ca tracii erau cea mai mare 
populatie a lumii cunoscute atunci, dupa 
indieni. El enumara 19 triburi, iar Strabo 
enumara 22 de triburi de traci. Geto-dacii 
erau unele dintre triburi, dacii Tn Transilvania 
si getii Tn Moldova si Tara Romaneasca de 
mai tarziu. Tracii erau indo-europeni si 
iranici care vorbeau o lirmba indo-europeana. 
Numele le-a fost dat de greci (trax era un 
atribut al zeului Ares (razboinic). Locuiau de 
preferinta Tn zone muntoase (Pangaion, azi 
Tn Grecia, Muntii Orastiei), ca si ilirii ori 
pelasgii, si ocupau teritoriile numite Tn 
vechime Tracia, Moesia, Macedonia, Dacia, 
Scythia Minor (Dobrogea), Sarmatia (la 
nordul Marii Negre), Bithinia si Phrigia (Tn 
Asia Mica), Misia, Epir (spre Grecia), 
Pannonia. Ei au venit din zona de formare 
Tnainte de disparitia puntii de uscat care 
unea Asia Mica si Europa de Sud-Est, adica 
Tnaintea Potopului care a ridicat nivelul 
apelor planetare si a produs Marea Egee. 
Tabletele de la Tartaria indica o scriere 
asemanatoare cu prima scriere sumeriana, 
iar metoda radiometrica indica aproximativ 
4000 T.H. Religia era pan-tracica, apartinea 
tuturor triburilor, ca si la celti, iar zeul eel mai 
important era al furtunii si razboiului, ceea ce 
se explica prin dorinta unei populatii 
sedentarizate (si devenita romaneasca dupa 
cucerirea rormana) de a rezista trecerii 
sarmatilor (alani sau yazigi, cei care au dat 



319 



numele lasului), scitilor, celtilor, triburilor 




germanice, mongolice, slave, turcice, ca si 
dorintei unor regate ori imperii de a stabili pe 
Dunare si Carpati linii stategice de aparare 
pentru teritoriile lor: ionienii din Milet, 
Lisimah, Darius al Persiei, Alexandru eel 
Mare al Macedoniei, Imperiul Roman, 
Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar, 
Imperiul Rus. Dacii au admis Tntemeierea 
coloniilor grecesti ale Miletului de la Pontul 
Euxin (Marea Neagra), dar le hartuiau 
permanent, inclusiv prin aliante cu alte triburi 
de traci, si acestea le-au platit tribut. De 
asemenea, Dacia a fost singurul teritoriu din 
care Imperiul Roman s-a retras vreodata 
(chiar daca dupa 250 de ani), tocmai din 
cauza rezistentei geto-dacilor la asimilare. 
Regii daci Burebista si Decebal mai ales, cei 
mai importanti, au negociat foarte strans 
conditiile identitare ale neamului lor, ceea ce 
a permis ca viitorul popor roman sa pastreze 
Tn componenta lui si aceasta identitate, 
alaturi de aceea latina. Totusi, pentru aceia 
care voiau sa se aseze si sa convietuiasca 
Tn teritoriile daco-getilor, au manifestat cea 
mai mare toleranta, ceea ce a produs un 
amestec de neamuri si culturi care s-au 
amestecatm plasma viitoarei Romanii. Pana 
astazi tara are cele mai numeroase 
minoritati din Europa: 19. Tn privinta religiei 
erau politeisti. Pe langa Gebeleisis, zeul 



razboiului, era venerata Bendis, identificata 
de greci cu Artemis. Ea purta caciula tracica 
recunoscuta mai tarziu, de europeni, drept 
caciula frigiana. Orfeu, Vesta si Prometheu 
au facut parte si ei din pantheonul tracic. 
Astfel, crestinismul romanesc a fost, veacuri 
la rand, al doilea brat al Puterii, alaturi de 
puterea politica laica. 

Romi - veche populatie indo-europeana, 
cunoscuta si sub numele de tigani, 
boemieni, faraoni, manouches, romani, 
rromi, sinti, kali etc. si care vorbesc limba 
romani , derivata din sanskrita. §i-au pastrat 




identitatea fara a avea o tara, ca si evreii, si 
se afla, practic, raspanditi Tn toate tarile 
lumii. Columb a traversat Atlanticul Tn 
cautarea Lumii Noi ducand cu el doua familii 
de rromi. Locul de origine, de dinainte de 
Tnceputul oricarei migratii, a fost cetatea 
Kannauj Tn Uttar Pradesh, India, pomenita Tn 
Mahabharata (cu numele Kanakubja) ca 
fiind o cetate cu un grad malt de civilizatie, 
Tntinsa Tn lungul Gangelui si despre care 
istoriseste pe larg si cronicarul arab din 
veacul al Xl-lea d.H., Abu Nasr Al-Utbi, care 
a relatat evenimente ale cetatii 




contemporane cu el. Uttar Pradesh 
cuprindea triburi venite din Nepal, indo- 



320 



arieni, triburile toda (de tip dravidian si 
avand stranse conexiuni cu sumerienii din 
Mesopotamia), mongoli din Asia (din 
Dzungaria, Bulgaria Mare, Bashkiria, 
Ciuvashia, bazinul fluviului Volga si 
caucazieni), fiind dominata de patru caste: 
brahmani, kshatria, vaishia, shudra. Unele 
dintre triburi nu recunosc nici astazi 
autoritatea centrala a Indiei. Zona constituie 
si una din cele mai vechi citadele ale 
ortodoxiei orientale. Sultanul (musulman) din 
Ghazni (azi Tn Afganistan) a atacat cetatea 
Tn 1018 d.H., din cauza apetitului ei pentru 
crestinism, a cucerit-o si a trimis Tn robie 
toata populatia (50.000 de locuitori) la 
Khorasan. Cetatea era Tn acel moment 
condusa de dinastia Pratihara, care nu era 
indo-ariana, ci chazara (v. chazari). Acest 
fapt istoric a creat pentru totdeauna o alianta 
originara si de destin Tntre romi si evrei 
(deoarece chazarii au adoptat religia 
iudaica). Aceasta deportare la Khorasan, 
care era o cetate iranica prin structurra, 
unde religia dominanta era a focului, a Tntarit 
optiunea crestina a deportatilor de la 
Kannauj. Ei au inceput sa se raspandeasca 
Tn toata lumea, migrand spre vest, ca si 
chazarii. Traseul lor a trecut prin Asia Mica, 
nordul Egiptului, Efes, tarile romane, Campia 
Panonica. Valul migratiilor arabe i-a Tmpins 
pana Tn Spania si Portugalia de azi, unde au 
dat muzica traditionala portugheza (fado). 
Si-au pastrat Tnclinatia catre arta si magie, 
dar si optiunea crestina, Tn ciuda tuturor 
marginalizarilor suferite Tn lumile mai noi. 

Roxolani - v. sarmati 

Rune - vechi alfabet germanic, unde fiecare 
litera avea si atribute magice, ca Tn India si 
Mesopotamia. Ele erau de asemenea si 
numerale. Au preluat vechi simboluri ale 
pictogramelor originare ale triburilor 
europene (Omul de Neanderhal), asa cum 
au fost identificate, Tn ordinea vechimii lor, 
ca fiind petroglifele din Scandinavia. Vikingii 
credeau ca runele i-au fost daruite zeului 
Odin de uriasul Mimir (modelul mitologic 
seamana surprinzator cu acela din Biblie, 
unde Moise primeste, tot Tntr-o viziune, pe 
munte, de la Dumnezeu, alfabetul). Este 
interesant de observat ca Tn Dobrogea (fosta 
Scythia Minor), Tn pesterile bisericutelor de 
creta de la Basarabi, au fost gasite inscriptii 




runice. Locul se afla pe traseul marelui drum 
comercial de la varegi (vikingi) la greci, 
numit si Drumul Chihlimbarului si acolo a 
intrst pentru prima oara crestinismul Tn 
Dacia, Tn veacul al ll-lea d.H. 

Ruran (Ruanruan)- Tn chineza Juan Juan. 
Este numele unui imperiu (ruanruan 
Tnseamna confederatie) din nordul Chinei 



fc 



V 



J fc ^M 



format din triburi proto-mongolice (din 
Manciuria si din vecinatatea lacului 
Balkash), Tn principal Toba (cunoscuti mai 
tarziu, Tn perioada migratiilor, drept avari, iar 
de catre egipteni drept hyksosi). Fondatorul 
regatului, Mugulu, fusese sclav al sefului 
triburilor Toba si a reusit sa-si obtina Tn lupta 
libertatea, plecand Tn cautarea unor 
pamanturi de locuit. Astfel, s-a asezat langa 
Fluviul Galben. Tn anul 402 d.H. regatul a 
adoptat numele de hanat, iar seful lui se 
numea han. Au fost primii din istorie care au 



321 



folosit aceste denumiri. Stapaneau o parte 
din China de nord-vest, din Mongolia si din 
Siberia, fiind o confederate de triburi. Tn 555 
d.H. au fost biruiti de o alianta a triburilor 
turcice (triburi gbkturk) Tmpreuna cu 
hephtalitii (care erau vasali Ruranului), dupa 
care unii dintre ei s-au absorbit Tn masa 
chineza, altii au migrat spre vest, catre 
spatiul indo-european. 

Rusia - stat care se Tntinde Tn Europa de 



till VAN RUX- , 

• 




■ 




Est si Asia. Omul de Neanderthal a locuit pe 
acel teritoriu Tn urma cu 80 de milenii. 
Vechimea de locuire pe teritoriul sau este 
atestata ca fiind de 40-21 de milenii, Tn 




Siberia de Est. Este vorba de Paleoliticul 
Timpuriu (epoca pietrei cioplite). In celebrul 
sit arheologice de la Mal'ta s-au gasit si 
numeroase figurine umane, ceea ce da o 
idee despre contextul de viata de atunci. 
Alte situri trebuie mentionate Tn jurul 




Moscovei si la nord de Caspica. Fondatorii 
Rusiei, la Tnceputurile ei, au fost vikingii 
(triburile Ros ale varegilor, cum erau nurmiti 
vikingii de catre greci - veniti din zona de 
nord a Eurasiei. De la ei vine numele Rosia, 
cum spun rusii pana astazi tarii lor). Tn 
componenta poporului rus au intrat si scitii, 
aflati la nordul Marii Negre si Caspicii 
(cuceriti de sarmati Tn veacul al Ill-lea T.H.), 
slavii de rasarit, care au asigurat baza 
culturala si lingvistica a tarii. Vikingii (la 
origine goti si vandali, care stabilisera rute 
comerciale Tntre insulele britanice si 
arhipelagul grecesc, pe mare ca si pe 
uscat), au ajuns Tn veacul al IX-lea d.H. 
pana la Volga de rasarit, stapanita de 
triburile bulgarilor de rasarit (din veacul al 
Vlll-lea d.H.), traversand teritoriile slavilor de 
est (grup indo-european care se pusese Tn 
miscare Tn secolul al XV-lea T.H. si s-a 
stabilit din veacul al IX-lea T.H. pe locurile de 
azi ale Ucrainei, Belarusului, Novgorodului si 
Smolenskului). Traditia spune ca Rurik, seful 




triburilor vikinge, a facut pace cu Novgorodul 
si a fondat prima dinastie (Tn 862 d.H.) rusa 



322 




(Ros). Urma§ul sau, Oleg, a mutat capitala 
la Kiev, T nteme i nd primul stat: Rusia 



RUSSIE 

RACES CT RE LI G EONS 




Ano^aniiji — ft m Polonais. _ 0-— GnOcS. 



kievleana (882 d.H.), care a semnat un tratat 
comercial cu Bizantul. Tn veacul al X-lea, 
pentru ca Imperiul Roman Tsi pierduse 
trendul si se Tmpartise Tn Bizant §i Imperiul 
de Apus, ru§ii au hotarat, sub cneazul 
Vladimir, sa opteze pentru crestinismul 
rasaritean, ortodoxia (989 d.H.), considerand 



astfel ca au devenit marea putere crestina a 
Estului, care are menirea sa puna stavila 
atat migratiilor care traversau stepele Asiei, 
cat, mai ales, avansului islamismului spre 
Europa. Toate bataliile ulterioare ale Rusiei, 
Tntinse pe secole, au avut acest vector 
formator, fie ca actionau Tn Asia (mai ales 
spre Mongolia, deoarece Hoarda de Aur i-a 
stapanit multa vreme), fie spre Europa, fie 
spre ducatul Lituaniei si Scandinavia, mai 
tTrziu la Poarta de Fier a Asiei, Caucazul, 
pentru a bloca trecerea persilor si apoi a 
otomanilor. 



Saga - specie literara epica Tntalnita Tn 
vechea cultura islandeza si - prin extensie - 
nordica, ce relateaza fapte ale unor 
personaje istorice, evenimente care se Tntind 
pe mai multe generatii si Tn mai multe tari. A 
fost un mod de a transmite istoria universale 
cu accent asupra Islandei si nordului 
Europei. 

Sakastan - v. indo-scit 

Samanizi - prima dinastie din zona iranica a 
Asiei Centrale care a preluat puterea dupa 
ce ea apartinuse arabilor. Tn anul 819 califul 
Al Mamun (fiul lui Harun al Rashid, devenit 
personaj Tn O 




mie §i una de nopti) l-a recompensat pe 
slujitorul sau iranian, Saman-Khoda, cu 
patru provincii, pentru cei patru fii ai sai: 
Ahmad, Nuh, Yahya, Elias. Fiul lui Ahmad, 
Ismail I, a cucerit Transoxiana (fluviul Oxus 



323 




aveadoar 17 ani. 



e Amu Daria de azi) si 
cetatea Khorasan, 

stabilind capitala la 
Buhara, dar a fost ucis 
de arabi dupa cinci ani 
de batalii. Nuh, fratele lui 
Ahmad, a fost Tngrijit de 
foarte tanarul medic AN 
Ibn Sina (Avicenna), care 



Sami - populatie existenta si astazi Tn nord- 




vestul continentului european (Suedia, 
Norvegia, Finlanda si peninsula Kola din 
Rusia), diferita genetic de toti ceilalti 
europeni. Acesta e numele pe care si-l dau 
ei Tnsisi, desi Tn lume sunt cunoscuti drept 
lapi, iar pamantul lor drept Laponia. Exista 
atestare arheologica pentru 500 T.H., dar nu 
si documente scrise. Erau animisti ca religie, 
samanul juca un rol central Tn trib, se 
Tnchinau Tn principal Soarelui (tatal) si 
Pamantului (Mama), vorbeau o limba 
proprie, izolata, iar azi vorbesc limba celor 




din jur, din grupul fino-ugric (ramura uralica). 
Scrierea dateaza din secolul al XVII-lea. 
Traiau din vanat si pescuit. Pastrau 
rezervele de hrana Tn case de lemn asezate 
)icioare Tnalte din trunchiuri tot de lemn, 




pentru a le feri de pradatori (asa cum fac si 
triburile ainu din Japonia). Propriile lor saga 
pomenesc despre faptul ca triburile sami au 
ajuns acolo venind atat dinspre nord, cat si 
dinspre sud. Istoricii considera ca au fost 
izolati Tn timpul marii glaciatiuni (20.000- 
8.000 T.H.), fiind, asadar, populatia originara 
a locului. Analiza ADNmc a aratat ca 
originea populatiei sami este asiatica si nu 
europeana. Ca si triburile de greci, care-i 
numeau barbari pe toti cei ce nu apartineau 
triburilor lor, sami numesc daci (Daca) pe toti 
aceia care nu apartin triburilor sami. Se 
considera ca populatia sami a inventat 
skiurile si mocasinii. 

Samoyedica - limba vorbita Tn trecut de mai 




■ Yukaghir 
IZI Sarnoyed 

■ Ugric 
□ Finnic 

multe triburi care traiau atat pe partea de 
rasarit, cat si pe partea de apus a muntilor 
Urali. Samoyedica de nord se vorbea de la 
Marea Alba, Tn lungul tarmului arctic al 
Rusiei europene, la varsarea fluviilor Obi si 
lenisei Tn Oceanul Tnghetat de Nord si Tn 
peninsula siberiana Tamir, iar samoyedica 
de sud Tn Siberia Centrala (pe Obi), pana 
spre nordul lacului Baikal. Face parte din 
grupul limbilor uralice. A avut trei dialecte, 



324 



din care azi supravietuieste doar unul: 
dialectul taz, care se scrie cu alfabet slav si 
contine 25 de vocale si 16 consoane. 

Santorin - v. Thera 

Saqqara - complexul de piramide si 




mastaba care a constituit cimitirul dinastiilor 
Egiptului antic de la dinastia a doua si pana 
Tn perioada rormana, adica vreme de 3000 
de ani. Acolo au fost morminte (mastaba) si 
Tnainte de dinastia a doua, dar nu se 
Tngropau faraonii si suitele lor, ci nobili (iar 
faraonii se Tngropau la Abydos). Exista si 
cultul taurului (simbol al zeului Ra, soarele) 
cu numeroase animale mumificate, Tn 
principal tauri, rarmas mai ales gratie unui 
urias mormant colectiv al taurilor, numit 
Serapeum. 

Sardanapal - v. Assurbanipal 

Sarmati - nume comun pentru triburile 
iranice care au trait Tntre Don si Dunare Tntre 
secolele 7-2 T.H. Tn perioada timpurie a 
existentei lor erau aliati cu savromatii, la 

randul lor o 

alianta 

tribala a 

roxolanilor 

si alanilor 

aflati Tn 

zona de 

formare a 

limbilor 

indo- 

europene). Triburile sarmate purtau mai 
multe nume: yazigi (sau alani, care au trait 





pe locul Moldovei de azi, numele localitatii 
lasi este yazig), siraka, aori. Istoricii greci si 
latini Ti mentioneaza ca fiind foarte buni 




luptatori - femeile 
aveau drepturi egale cu 
ale barbatilor - si 
migrau continuu Tn 
cautarea hranei pentru 
animale (mai ales cai si 
capre). Din cauza 
aliantei cu scitii, contra 
regatului Pontului si a 
coloniilor grecesti de la 
Pontul Euxin, au fost 
uneori asimilati de urmasi cu acestia. Armele 




325 



(Epoca Bronzului si a Fierului), vasele, 
hainele si bijuteriile foloseau motive 
antropomorfe. Unii dintre sarmati au fost 
asimilati de indoeuropeni (proto-elamitii erau 
iranici), dar rudimente ale limbii originare se 
pastreaza Tnca Tn Osetia. Puterea lor a fost 
distrusa de valurile de goti. 

Sarmizegetusa - numele capitalei dacice 
(Sarmisegetusa Regia), iar dupa cucerirea 











**» HPH» 



romana numele capitalei coloniei romane 
aflata la 40 de km de prima (Colonia Ulpia 
Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa). 
Originea numelui este probabil sarmato- 




getica (Somesului i se spunea Samus, nume 
de zeita din Asia Mica, mai exact Luna, 
preluat si de greci, mai exact de triburile de 
ionieni, vezi Samothrace - Samosul tracic - 
ori insula Samos) dupa cum o indica 
numele. Ceea ce este plauzibil, multi 
cercetatori sustin acest lucru, deoarece 
sarmatii au mizat pe Dunare si Carpati 
pentru a-si pastra Tntinsa zona de influenta, 
inclusiv au sprijinit prin rascoale Tn flancul 
nord-estic al Imperiului Roman actiunea de 
descatusare a dacilor cuceriti de Tmparatul 
Traian (rascoala din 117-118 d.H.). Capitala 



Daciei, dezvoltata mai ales sub Burebista si 
Decebal, apartine, ca toate cetatile lumilor 
vechi, atat lurmii reale, cat si celei spirituale. 
Astfel, ea a fost ridicata Tn Muntii Orastiei 
prin terasarea a cinci trepte (cat fusese Tn 
Mesopotamia cifra magica ce corespundea 
constelatiei Orion) cu ziduri alcatuite din 
blocuri de piatra cioplita Tmbinate fara mortar 
(ca Tn civilizatiile precolumbiene), late de 
2,5-4 m, dupa modelul cetatilor fortificate din 




Asia. Incinta de sus cuprindea lacasurile de 
cult (templele, deoarece magul era 
sfatuitorul principal al regelui, conducerea 
fiind duala) si calendarul (se presupune ca 
era un calendar solar). Ca si Tn civlizatia 
maya, anul avea 13 luni, a cate 47 de 
saptamani. Ideea de ciclu de ani exista si la 
daci (calendarul se repeta dupa 52 de ani), 
iar secolul dacic avea 104 ani (doua cicluri). 
Incinta centrala era sprijinita de numeroase 
cetati-pilot, de observare si de aparare a 
zonei centrale: Luncani-Piatra Rosie, 
Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuie, Capalna, 




Banita, Tilisca (unde a fost descoperit un 
tezaur cu piese din aur datand din Neolitic), 
Moigrad (unde a fost de asemenea gasit un 
tezaur din aur, eel mai mare - 780 gr. - de 
pe teritoriul dacic, cu personaje 
antropomorfe, a caror origine este paleolitica 
- v. Mal'taTn Asia), Fetele Albe (toate poarta 



326 



numele siturilor arheologice actuale). 
Insuficient cercetata este orientarea 
templelor de la nord-est spre sud-vest, ceea 
ce corespunde vectorului de Tnaintare al 
migratiilor sarmate pe suprafata Daciei, dar 
nu se stie daca nu cumva avea 
corespondente si Tn cercetarea cerului 
nocturn. Nu se stie care erau constelatiile 
dacilor, dar comunicarea comerciala si 
culturala preferential^ cu triburile de greci si 
cu etruscii indica afinitati probabil de origine 
nici ele suficient studiate. Zeii daciei 
important^ n-au fost venerati Tn templele 
romane, desi puterea de asimilare a 
Imperiului era recunoscuta pretutindeni unde 
facusera cuceriri. Dar Aesculap, zeul grec al 
Medicinei, Tsi avea altarul sau Tn castrele 
romane facute Tn Dacia (de altfel truse 
medicale dacice s-au descoperitm zona), ca 
si asa numitii zei plebei ai romanilor: Liber 
Pater (zeu la origini etrusc al sporului, 
preluat Tn spatiul italic, devenit Tn spatiul 
dacic similar cu Dionysos) si mai ales 
Silvanus, zeul padurilor. Romanii au Tncercat 
sa trateze cu grija mandria localnicilor, chiar 
si Tn arhitectura, Tnlocuind frunzele de acant 
ale capitelurilor de coloane cu frunze de 
stejar. Au Tncercat sa pastreze numele 
originare ale cetatilor, dublandu-le cu altele, 
care conservau acele nume, facute Tnsa nu 
din piatra, ci din parmant, ca si zidurile de 
aparare (valul lui Traian e doar modelul din 
Carmpia Dunarii eel mai cunoscut). Au 
preluat motivele decorative animaliere care 
conservau traditia culturala si de civilizatie 
(capra, paunul) fiindca fusesera, probabil, 
totemuri ale triburilor. Monumentele romane 
transcriu exact costumatia de tip sarmatic 
(carmasa peste pantalonii stramti si braul), ca 
si caciula nobiliara (pastrata Tn Frigia si 
devenita simbol al tuturor rascoalelor si 
revolutiilor). Dar - cu toate ca, dintre triburile 
de daci, mai ales carpii au fost asimilati de 
cultura latina si au oferit baza structural^ a 
viitorului popor rorman, totusi Dacia a fost 
singurul teritoriu din care romanii s-au retras 
vreodata (sub Aurelian). Sarmisegetusa 
rormana a continuat sa existe dupa ritmurile 
locului pana la navala hunilor, pierind Tn 
colapsul generat de moartea lui Atilla. 

Sassanizi - ultima dinastie persana pre- 
islamica (224-651 d.H.). Tn perioada sa de 
maxima Tnflorire Imperiul Sassanid 



cuprindea teritoriul de azi al Iranului, 
Afganistanului, Irakului, Siriei, zona 
Caucazului (Armenia, Georgia, Azerbadjan, 
Daghestan), Peninsula Arabica, zona 
Golfului Persic si sud-vestul Pakistanului. 
Conducerea era asigurata de nobili parti si 
persi. A fost perioada Tn care civilizatia 
persana (muzica si literatura Tn mod 
deosebit) a iradiat Tn Tntreaga lume veche si 
a influentat substantial Imperiul Roman (care 
n-a reusit sa-i biruie pe persi, de altfel 
Shapur I persanul l-a luat prizonier pe 
Tmparatul Valerian al romanilor, Tn 252 d.H., 
fapt imortalizat pe un urias basorelief aflat la 



Ardashir I 



224-41 



Shapur I 

1 241 -72 



Hormizd I Bahram I 



iNarseh I 



272-73 



273-76 



293-302 



Bahram III 



276-93 



| Hormizd ll| 

1 302-09 



I 



1 



| Bahram 

293 



Shapur II | [Ardashk II 

|309-79 379-83 



| Shapur lll| Bahram IV| 

1383-88 388-99 



Yazdegerd l| 



399-420 



Bahrain Vl 



420-38 



Yazdegerd II 

|438-57~ 



| Hormizd 

457-59 



Peroz I | |Balash l| 

| 459-84 484-88 



488-96,498-531 1 Kayadh I | Djamasp l| 

496-98 



Khosrau I 



531 -79 



Hormizd IV 



579-90 



| Khosrau II | 

1591-628 



Kavadhll 



Shahryar 



Ardashir I 



Yazdegerd 



628-30 632-51 

Naqsh-e Rustam, locul bataliei), China 
(Ormuzd si Ahriman, adica Lumina si 



327 



Intunericul sunt Ying si Yang; cu chinezii s- 
au aliat contra hephtalitilor) si India (Imperiul 
Kushan a ajuns sub suzeranitate persana, 
populatia parsi, zoroastriana, din India de azi 
e persana). Principalul zeu al Pantheonului 



sassanid 



Mazda 



Focului 




The Persian Empire o^X *V 

In 600 ad 

lunder live SJftlAnbd Dimity) 



Herakles la greci), religia era bazata pe 
preceptele lui Zoroastru (dupa cum atesta 
colectia Avesta). Bishapur, Nishapur, 
Khorasan, Margiana, Bactriana (Balckh), 
Erevan, Bahrain, Mossul, Derbent (descris 
ca atare si de Dimitrie Cantemir), Adiabene 
au fost stapanite de Sassanizi, ca si Drumul 
matasii, care trecea prin Transoxiana. 
Cavaleria sassanida a fost cea mai buna din 
lume. N-au reusit sa-i stapaneasca Tnsa pe 
beduini (triburi arabe nomade din nordul 
Africii. Cnazarii, ca si alte triburi turcice, au 
patruns Tn cele din urma Tn vastul teritoriu 
persan si au reusit sa-l fragmenteze. 



Scandinavia - denumire folosita pentru 
spatiul tarilor nordice din Peninsula 
Scandinavica, dar si Danemarca si coasta 




care margineste Marea Baltica, precum si 
Oceanul Tnghetat pana Tn Estonia inclusiv. 
Tnainte de marea glaciatiune care a Tnceput 
acum 30.000 de ani, Tn acest perimetru a 
locuit un hominid, Homo Erectus. Tn 
perioada marii glaciatiuni, spre sfarsitul ei, Tn 
urma cu 15.000 de ani, au existat semne de 



vietuire a Omului de Neanderthal. Acum 
12.000 de ani a venit dispre Asia (zona indo- 
europeana) Omul de Cro Magnon, care a 
convietuit cu omul de Neanderthal. Ei au 



acoperit Paleoliticul Mijlociu (o parte a Epocii 




*5& 






.. ^*^^ la 





1 M ^ap- .^J.w : ,> 

Pietrei). Culturile triburilor de vanatori §i 
pescari (Arensburg, Bromme, Kunda) 
acopera acest interval de timp. Ei sunt 
ramura fino-ugrica si pana Tn Neolitic (care 
acolo Tncepe Tn mileniul 5 T.H.) au creat o 
cultura aproximativ unitara pentru toata 




Scandinavia (vase cu motive geometrice). 
Aceasta este perioada (3500-1700 T.H.) 
cand cultura scandinava a fost puternic 
influentata de aceea din zona Dunarii 
(Drumul chihlimbarului de la varegi la greci 
trecea pe la gurile Dunarii), ceea ce a dus la 
dezvoltarea agriculturii si la sedentalizare. 
Aceasta cultura a coexistat cu civilizatia 
kurganelor, venita din stepa asiatica, mai 
exact de pe Volga de Sus. Triburile finice, 
care acopereau arealul de la Muntii Ural la 
Baltica, s-au afirmat Tn Epoca Bronzului, 
impunand un nou ritual de Tnmormantare: 
incinerarea. Catre anul 1000 T.H. au aparut 
Tn zona triburile baltilor. Norvegii erau triburi 
de vikingi, ca si triburile Ros (care au fondat 
Rusia kievleana). 



328 



Sciti (cu ramurile masageti, saka, alani) - 
teritoriu din Asia Centrala locuit Tn antichitate 




de triburile iranice numite sciti (grecii le 
spuneau saka, dupa cuvantul persan, iranic, 
care a dat mai tarziu si numele provinciei 
Sakestan, azi Sistan Tn Iran). Originea 




"S. SOGDIANA 

%i l=EH( 




PAMIR 



6ACTRIA 



HINDU-KIJSH; 
Couc-nsual nd feus ^.^'S/$£j£- 



Baf" Win 3iga« ' ■««<"n*M 

V _ i in AfJcnoHi.i 

SAKASTAM 
Paid cent! 

ARACHOSIA 



■^ 






GEDROSIA 



/ 



INDIA 







cuvantului este iranica: ishkuzi - arcasi. 




Erau vorbitori ai unei limbi indo-europene. 



Unii istorici sustin ca, pierzand batalia cu 
masagetii (tot triburi iranice), Tn jurul anului 
1000 T.H., au parasit teritoriul de origine 
(Transoxiana) si s-au Tndreptat spre apus, 
ajungand Tn Cimmeria (stepa pontica si 
Transcaucazia). Alanii si ossetinii erau tot 
triburi scitice. Tn secolul al Vll-lea T.H. au 
atacat, aliati cu triburile manneanilor, Assiria. 
Herodot, Tn Istohile sale, descrie pe larg 
triburile de sciti, originea si localizarea lor. 
Conform Bibliei sunt urmasii lui Magog, aflat 
Tn descendenta lui lafet, al treilea fiu al lui 
Noe. Donul (Tanais) era principala ruta 
comerciala pentru triburile de sciti. Ei 
preluasera si comertul cu sclavi de la Pontul 
Euxin, catre greci (colonia Olbia, la gura 
Hipannisului, azi Bugul de Sud). Strabon 
(sec. I T.H.) mentioneaza o alianta a triburilor 
de sciti dintre mlastinile Meotidei (Crimeea) 
si Dunare, ca si aliante cu sarmatii. Philip al 
Macedoniei, tatal lui Alexandru Macedon, a 




Tncercat sa le tina piept, dar n-a reusit. Ei au 
fost Tnfranti de celti, care i-au stramutat Tn 
zona balcanica. Scitia central-asiatica a 
cuprins si triburile Ani, indo-scite. Tn 
Mahabharata sunt mentionati, ca triburi 
conexe indo-scite, pahlavi si kambodjas (din 
Cambodgia de azi). Aceste triburi migrasera 
din Bazinul Tarim Tnapoi, Tn zona de origine, 
Kushan, Tn secolul II T.H., iar de acolo Tn 
Kashmir. Principala caracteristica a culturii 



329 




scite este mormantul de tip kurgan, unde 

razboinicul era 
Tngropat sub o 
mare movila de 
pamant Tmpreuna 
cu calul sau si 
obiectele care-i 
apartinusera. 
Cultura Pazaryk, 
din Altaiul de azi, 
sec. 3 T.H., atesta 
faptul ca exista, 
Tn cazul 

Tnmormantarilor, 
un obicei de 
trecere - carul mortuar trecea peste un 
covor pe care era figurat luptatorul calare, 
dintr-o lume Tn cealalta. Acest obicei de 
trecere a fost preluat de crestinismul 
oriental, dar a constituit si motivul cultural 
vizibil pana Tn Scythia Minor, cunoscut azi 
sub numele de Cavalerul Trac. Ca religie 
erau pre-zoroastrieni. Influenta culturala a 
scitilor a iradiat pretutindeni Tn Asia si 
Europa de Est. Arta japoneza din perioada 
Kofun, elemente cu decoratii animaliere din 
China veche si Coreea atesta aceasta 
influenta. Cea mai veche legenda a scitilor, 
relatata de Herodot, mentioneaza trei f rati , 
Lipoxais, Arpoxais si Colaxais, care au vazut 
cazand din cer un plug, un jug, un topor si 
un bol, toate din aur. Cand s-au apropiat sa 
le ia, Tn jurul lor a izbucnit focul (ca si atunci 
cand Moise a primit din Cer Tablele legii!). 
Doar eel mai mic a reusit sa ia darurile, 
fagaduind sacrificii anuale zeului care le 
daruise. Cei trei frati sunt la originea celor 
trei mari directii de dezvoltare a culturii scite: 
agricultorii (plugul si jugul), luptatorii 
(toporul) si magii (bolul), identificati cu 
Dahae (fondatorii regali). Bolurile purtau pe 
ele semne despre care se crede ca 
reprezentau o scriere (prima functie a scrierii 
omenesti a fost cea magica), dar n-a fost 
descifrata. Scitii au disparut din istorie odata 
cu trecerea hunilor (triburi mongolice) 
dinspre Asia spre Europa. Mai apoi sunt 
numiti conventional sciti diverse triburi 
germanice ori slave. 



Sclavini - unul dintre triburile de slavi care, 
alaturi de triburile de anti si veneti, a alcatuit 
ramura slavilor de nord (mileniul I d.H.): 



wenzii (Wend a fost numele fondatorului 
tribului), al caror teritoriu de origine era la 
nord-est de triburile germanice. Ei au 




coborat Tn lungul Nistrului si Dunarii, s-au 
unit cu triburile de bulgari (indo-europeni) 
formand actualul popor bulgar, venetii au 
fondat Venetia, iar sclavinii au ocupat malul 
Dunarii si au intrat Tn componenta 
popoarelor sarb si croat. Antii, rarmasi la 
gurile Dunariiau, au luptat cu mai noii veniti: 
bulgarii si hunii si au fost absorbiti Tn masa 
localnicilor. Tn mod generic, Sclavonia este 
numit nu teritoriul originar, ci teritoriul slavilor 
de sud. 

Scordisci - trib de celti amestecat cu traci, 
iliri si peoni (greci din Macedonia) care a 
devenit vizibil Tn secolul al Ill-lea T.H. (dupa 
cum spune Strabon) Tn Panonia si Moesia 

\ 



i 



i IUHJB I 




,i n „ 
SO/f 



V 



r hyoaa 






I,\ZI 



us,u qrw3«M 



?.OLOrtA\1 



IVW/27B" " 



^ V 



:\T£S 



DAClAhlS 




^ mtZAfj^ 11 -' 1 ■t«4.v//M sin s it " ,num 



x% 



%, 









DLLMAIM q 
Salon a s, ^%, 
Pheria- \ ***** 



MMMNII 

*■ 



Rhizon- 



f 



!L L YR I A NS 



(teritoriul de azi al Austriei, Croatiei, 
Ungariei, Slovaciei, Serbiei, Sloveniei, 
Bosniei si Hertegovinei). §i-au luat numele 
de la muntele Scordus (azi Sar), aflat pe 
teritoriul Kosovo de azi. Dupa moartea lui 
Alexandru Macedon au luptat cu 
macedonenii si au patruns Tn aria greceasca 
pana la Delphi, pe care l-au distrus. Ei sunt 
fondatorii cetatii Taurunum (azi Belgrad). Au 
fost doua ramuri: scordiscii mari si scordiscii 
mici. Scordiscii mari au dus Tn permanenta 
lupte de hartuire a Imperiului Roman, dar, 
dupa cucerirea traiana a Daciei, au devenit 
cetateni romani si au fost asimilati. Scordiscii 



330 



mici s-au refugiat peste Dunare, Tn Oltenia 
de azi. 

Scotia - insula care face parte, alaturi de 



Omul de Neanderthal, desi prezenta lui ca 
atare a fost evidentiata doar Tn vecinatate, 
)e pamantul Angliei. Epoca Pietrei Cioplite 




nsulele Orkney, din eel mai vechi pamant al 
planetei, Laurasia, si anume partea ei de 
nord, nurmita la separeare Laurentia si 




devenita America de Nord, plus cateva 
arhipelaguri Tn oceanul primordial, numit 
lapetus. Aceasta separare din Tertiar a dus 
la nasterea Oceanului Atlantic. Teren 
vulcanic la origini. A fost Tmbogatit Tn epocile 
postglaciare de depozite minerale. Probabil 
Tn intervalul 130.000-70.000 T.H. a trait aici 




Tnsa este prima perioada certa a civilizatiei 
Scotiei (9600 T.H.). Locuitorii erau vanatori si 
pescari. Neoliticul, datat acolo cu Tncepere 
din mileniul al IV-leaT.H., a adus agricultura 
si, odata cu ea, sedentarizarea. Pe insulele 
Orkney a fost descoperita o asezare (Skara 
Brae) cu locuinta, vatra de foe, vase si ziduri 
de piatra (3600 T.H.). Perioada bronzuilui 
coincide cu a constructiilor megalitice 
(calendare de tipul Stonehenge) si a 
mumificarii fiintelor omenesti. Tn veacul al 
Vlll-lea T.H. pe aceste locuri au ajuns triburi 
de celti (britonii, galii si pictii). Britii au dat 
numele Britaniei, dialectele acestei limbi 
(welsh, cornish, bretona, cumbrica) au Tnca 
vorbitori, asa cum gaelica se mai vorbeste si 
astazi. Vikingii au ajuns aici si au lasat urme 
semnificative Tn civilizatia si navigatia 



331 



Isfesof 
Shetland 



* 



T ] 



Orkney 







" Btn Nevis 




locuitorilor. Cucerirea romana (sec I d.H.) a 
fost Tntampinata cu lupte acerbe din partea 
triburilor care doreau sa-si pastreze atat 
independent^, cat si limba. Dar numele 
Scotiei a rarmas de la romani, ei Ti numeau 
scoti pe gali. Regatul pictilor a avut un 
moment de Tnflorire Tn veacul al Vl-lea si al 
Vll-lea d.H., dar pictii, ca si limba lor, au 
disparut mai apoi. Crestinarea s-a facut Tn 
995 d.H. 



Scrierea 



actiune 



volutara si gandita 
aomului care 
separa, pe 

parcursul 
civilizatiilor, 
preistoria (fara 
date consemnate 
Tn scris) de istorie 
(memoria scrisa). 
Este o 

reprezentare 
grafica a vorbirii care atesta si modifica 
modul de a gandi al omului. Diverse culturi 
au lasat scriere de-a lungul timpului. 




Comunicarea prin simboluri este atestata de 
acum 30.000 de ani. Dar proto-scrierea se 
considera - de catre unii cercetatori - a fi 
vizibila Tn Paleolitic, printr-o linie orizontala 
pe care se asezau 

A 4 ■ - H 

-t Ssr~ ja -~J JTt .. £? tTf w/fc?s^~ 

linii verticale aproximativ paralele, de lungimi 
diferite, conform Tnaltimii sunetelor pe care 
le-ar fi exprimat. Ulterior, acest fel de proto- 
scriere ar fi fost Tmbogatit cu simboluri 
ajutatoare. Acestui strat i-ar apartine 




placutele de la Tartaria (Tn Transilvania), a 
caror datare prin metoda carbonului este de 
5500 de ani (ele apartin arealului tracic Tn 




332 



ens larg, deoarece s-a descoperit ceva 
asemanator la Vinca, Tn Serbia de azi), dar 
exista si atestari datate mileniul 7 T.H. 
(simbolurile Jiahu, China, 6600 T.H.). 
Probabil cele de la Yonaguni, Japonia sunt 
cele mai vechi din lume (9500 T.H.). 



Civilizatia inc 


iana 


Harapps 


i, din 


lungu 


Hun 


Chinese 


Hun 


Chinese 


Hun 


Chinese 


i 


3 


2 


5 


■^ 


■ 


4 


t 


»'< 


A 


.f 


A, 


.* 


*r. 


.* 


$ 


,* 


Z 


?! 

10 


* 


II 


£ 


T 


r 


5 


E 


It 


9F 


r 


* 


16 * 


1< 


V 

17 


S 


1 

IB 


m 


15 


± 


ft 

*0» 


fr 


I 
21 


X 


iz 


t 


23 





1 

24 


* 


% 

15* 


* 


26 


9 




f 




2a 


a 


U 

«* 


# 


30^ 


ft* 


J 


* 


X 

32 


X 


33 




> 


7? 




P 

a 

36 


** 


3,* 


JE 


38 


je 


39 


R 


fluviulu 


dispar 


Lit Sarasvati, er 


a si , 





, — „.. r 

ea o astfel wt^^fcpec. 



3000 
si pentru 
care sau 
identificat 





j 4000 de 

semne. Din J 
aceeasi 



■trt rt<3£*ttotTl ►30ft 




sene a 

proto- 
scrierilor fac 
parte 
«^dMl^i^^S^ ideograme, 
semne ale unor idei. Chinezii scriu astfel 







pana astazi. Blocul scrierii chineze este de 
fapt blocul culturii. Deoarece o ideograma 
exprima, sa spunem, trunchiul unui copac, 
dar si numele unei familii 



Meroitic 


transcription 


Meroitic 


transcription 


demo 


hiero 


Hintze Rowan 


demo 


hiero 


Hintze Rowan 


<,l 


A 


a- 


i 


Z& 


Ka) 


<, 


B 


e schwa 


S7 


-^> 


ch(a) 


1 


a 


u 


f 


O 


kh(a) 


+ 


■ft 


i 


Mil 


tt 


se s 


III 


11 


y(a) 


i 


H 


s(a) s(e) 


£ 


fl 


w(a) 


i 


¥ 


k(a) 


V 


St! 


b(a) 


/0 


/j 


q(a) 


z» 


■ 


p(a) 


7 


£3) 


t(a) t(e) 


5 


Ss, 


m(a) 


/4 


ra 


te t 


(L 




n(a) n(e) 


ip 


c^ 


to tu 


j? 


H 


ne n 


2/ 


« 


d(a) r(a) 


KaJ 


o 


r(a) ? 






word divider 



omenesti, al unei specii vegetale ori 
animale. Adaugiri la aceasta ideograma 
exprima frunzele, apoi florile speciei 
vegetale, prenumele si poreclele unui om 
etc. Pe masura ce un chinez cunoaste mai 




multe semne, este si mai cultivat Tn sens 
larg. Acest fel de scriere atesta un fel diferit 
de gandire si de formare a personalitatii 



- 



Mipu i iii'tctKHH a,ii]m»niT 
•*-.A - •— -_*--_._M 



3" s 



Ljnn jlphjbrl 



"iSi*/^ __ '^pfc^V^?' 



f 






.,,.. 

* 



omenesti Tn comparatie cu majoritatea 



333 



scrierilor omenesti aparute Tn Epoca 
Bronzului. Din seria proto-scrierilor face 

parte si proto- 
elamita, Tnca 

nedescifrata, dar 
atestata Tn mileniul 
IV T.H., care folosea 
atat simboluri 

numerice, cat si 
simboluri abstracte 
pentru exprimarea 
ideilor. Acestea sunt 
bazate pe 

reprezentarea prin 
simboluri cat mai 
conforme cu 

realitatea a unor evenimente (hieroglifele 
egiptene ori hittite, glifele civilizatiilor 
precolumbiene), ori prin indicarea silabelor 
sau sunetelor cu semne conventionale. 
Transcrierea sunetelor prin semne se 
cheama alfabet. Tn limbile vechi se 
transcriau doar consoanele, iar vocalele, de 
obicei Tn numar de 3, erau puse de cititor, 
dupa voie. Acesta e si unul din temeiurile 
pluralitatii de interpretari a textelor vechi (ale 
esenienilor, Coranul). 

Scythia Minor - teritoriu care cuprindea, 





^AmOrfS^ Aeev«« 



Argamum 



Dionysopolis 



dupa cum mentioneaza Herodot (secolul al 
V-lea T.H.), Tn Istohile caruia denumirea este 
consemnata pentru prima oara, Dobrogea 
de azi, Cadrilaterul si zona de la nord de 
gurile Dunarii, Tn lungul tarmului Marii Negre. 
Teritoriul a fost stapanit de daci, apoi grecii 
au Tntemeiat colonii pe tarrmul marii Tn veacul 
al Vl-lea T.H. pentru a se proteja Tn principal 
de persi, dar si de alte navaliri. Romanii au 



cucerit-o Tn secolul I d.H. si au Tnglobat-o Tn 

provincia Moesia 
Inferior, pentru 
ca, sub 

Diocletian, sa 
devina parte a 
provinciei 
romane Scythia. 
Trebuie observat 
ca unul dintre 
ostenii lui 

Diocletian, 
Galerius 
Maximianus 
(250-311 d.H.), 
nascut la Serdica (azi Belgrad), trac dupa 
tata si dac dupa mama, dintr-o familie de 
tarani, a reusit sa respinga atacurile de la 
frontiera rasariteana a imperiului provocate 
de sarmati, carpi (dacii liberi), bastarni, apoi 
a 





respins atacurile Imperiului Persan 
(Sassanid) si a devenit Tn 305 Augustus al 
Orientului Roman. Desi Tn timpul vietii s-a 
opus patrunderii crestinismului Tn Scythia 
Minor, totusi, Tnainte de moarte a semnat un 




decret de toleranta fata de noua religie. Ea 



334 



intrase Tn zona de la Tnceputurile 
crestinismului, fiind propovaduita de Sf. 
Andrei si a produs multi martiri. Tomisul a 
devenit mitropolie crestina. 

Secui - grup etnic din Romania 
(Transilvania) estimat la 20.000 de locuitori, 
prezent Tn Covasna, Harghita si Mures. Desi 
vorbesc limba maghiara din veacul al Xl-lea, 
totusi originea lor este diferita. Toti 
cercetatorii afirrma ca apartin triburilor turco- 
mongole (kabari sau kavari localizati Tn zona 



fost general al lui Alexandru Macedon, care 




Ethnic map of Harghita, Covasna, and Mures (2002data); 
^j - Romanian majority 
^) - Hungarian majority 

viitoarei Poltava si care s-au revoltat contra 
stapanirii chazare), iar cei mai multi dintre 
acestia precizeaza ca erau avari si au venit 
pe aceste locuri Tnaintea hunilor, prin secolul 
al V-lea d.H. Au avut Tntotdeauna autonomie 
Tn regatul maghiar (Tara Secuilor), ca 
aparatori ai trecatorilor Carpatilor sudici Tn 
principal contra tatarilor, iar organizarea lor 
administrativa a fost de tip turcic. Au avut o 
scriere runica. Soarele si Luna erau 
principalele zeitati carora se Tnchinau pana 
la trecerea la catolicism. Lemnul este eel 
mai pretuit material de constructie al secuilor 
pana astazi si el este Tntotdeauna pictat cu 
flori rosii. 

Seleucia - cetate fondata de Seleucus I, 





a preluat puterea asupra fostului imperiu 
macedonean (partea din Asia Mica) dupa 
moartea Tmparatului. Seleucia se afla pe 
Tigru, mostenea o veche cetate babiloniana 
si a fost atestata arheologic Tn secolul al IX- 
lea T.H. Partii au cucerit+o apoi si a devenit 
prima capitala a Imperiului Seleucid 
(seccolele 3-2 T.H.). A stralucit Tn perioada 
hellenistica si romana. Acolo locuiau 
macedoneni, gre ci, sirieni si evrei. A avut 




ingineri si matematicieni care au edificat un 
canal de legatura Tntre Tigru si Eufrat pentru 
a favoriza rutele comerciale dintre Asia, Asia 
Mica si popoarele din bazinul Mediteranei. 
Cel mai cunoscut a fost Seleucus din 
Seleucia, mesopotamian de origine, 
astronom si matematician din secolul al II- 
lea T.H., care a fondat teoria heliocentrica a 
sistemului solar. La el se refera Aristarchos 
din Samos si toti astronomii anticihitatii 



335 



grecesti. Tot Seleucus a fost primul care a 
afirmat ca Luna produce asupra Pamantului, 
din cauza masei sale, o deformare a orbitei 
si deci a miscarii de rotatie Tn jurul Soarelui. 
Seleucia a devenit mitropolie a crestinatatii 
timpurii (410 d.H.). Imperiul Seleucid a durat 
din secolul al IV-lea T.H. pana Tn secolul al 
Ill-lea d.H, cand presiunile dinspre rasarit 
(persii), ca si din partea Ptolemeilor 
(descendentii altui general al lui Alexandru 
Macedon care preluase controlul asupra 
partii de imperiu care cuprindea Egiptul si 
bazinul Mediteranei) i-au pus capat. 

Seleucizi -v. Seleucia 

Semiti - numele are o rezonanta biblica, 



iHlllllH""^ 

IPIirgiBBWiiiiiiiiinii, | 



"""".* 



deoarece se considera ca ei sunt urmasii lui 
Sem, unul din cei trei fii ai lui Noe. Tn 
realitate, originea triburilor semitice a fost la 
izvoarele Tigrului si Eufratului. Ele au fost 




dislocate din doua cauze: una naturala, un 
fel de potop Jocal" care a facut ca apele 
Marii Negre sa creasca foarte mult Tn jurul 
anului 3000 T.H. si o cauza generata de valul 
migratiilor din neolitic venite dinspre Asia 



Tigrinya 

Amhiric 

Argobba 

Gafat 

walanl 

Hararl 

zway 

soddo 

Mesqan 

Mesmes 

Innemor 

Jlbball 
Mehri 



prin Poarta de Fier a Caucazului (popoarele 
marii, cum spuneau egiptenii). Au fost 
identificati drept semiti aceia care vorbesc o 
limba semitica (ramura a limbilor afro- 
asiatice Tnrudita cu dravidiana): akkadienii, 
canaanitii (care Tnsa se trag din Ham, alt fiu 
al lui Noe, sunt deci harmiti), fenicienii (Tn 
fostele lor colonii, de pilda Tn Malta, limba 




vorbita este semitica), evreii (veniti Tn 
Canaan mai tarziu peste canaaniti), arabii si 
etiopienii (ei se trag din Kush, descendent al 
lui Ham, sunt deci hamiti). De altfel, vorbitorii 
limbilor semitice provin din triburi si populatii 
amestecate (hatti, aramei, chaldeeni, 
amoriti, canaaniti, elamiti, edomiti, ugariti, 
moabiti, nabateeni), Tn vreme ce limba proto- 



336 



semitica este originara de pe teritoriul 
Yemenului de azi, Tn Peninsula Arabica. 
Semitii sunt aceia care au generat trei mari 
religii actuale ale lumii: iudaismul, 
crestinismul si islamismul, toate religii 
monoteiste. Trebuie apreciat faptul ca 
reductia de la politeism la monoteism Tn 
istoria planetara li se datoreaza semitilor. De 
asemenea li se datoreaza alfabetul 
(consoane si vocate), care, la origini, este 
fenician si provine din scrierea cuneiforma. 
Mitologia greaca mentioneaza pe fenicianul 
Cadmus din Tyr, fratele lui Phoenix si al 
Europei, care a edificat Theba aruncand 
pietre peste cap, Tn spate, care se prefaceau 
Tn ziduri. Acestea sunt simbolurile 
caramizilor civilizatiilor viitoare, Tn fond 
literele alfabetului. 



Serbia - teritoriul 
actualei tari este 
unul dintre cele 
mai vechi 

suprafete de uscat 
din Europa. S-a 
gasit un schelet de 
mamut cu o 
vechime de un 
milion si jumatate 




de ani, 


ca si 


scheletul 


unui 


umanoid 


cu 



vechime de 250.000 de ani. Unele dintre 
cele mai vechi culturi ale Paleoliticului si mai 
ales Neoliticului au o buna reprezentare Tn 
Serbia: cultura Starcevo si cultura Vinca, cu 
o vechime de 7 milenii T.H. (ca si pe teritoriul 
Romaniei, cultura Cris), care aveau un 
rudiment de scriere (ca si la Tartaria). 
Agricultura s-a practicat Tn urma cu 10 
milenii. Ansamblul etnografic al zonei 
Balcanilor a Tnceput sa se defineasca de la 
sfarsitul mileniului II T.H., iar sarbii ca trib 
slav au venit (pe locul numit Serbia oh 
Croatia Alba) la Tnceputul veacului al Vl-lea 
d.H., din teritoriul de Tmpartire al triburilor 
slave (de nord si de sud), probabil pe locul 
de azi al Poloniei. Istoria timpurie a Serbiei, 
dinainte de venirea slavilor, dar dupa 
colonizarea greceasca (secolul ai IV-leaT.H., 
colonii facute de Alexandru Macedon) si 
dupa cucerirea rormana (sec. I d.H.) este cu 
totul interesanta pentru jocul de forte al 




regiunii. A 
provinciilor 



apartinut, 
romane 



Tn diverse 
Moesia, 



momente, 
Panonia, 




nascut 



337 



consilier pe Maximian, nascut Tn Pannonia, 
devenit Tmparat al imperiului Tn anul 286. Ilirii 
Maxentius si fratele lui Constantin I (tatal lui 
Constantin eel Mare, al ll-lea) erau iliri. 
Constantin eel Mare (n. 280 - m. 337), 
viitorul Tmparat al Bizantului, acela care se 
va crestina si va deschide, practic, drumul 
crestinismului spre Europa (finalizat prin 
fragmentarea imperiului), s-a nascut la 
Naissus (Nis) Tn Moesia. Iliri au fost de 
asemenea Tmparatii Justin I si Justinian (pe 
numele real Petrus Sabbatius, nascut la 
Tauresium, Tn Dardania, nepotul de sora al 
lui Justin, educat la Constantinopol, a facut 
Sicilia provincie bizantina). Erau locuri multi- 
etnice, acolo traiau dardani, traci (moesi, 
tribali), iliri, scordisci, peoni (greci), goti 
(gepizi), daci. Venirea serbilor a fost tratata 
cu Tngaduinta de romani, care le-au 
conditionat asezarea Tn Imperiul Bizantin de 
apararea granitelor contra avarilor, gotilor, 
bulgarilor, hunilor. 

Siberia - teritoriu aflat Tn Asia, azi parte a 




Rusiei, aflat Tntre Oceanul Arctic la nord, 
stepele Kazahstanului si Mongoliei la sud, 
Muntii Ural la vest si Oceanul Pacific la est. 
Tn vremurile preistorice a jucat un rol foarte 
important Tn perpetuarea si raspandirea 
speciei umane. Fluviul lenisei si Muntii Altai 
au fost adevarate incubatoare ale speciei 
umane si Tn mod deosebit ale triburilor fino- 
ugrice (vorbesc o limba derivata din proto- 
uralica, existenta cu 4000 de ani T.H.). 
Vorbitorii ei traiau spre izvoarele Volgai si 
fluviului Obi. Cultura Kulai, 2500 T.H, este o 
cultura de neolitic. Legenda fondatoare a 
mongolilor pomeneste despre o traversare 
facuta pe apa unul lac (Aralul) dinspre nord, 
a oarmenilor-ursi. Raspandirea Tn timp si 
spatiu face ca limbile fino-ugrice vorbite 
astazi sa fie: limbile baltice (finlandeza, 







J £_- (. N*»| 



. x^ 



pV" 



■ 



estoniana, kareliana, ingria, votica, 
livoniana), limba sami (lapona), apoi merya, 
meshcher, murom, mordvin, mari, udmurt, 
komi, permiak, mansi, khanty, maghiara 
(provenita din hunica de la triburile Hunnu), 
ciuchi (din Ciuhotka, Tnruditi cu Inuit din 
nordul Canadei), teleuta (din regiunea 
Kemerovo), neneta, eneta, nganasan si ainu 
(Tn Japonia), selkup, samoyedica (azi sunt 
vorbitori de kamas, karagas, koibal, motor, 
soyot, taigi). Siberieni au fost vanatorii care, 
acum 12.500 de ani au traversat Behringia 
trecand Tn Americi si colonizand toate 
lanturile muntoase ale Americilor (care au 
produs civilizatiile precolumbiene). 

Populatiile turcice au un filon fino-ugric, ca si 
chazarii trecuti la iudaism. Chiar termenul 

han, hanat provine 
de la (k)hanty, 
triburi care au 
avansat Tn lungul 
fluviului Obi spre 
centrul Asiei. 

Religia era 

samanica. Cei care 
traiesc azi Tn 
Siberia Tsi spun, 
generic, sibirga, 
fiind un amestec 
de ugri, samoiezi si 
neamuri turcice. 
Pana Tn secolul al 
Ill-lea d.H. au avut 
o limba scrisa, cu 
baza lingvistica 
turcica, puternic 
influentata de ugri. 
Tn timp au patruns 
si dinspre sud Tn 
Siberia triburi de tatari (Tntre Urali si lenisei) 
mai ales, care continua sa vorbeasca tatara 




338 



(grupurile torn, baraba si tobol-irtas), apoi 
mongoli, care au refacut, Tn fapt, drumul pe 
care venisera candva, deoarece analiza 
ADNmc indica asemanari cu mansi si 
hunnu. Numeroase alte limbi au ascendenta 
altaica, eel mai explicit fiind cazul limbii 
coreene vechi, de dinainte de adoptarea 
scrierii chineze. 

Sicilia - cea mai mare insula a Mediteranei, 
de origine vulcanica, formata Tn procesul de 
aparitie al Mediteranei Tnsesi. A fost locuita 
Tnca Tn urma cu un milion de ani de Omul de 
Neanderthal si apoi de Homo Sapiens venit 
dinspre Africa (Tn urma cu o suta de mii de 
ani). Tnca Tn vremurile preistorice a fost loc 




de trecere al tuturor drumurilor comerciale 
care legau Asia (prin Asia Mica) de vestul 
Europei. Dupa surse grecesti antice insula 
era locuita de triburi venite probabil Tn cadrul 





Xyrrhen 


a n Sea 


y' 


■■■■V 






] 


^jP'=r / 








"'--« V 




Messina 




Trapa 


■ flJB Pal u; niu 








Enna 






Cailamssetta 


Catania 






Agriganlo 






4* 


^^^H 


II 

Siracuw 






Q x e 


Rag Lisa 




*Sm 








AM 









migratiei popoarelor marii de catre triburi de 
origini diferite: sicanii, care erau indo- 
europeni si veneau din Iberia aflata Tntre 
Marea Caspica si Marea Neagra; elymii, 
care erau probabil pelasgi, Insulele 
Pelagiene exista pana astazi Tn sud-vestul 




Siciliei si siculi veniti din Dardania (traco-iliri) 
care au fondat Syracusa. Pelagian Tnsemna, 
Tn greaca, „partea de sus", iar insulele sunt 
mai apropiate de tarrmul Africii, decat de al 
Italiei, se afla „Tn partea de sus" a Africii. Unii 
cercetatori considera ca aici ar fi fost tara 
feacilor, desi, dupa Homer, ea era eel mai 
probabil insula Corfu. Homer Tnsa considera 
si ca Tn insulele pelagiene era locul lui 
Polyphem, uriasul (ceea ce trimite la mitul 
foarte vechi al originii unei umanitati a 
atlantilor, asimilat Tn acest caz Omului de 
Neanderthal). Infiltrarea culturii myceniene 
(Thapsos, 1500 T.H.), ca si a berberilor din 




nordul Africii au alcatuit complexul 
consolidat vreme de mai mult de un mileniu 
pana la venirea fenicienilor, care au facut din 
Sicilia avanpostul Carthagiei. Fenicienii au 
luptat veacuri la rand cu grecii. Acestia, 
dupa cucerirea Carthaginei de catre romani, 
au reusit sa fondeze Grecia Magna, o serie 
de colonii aflate Tn Sicilia si la varful cizmei 
Peninsulei Italice. Adevarul spuselor lui 
Thucidide se verifica si lingvistic, deoarece 
Tn limba siculilor (singura care se pastreaza 
pana astazi) exista cuvine si fome 
gramaticale pe care nu le mai mostenesc, Tn 
Europa, decat romanii si catalanii. Astfel, 



339 



verbul a avea nu exista decat Tn aceste trei 
limbi, ca si forma de viitor care foloseste 
conjunctivul: va sa aiba, are sa aiba. Cuvinte 



Sidon -v. Fenicia 

Silurian -perioada geologica a istoriei 




precum duda, soru (soru-mea), surt (§ort), 
glastra au rezistat tuturor trecerilor de 
populatii de-a lungul istoriei si au ramas sa 
ateste originea comuna a arealului lingvistic. 
Magna Grecia a lasat loc cuceririi romane 
(sec. Ill T.H.). Tn lumea veche acest 
ascendent al Estului asupra Siciliei era 




cunoscut si a produs efecte. Imparatul 
roman Diocletian era din Dardania. A existat 
o dinastie ilira la conducerea imperiului, 
Justin si nepotul lui, Justinian (pe numele 
real Petrus Sabbatus), care a facut din 
Sicilia provincie a Bizantului rasaritean, dupa 
cum Tmparatul Constantin eel Mare, si el din 
spatiul Dardaniei, a liberalizat crestinismul Tn 
imperiu si a permis astfel, pe o cale lunga, 
dar certa, chiar la disparitia imperiului. Gotii, 
galii, vikingii au trecut pe pamantul Siciliei si 
toate aceste valuri au produs asupra 
locuitorilor forme si metode de supravietuire 
care au separat lumea cotidiana de lumea 
secreta a Tnaintasilor. Mafia s-a nascut Tn 
Sicilia si, istoric, ea se explica prin felul cum 
erau alcatuiti locuitorii acelui loc aflat la 
raspantia tuturor furtunilor istoriei. 



Siculi -v. Sicilia 




planetare situata pe axa timpului acum 
443,7 - 416 milioane de ani. Tnceputul ei 
este marcat de disparitia a 60% din speciile 
marine, iar sfarsitul este marcat de aparitia 
speciilor care traiau pe uscat, chiar daca 
proveneau din mediul marin. A fost a treia 
mare disparitie a speciilor de pe Pamant si 
cea mai evidenta urma a acestui fenomen a 




fost descoperit Tn Sahara si pe coastele 
Norvegiei. Ea s-a datorat racirii climei si 
schimbarii proportiei de oxigen Tn apa si Tn 
atmosfera datorat speciilor vegetale care au 
aparut pentru prima oara Tn aceasta 
perioada a istoriei Pamantului. S-a format 
Oceanul Uralic din vastul ocean al emisferei 
nordice numit Panthalassa. Silurianul este, 
ca unitate temporala, parte a eonului 
Phanerozoic (precedat de Proterozoic) si, 
din Phanerozoic, parte a Erei Paleozoice, 
fiind precedat de Ordovician si urmat de 
Devonian. Era Paleozoica e urmata de 
Mezozoic (din care face parte Jurasicul, 
cand au trait dinozaurii), apoi de Cenozoic, 
din care face parte Cuaternarul (perioada ce 
se prelungeste pana astazi si Tn care a 
aparut omul). 

Sintashta - cultura antica (1800 T.H.) 



340 







descoperita Tn Asia, Tn zona Uralilor, 
produsa de triburile sintashta, care erau 
originare din zona siro-anatoliana (ca iranicii 
din Margiana si Bactriana). Cultura Sintashta 
a avut o larga raspandire Tntre Urali si Don si 
a produs, ca parte a culturii Andronovo 
(careia apartine cetatea Arkaim), influente 
profunde Tn spatiul dintre Nipru si 
Kazahstan, la nord de Marea Caspica. 

Siria - teritoriul istoric cuprindea lordania, 
Israelul, Libanul de azi. Se Tntindea de la 




Muntii Taurus (Caucaz) pana Tn Peninsula 
Sinai si de la tarmul Mediteranei pana la 
Eufrat. Tnceputurile civilizatiei care face bloc 
cu civilizatiile actuale, Tn sensul ca ele o 
mostenesc si urmele ei sunt Tnca prezente, 
dateaza din mileniul noua T.H., cand existau 
comunitati care practicau agricultura, ceea 
ce, din punct de vedere istoric, defineste 




OLOOKLEX ZD09 



Tnceputul Neoliticului. Epoca Bronzului a 
Tnceput Tn mileniul al Ill-lea T.H. Mari cetati- 
stat au ramas Tn istoria umanitatii ca repere 
de civilizatie: Ugarit (inventarea primului 
alfabet, silabic), Alalakh, Tell Brack (cu 
Templele Ochiului), Ebla (adica Piatra Alba) 




si Mari (ambele cu un depozit de 17.000 de 
tablite scrise, care inventariaza economia, 
comertul, relatiile cu vecinii - acolo s-a 
descoperit Tratatul de pace cu Ashur - 
epopeile si istoria locului, iar unele sunt 
manuale si dictionare sumeriano-eblaite, 
deoarece eblaita era o limba proto-semitica), 
Yamkhad (Tntemeiat de amoriti, azi Alep). 
Triburi numeroase si diferite ca origini au 
locuit de-a lungul timpului Tn acest spatiu. Nu 
se stie de unde veneau si ce fel de populatie 
a asigurat primul strat de civilizatie al locului. 
Dar este cert ca Sumerul si akkadienii Tn 



341 




sens larg, precum si amoritii care au 
Tntemeiat cetatile Ebla si Mari au venit peste 
acest strat originar. Limbile hamito-semitice 
(adica afro-asiatice) erau eel mai larg 
raspandite. Eblaita se mai vorbeste si astazi. 
Populatia originara trebuie sa fi apartinut 
migratiei Paleoliticului si civilizatiei Omului 
de Neanderthal. Celui de-al treilea strat de 
migratie Ti apartin triburile din primul val al 
popoarelor marii: hittitii, fenicienii (numiti de 
greci canaaniti), arameii, assirienii din 
Mesopotamia (si, evident, Babilonul). Cele 
mai vechi forme de religie mentionate sunt 
acelea care tin de comunitatile agrare, zeita 
Ishtar, a roadelor, fiind cea mai importanta. 
Soarele (Samus) si Luna (Sin), ca si Adon, 
zeul frumusetii, erau de asemenea venerati. 
Evident, zeul razboiului si furtunii, Baal, era 
invocat cu prilejul tuturor bataliilor. Apele, 
padurile, muntii, aveau fiecare zeitatea 




proprie. Prin filtrul fenician si semit egiptenii, 
tracii, grecii antici, evreii vechi si Biblia au 
preluat acest ansamblu al vechilor religii. Tn 
Vechiul Testament apar ca locuri si 
personaje biblice o serie de personaje 
mentionate Tn tablitele de la Ebla si Mari ca 
reale: Adam, Eva, Abraham, Ishmael, Esau, 
Mikhael, Saul, David, Astaroth, Sinai, 
lerusalim, Megiddo (Armaghedon), Ur, 




Joppa (laffa), Sodoma, Gomorrha. Mare 
parte din textul referitor la crearea Lumii a 
fost preluat de la sumerieni (legenda 
Potopului). Dupa ce Mesopotamia a fost 
cucerita de persi, pe aceste locuri s-a 
Tnstapanit civilizatia persana, care Tnsa a 
fost Tnlocuita, dupa luptele persilor cu 
Alexandru Macedon, de aceea greceasca. 
Dupa moartea lui Alexandru Macedon au 
urmat Seleucizii, apoi, pentru putina vreme, 
nabateenii, deoarece cucerirea rormana a 
avut loc Tn 64 T.H., iar din secolul al IV-lea 
d.H. spatiul apartine Bizantului. Tmparatul 
Justinian, originar din Dardania, Tn Peninsula 
Balcanica, a recucerit pentru imperiu mare 
parte din teritoriile pierdute Tn favoarea 
persilor (Sassanizii). Tn confruntarea vechilor 
religii cu mai noul crestinism, s-a ivitTn zona 
islamismul. El va deveni una din marile religii 
ale lumii contemporane (Muhammad, 
profetul ei, fusese un negustor din Mecca). 
Pe acest fond au venit dinspre Asia arabii si 
au instalat primele califate Tn veacul al VII- 
lea d.H. (Umayyazii, apoi Abbasizii). 

Sirius - stea dubla, A si B, fiecare dintre ele 
orbiteaza Tn jurul celeilalte. Una dintre ele 
este un corp gazos. Se afla la 8,6 ani lurmina 
de Pamant, Tn constelatia Cainele Mare (din 
grupul Ursa Mare) si este cea mai luminoasa 
de pe cerul noptii. Sirius A e de doua oh mai 
mare decat Soarele. Are Tn jur de 300 de 
milioane de ani vechime. Sirius B, cu o 
masa aproximativ egala cu a Soarelui si 
format initial pe baza combinatiei oxigen- 



342 




carbon, este o pitica alba care a ajuns Tn 
acest stadiu acum 120 de milioane de ani, 
avand de atunci o putere magnetica uriasa. 
Sirius se vede de pe Pamant ca fiind plasat 
Tntre Soare si Uranus, iar miscarea lor 
deseneaza pe cer semnul Crucii. Miscarea 
celor doua stele, al caror centru de rotatie se 
afla plasat Tntre ele, influenteaza mareele si 
revarsarile apelor de pe Pamant. La 
intervale de 49,9 ani ele se apropie foarte 
mult una de alta, generand fluxuri magnetice 
uriase (calendarul dacic si eel mayas luau Tn 
considerate aceste intervale, iar civilizatia 
maya lua Tn considerare si intervalul de la 
Tnceputul la sfarsitul civilizatiei, adica de la 
primul la al doilea Potop). A intrat Tn atentia 
observatorilor Tnca din cele mai vechi timpuri 
si i se atribuie Potopul. Literatura tuturor 
timpurilor cu privire la rolul lui Sirius este 
foarte bogata si a generat mitologii si 
esoterism. Astfel, sumerienii credeau ca 
regele care a vrut sa-l ucida pe Zeul suprem 
pentru ca adusese Potopul, a vazut venind 
de pe ape un zeu-peste (dragonul) care i-a 
daruit noi precepte pentru a curata Pamantul 
de rele. Sanchuniaton, marele autor 
fenician, ale carui scrieri s-au pastrat doar Tn 
traducerea grecului Philo din Byblos, 
considera ca Marele Caine influenteaza 
germinatia plantelor, iar arameicul Dagon 
(zeu) Tnseamna de fapt bob de grau, Tnsa e 
Tnfatisat ca un zeu jumatate om si jumatate 
peste. Vedele indiene considera Steaua 
Cainelui un zeu al ploii. Tn Egiptul antic 
Sirius este sarpele divin care adaposteste 
sufletul zeitei Isis (a recoltelor) si, Tn acelasi 
timp, deschide usa dinspre o lume spre alta, 
favorizand renasterea. Nu foarte diferit 
credeau si chinezii vechi (inclusiv o 
traducere prezumata a discurilor dropa este 



invocata), care considerau ca Steaua 
Cainelui este puntea de comunicare Tntre 
lumea de sus si cea de jos (Ying si Yang). 
Pentru multe triburi asiatice Sirius era Lupul 
protector, totemul triburilor. Grecii antici 
considerau Cainele Mare Tnsotitorul lui Orion 
(fost vanator plasat de Zeus pe Cer ca o 
constelatie). El se numise pe pamant 
Laelaps si fusese daruit de Zeus Europei, 
mama regelui Minos al Cretei si sora lui 
Cadmus, Tntemeietorul Troiei (si acela care 
a raspandit, dupa mitologie, pe lume 
alfabetul). Dar primii Tn timp care 
mentioneaza existenta lui Sirius B, cu mult 




Tnaintea sumerienilor, sunt triburile Dogon 
din Mali, Africa. Daca literatura biblica Tsi are 
originea Tn consideratiile sumeriene si proto- 
semite asupra lui Sirius, cea esoterica Tsi are 
originea Tn credintele triburilor Dogon. Astfel, 
se considera ca mitra papala arata ca o gura 
deschisa de peste, ca lisus era simbolizat 
printr-un peste deoarece mostenelte 
acumularea culturala a mitului Potopului in 
versiune sumeriana. Literatura triburilor 
dogon legata de Nommo, atesta ca primul 
venit pe Pamant (de pe o paneta care 
orbiteaza Tn jurul lui Sirius A), era o fiinta 
acvatica. El a putut veni pentru ca fluxul de 
energie circula Tntre stele ca sangele Tn 
corp. De altfel, atunci cand a descoperit 
circulatia sangvina la om, Harvey a plecat 
chiar de la aceasa credinta. Daca zodiacul e 
legat de Chaldeea, cultura secreta legata de 
extraterestri si de faptul ca Luna ar fi 
artificiala, un fel de laborator trimis pentru 
formarea si cultivarea rasei umane, este 
legata de triburile Dogon, care exista si Tn 
prezent. 

Siwa - oaza Tn desertul Sahara numita de 



343 




. « 





, 



egiptenn 



Amon. Este 



antici Oaza 
mentioata prima oara Tn documente scrise 
Tncepand cu a XXVI+a dinastie a Egiptului, 

dar istoria locului este 
cu mult mai veche si, Tn 
buna masura, la fel de 
secreta ca aceea a 
berberilor sau 

nabateenilor. Influentele 
culturale atesta 

prezenta omului venit 
din Africa Centrala, ca si 
influenta regatului 

Meroe si a Egiptului 
vechi. Fiind o zona strategics, deoarece 
putea sustine viata Tn plin desert, a fost 
deopotriva rivnita de fenicieni, Popoarele 
marii, Imperiul Romana, arabi. Astazi putinii 
locuitori sunt de religie islamica. 

Slavi - sunt o ramura a popoarelor indo- 




SL AVIC ORIGINS 
ARCHAEOLOGY 




'— v' 




' PRAGUE-KORCHAK-PENKOVKA 
\ 1 ( 

■■ r J U 

i 6» <f7,-- SUCK 

"" ^^^!^ SEA 





europene care traiesc Tn Europa Centrala, 
de Est si o parte a Asiei. Se numeau astfel o 
parte a triburilor de sciti (cuvant grecesc 
pentru recipientul care servea la ritualul de 



venerare a Soarelui) si sunt atestati Tn 
mileniul al 11-leaT.H. Tn nord-centrul al Asiei. 
Scitii erau arieni, Tn amestec cu alte triburi 
asiatice, iar raspandirea lor face parte din 
migratiile Neoliticului si s-a facut catre zona 




» Macedonia 1 



de formare a indo-europenilor. De acolo au 
migrat apoi spre leaganul de formare ca 
identitate slava al acestor proto-slavi, care a 
fost Tn Europa Centrala, pe locurile unde se 
afla astazi Polonia. Analiza ADNmc indica 
doua linii de dezvoltare: a slavilor de nord si 
a celor de sud. Cei de nord sunt astazi 
Tmpartiti Tn grupa de Est (bielorusii, rusii si 




ucrainenii, care, la randul lor, s-au 
amestecat cu alte neamuri, Tn principal 
vikingi, germani si sarmati) si cea de Vest 
(spre nord: polonezii, cehii, moravii, 
silezienii, slovacii, acestia din urma au 
rezultat din amestecul cu valahii migrati Tn 



344 




veacul al XlV-lea si spre sud: sarbii - triburile 
slave numite iazygi, croatii, bosniacii, unii 
dintre macedoneni, slovenii, muntenegrenii 
si bulgarii - veniti din Bulgaria mare, aflata 
Tntre Caspica si Marea Neagra). Primele 
mentiuni scrise despre slavi apar la 
Ptolemeu (slavonoi), dar dislocarea si 
reasezarea lor dateaza din secolul al Vl-lea 




d.H. - venetii si antii erau triburi de slavi - si 
ele au fost Tmpinse de huni, avari si bulgari, 
care, la randul lor, erau si ele Tmpinse 
dinspre Asia spre Imperiul Bizantin, marea 
tentatie. 

(469 T.H., Atena - 399 T.H., Atena) 
- filosof si logician. A 
fost fiul unui sculptor 
si a trait Tn perioada 




cand 


stralucirea 


Atenei 
scada 


Tncepe sa 
Tn favoarea 


Spartei. 
la 


A participat 
razboiul 


peloponeziac (431- 
404 T.H.) contra 



Spartei si s-a ilustrat 
prin curajul sau, 
dupa cum scrie. A 
fost elevul lui Zeno 
din Eleea si al lui Parmenide. A fost 
influentat de scrierile lui Xenophon. A fost 
un foarte bun logician si a lasat consideratii 
etice cvalabile pma astazi. A scris Apologia, 




Crito, Phaedo, Symposium. Este interesant 
de mentionat ca expresia „nas socratic", 
exprima, pma astazi, Tn medicina, tipul de 
nas al celor nascuti din parinti cu sifilis. 

Sofocle (495 T.H., langa Atena - 405 T.H., 

Atena) 

dramaturg al 
Greciei 
antice. A 

studiat artele 
Tn cetatea 
Dyonisia si s- 
a afirmat Tn 
teatrul cetatii 
ca actor (era 
un barbat 
frumos). A 
fost un un inovator Tn arta scenica si Tn 
dramaturgie, unde a renuntat la forma de 
trilogie si a inaugurat formula tragediei de 
sine statatoare. A scris peste 120 de piese, 
dar s-au pastar pana astazi doar 7, cele mai 
cunoscute fiind Oedip, Electra, Antigona, 
Femeile trace. Ilustreaza Tn chip stralucit 
pepoca de aur a societatii ateniene din 
vremea lui Pericle. 

Sogdiana - v. Transoxiana 

Solon (638 T.H., 
Atena - ~ 558, Cipru) 

- legislator al Greciei 
antice. S-a afirmat Tn 
batalia Atenei cu 
Megara pentru insula 
Salamis, cand a 
condus trupele 

ateniene si a obtinut 
victoria (595 T.H.). Tn 
594 T.H. a fost ales 
archon (seful 

magistratilor). S-a 
ocupat de refacerea 
constitutiei ateniene, 
astfel meat legislatia lui Draco, bazata pe 
stapanirea de catre aristocratie a celorlaltti 
cetateni, sa fie Tnlocuita cu legi democratice, 
care sa permita accesul tuturor paturilor 
sociale la vot. Aceste legi au fost sapate Tn 
lemn de stejar si puse la toate raspantiile 
cetatii. A Tnlocuit Sfatul celor o suta 
(reprezentantii aristocratilor) cu Sfatul celor 
4000 (reprezentantii tuturor triburilor din 




345 



Attica. A Tnfiintat Curtea Suprema de 
Justitie, prima din lume, formata din fostii 
archoni, care o conduceau cu randul, cate 
un an fiecare. A vizitat Egiptul, unde preotii 
i+au relatat istoria Atlantidei, pe care apoi a 
scris+o in greceste. De asemenea l+a vizitat 
pe Cressus, regele Lydiei. Spre sfarsitul 
vietii s-a exilat Tn Cipru din cauza ca la 
conducerea Atenei venise despotul 
Pisistrates (care Tnsa n-a mai putut Tnlatura 
majoritatea legislatiei si structurilor juridice 
fondate de Solon). 

Somalia - tara la origini berbera, ca si 
Imperiul Garamantes, aflata Tn Cornul Africii, 




vecina cu Etiopia si Egiptul. In zona - riftul 
african - se afla al doilea izvor la Nilului, ce 




mai lung fluviu al planetei. Omul este atestat 
Tnca din faza Australopithecus, care traia 
acum 3 milioane de ani. Cu 9 mii de ani T.H 
a existat o civilizatie de pestera, cu 
numeroase petroglife care indica faptul ca 
se facea navigatie (Wargaade Wall). 
Locuitorii regatului Punt (format prin reunirea 



unor cetati-stat precum Mossilon, Opone, 
Malao, Mundus s.a.), cum spuneau egiptenii 
antici, aveau cele mai lungi corabii care 
navigau pe Mediterana si pe Marea Rosie. 
Hatshepsut, sotia unui faraon din a 5-a 




dinastie (2500 T.H.), a vizitat Puntul pentru 
delicatesele venite din Orient, apoi a 
construit o flota de inspiratie berbera care 
facea comert pe Marea Rosie (importuri 
venite dinspre Ceylon sli China). Tot cei din 
Punt au Tmblanzit carmila. Cu 2000 de ani 
T.H. faceau comert cu Mycene si, prin 
Imperiul Nabatean, cu Persia, Indonezia, 
Malaezia, China, Ceylon si India (Drumul 
matasii). Dar cucerirea de catre Imperiul 
Roman a Imperiului Nabatean a distrus 
aceasta cale si a pregatit spiritele pentru 
revoltele anti-romane care vor macina 
Imperiul Roman si vor deschide calea 
crestinismului. Tn secolul al Vll-lea d.H., 
odata cu intrarea califatelor arabe Tn nordul 
Africii, zona a devenit musulmana. 

Sostratos din Cnidus - arhitect si 
constructor nascut Tn jurul anului 300 T.H. Tn 
Cnidus, cetate din Caria (regat neohittit din 
Asia Mica). A construit gradinile suspendate 
din Cnidus dupa modelul celor din Babilon, 
casa de reuniuni si adapost a carienilor din 
Delphi, ansamblul de canale care preluau la 
inundatii apa Nilului si o foloseau la irigatii, 
dar, mai presus de orice, a ramas pentru 
farul din Alexandria, una din cele sapte 
minuni ale lumii. Farul era construit pe un 
fundament patrat cu latura de 340 de m, 
peste care era o structura octogonala, Tn 
interiorul careia urea o scara Tn spirala, iar 
deasupra ei era o structura cu sectiunea 
rotunda, Tn varful careia se vedea o statu ie 
uriasa a lui Poseidon, zeul grec al marilor, 
purtatorul luminii pentru cei aflati noaptea pe 



346 



mare. Inaltimea totala era de 140 m, iar 
lumina farului se vedea pe mare de la 54 



pesteri Omul de Neanderthal. Cele mai 




km, fiind reflectata de 4 oglinzi uriase. La 
trecerea fiecarei ore se auzea o muzica, iar 
la rasaritul soarelui apareau din interior 
automate cu figuri umane, ca de pilda 
statuia unui barbat care Tntindea mana si 
arata Soarele. Plinius si Lucian descriu 
aceasta realizare a ingineriei care a fost 
comandata de Ptolemeu I (macedonean prin 
nastere, fost general al lui Alexandru 
Macedon, ajuns faraon) si platita cu 21.000 
de kg de argint. Dupa marile cutremure din 
anii 796,1100 si 1326 farul a fost restaurat, 
dar Tn 1480 un sultan mameluc a facut o 
fortareata pe fundamentul ei patrat. 

Spania - tara europeana care ocupa cea 
mai mare parte din Peninsula Iberica. Istoria 




locului este una din cele mai bogate si mai 
interesante din lume. Tn Paleoliticul timpuriu 
(300.000 - 30.000 T.H.) acolo a locuit Tn 




multe imagini rarmase sunt ale animalelor pe 
care le vana (Altamira, Moro, Lapita). 
Strabon mentioneaza ca prim rege al 



Erytheii (insula la sud de Spania, 


Tnconjurata 




s^Hania 


tB ^~""-^- 








V 








J w 




V 




9m ^P* s 




PK 




'SEPTA 









de Okeanos si unde era legendara gradina a 
Hesperidelor) pe uriasul Geryon, eel cu trei 
capete, pazit de un caine cu doua capete, 
care avea grija de turmele sacre de vite si 




era fratele cainelui Cerber. In registrul 
mitologic, acela care a pastrat eel mai vechi 
set de informatii al umanitatii, Geryon face 



347 



parte dintre atlanti - o lume ciudata si pe 
care grecii vor Tncerca s-o absoarba - 
Herakles i-a ucis pe Geryon si cainele sau 



si apoi arabii si tiganii au definit 




iar Zeus i-a prefacut Tn constelatii (vezi 
Cainele Mare din Orion). Tnucidide 
pomeneste legendara cetate Tartessos, a 
carei civilizatie era un model pentru 
Mediterana si istoricii considera ca primul ei 
strat apartinea pelasgilor, iar urmatorul 
fenicienilor. Limba poetilor ei Tnca n-a fost 
descifrata. E de mentionat ca Lapita, sit 
arheologic Tn Spania (stratul culturii 
megalitice), este si numele civilizatiei Lapita 
a aborigenilor din Australia, al lapilor 
(laponilor) din nord, iar Lapiti se numesc si 
cei doi frati din care grecii considera ca se 
trag ei Tnsisi. Tntre granitele Spaniei de azi 
se afla Tara Bascilor, unde traiesc vorbitorii 
unei limbi izolate, fara nici o asemanare cu 
alte de pe pamant, se crede ca erau pelasgi, 
care au aproape toti grupa sangvina zero si 
locuiesc Tn zona muntoasa a Pirineilor. 
Numele Peninsulei Iberice vine de la Iberia 
Mare, aflata Tn zona de formare a popoarelor 
indo-europene dintre Marea Caspica si 
Marea Neagra. Dar acestea au fost migratii 
tarzii, ale popoarelor marii, Tmpinse spre 
vest de alte triburi, care veneau din Asia. 
Coloniile feniciene, berbere, grecesti, celtii, 
cucerirea romana (Tmparatul Traian era 
nascut pe pamantul Spaniei de azi), vizigotii 



samblul cultural pe fondul caruia s-a format, 
dupa secolul al Vll-lea d.H, poporul spaniol. 

Sparta - sau Lacedemonia (secolele XI IV 
T.H.), cum o numea Homer, a fost o cetate 
stat a Greciei antice aflata Tn Peloponez si 
Tntemeiata de dorieni (care veneau dinspre 
Epir si Macedonia - macedonenii Tnsisi erau 
triburi dorice). Acestia au trebuit sa-i supuna 
pe pelasgii dn zona si, mai ales, sa ia 
muntele lor sacru, Taygetus, dincolo de care 
se afla Messenia, pe care au cucerit-o Tn 
secolul al Vll-lea T.H. (acesta este si numele 
stramtorii Messina care separa Peninsula 




Italica de Sicilia, numita de colonistii greci 
astfel dupa numele Messenei pelasgice). 
Influenta pelasgilor Tn cultura spartana a fost 
evidenta: erau razboinici, viata sociala 
respecta coduri foarte precise (structura 



348 



piramidala condusa de o oligarhie militara, Tn 
varful careia se afla un tiran - numele 




aniei s-a modificat Tn epocile moderne, dar 
Tnceputul termenului a fost acolo), copiii erau 
selectati de la nastere sa fie sanatosi, cei cu 
dizabilitati erau ucisi. Victoriile spartane 
olimpice Tn lumea antica erau unanim 
cunoscute. Spartanii au cucerit i nsulele Marii 

*/'J SrYMI'llALK 




Egee, au Tntemeiat Liga Peloponeziaca si au 
fost capabili sa biruie - folosind o strategie 
ingenioasa - la Termopile (razboiul 
peloponeziac), cu armata lor de hopliti (mai 
ales perechi de homosexuali), Imperiul 
Persan, Tntr-o batalie absolut inegala: grecii 
aveau pana Tn 2000 de oameni, persii 
40.000. Acest fapt a si pus capat avansului 
persilor catre Europa, dupa cum, pe Dunare, 
avansul lor („Darius al lui Histaspe", spunea 
Eminescu) a fost oprit de daci. Pantneonul 



spartanilor era dominat de Ares, zeul 
razboiului si de Artemis (ca la frigieni), zeita 
vanatorii. Femeile spartane erau egale Tn 

drepturi cu barbatii, 
homosexualitatea - 
mai ales printre 
hopliti - si 

lesbianismul erau 
unanim admise si 
folosite pentru 

apararea cetatii. 
Regele avea 

deopotriva puteri 
laice si religioase 
asupra cetatii (si la 
daci cele doua 
puteri erau egale). Lycurg (numele 
Tnseamna „cel care alunga lupii", iar lupul 
era simbolul triburilor scitice), spartanul, a 
conceput institutiile politice din Sparta si ele 
au fost preluate apoi Tn Tntreaga lume 
greaca. 

Spartacus - trac (probabil rege), nascut la 
sfarsitul secolului II T.H. sau Tnceputul 





secolului I T.H. pe coasta Dalmatiei. Luat 
prizonier de romani si devenit sclav; a fost 
dus la scoala de gladiatori de la Capua. Tn 
73 T.H. s-a revoltat, Tmpreuna cu mai multi 
gladiatori traci si celti si a fost ales 
conducatorul revoltei. A provocat cea mai 



349 



mare rascoala a sclavilor pe care a 
traversat-o Imperiul Roman. Rasculatii s-au 
reunit pe muntele Vezuviu si lor li s-au 
alaturat numerosi alti nemultumiti, astfel 
meat numarul revoltatilor a atins 120.000. 
Cu aceasta adevarata arrmata Spartacus a 
propus sa se obtina ajutorul bascilor spre a 
trece Alpii Tnspre zonele libere. Celtii n-au 
fost de acord si s-au separat Tn 72 T.H. de 
Spartacus. Acesta a mers spre sud, fara a 
putea fi Tnfrant de vreun comandant roman, 
a cucerit provinciile Lucania si Bruttium, 
Tncercand sa ajunga pe coasta adriatica si 
sa captureze corabii cu care sa se Tntoarca 
Tn Tracia. A fost prins si ucis Tn 73 T.H. Dupa 
uciderea lui revolta sclavilor a fost Tnfranta. 

Sri Lanka (Ceylon) - insula aflata Tn sud- 
estul Indiei. Geologic face parte din 




subcontinentul indian, care s-a alipit Asiei 
dupa ce s-a desprins din Gondwana. Cele 
mai vechi semne de locuire au o vechime 
cuprinsa Tntre 500.000-300.000 de ani si 
este vorba despre urmasii lui Homo Erectus, 
care traiau Tn pesterile din sudul insulei. 
Omul de Balangoda, care este eel modern, 
existent si astazi, are pe insula o vechime de 
30.000 de ani (Epoca de Piatra, care aici 
Tncepe cu 16.000 de ani mai devreme decat 
Tn Europa). Acolo au ajuns, Tn valuri 
succesive, triburi din Malaya (Naga, tamili ca 
religie), din India (deva si kalinga, cele din 
urma alungate de Ashoka eel Mare, 
buddhisti ca religie), din Asia (yakka, arieni) 
si din Africa (din Cornul Africii. De altfel 
comertul cu regatul Punt si Egiptul prin 
intermediul nabateenilor este istoric atestat 
si el refacea drumuri cu mult mai vechi. Se 
crede ca Tn Sri Lanka se afla originara cetate 
Tarshish). Vechea existenta a insulei a 













-^ 


\M 









ramas Tn memoria umanitatii pentru ca acolo 
au fost edificate primele gradini irigate ale 
lumii si cu multe cascade artificiale, asimetric 
si foarte rafinat facute (la Sigirya, ceea ce 
Tnseamna piatra rosie, pe o suprafata de 
130 ha). Nu India, ci China antica a inspirat 
construirea acelui „oras interzis" pe locul 
unei vechi manastiri buddhiste, deasupra 
unui monolit vulcanic (asemanator cu 
monolitul australian). Intrarea Tn palat se 
facea printre labele unui leu gigantic, simbol 
solar si imperial. 



Srivijaya - vechi regat malaezian (Tn 




sanskrita sri Tnseamna print - vezi si Sri 



350 



Dva ravati 
■• ' MDn ix" 




\ 

Khmer Champa ; 

lni * ur ' ihiibni,.* " 



D 



Cambodia rh 3mrj j£& 
ginning w25l* SOUTH CHINA SEA 

Centur J raids,' 






INDIAN 
OCEAN 






Legend 

■ Srrrijdyan center of power pJ«p« 

■ Important site 

i UNDA 
Manimum extent of BrifijayaSTIUUT 
Sea under 5 ri?\\ayan control 

^ Srrrijajan expeditions 

i£ Battle 




' 



Dfcnp 
" " * * « I i>h 

Ecrobiidiir*! Pral 
G«r*rdj*a 

Sailendra 






Lanka - vi[s] Tnseamna spirit, iar Jaya este 
numele unui zeu) fondat de o dinastie 
javaneza care a dominat Sumatra (azi 
Indonezia, unde atestarea vietii umane are o 
vechime de un milion si jumatate de ani), 
alte insule din Asia de Sud-Est si o parte din 
Peninsula Malacca (Malaezia). Surse 
chinezesti antice confirma ca acest regat 
mosteneste unul si mai vechi, regatul 
Kantoli. El a integrat pana Tn secolul al VI I- 
lea d.H. regatul Malayu, stramtoarea 
Malacca, Marea Chinei de Sud, Marea Java, 
stramtoarea Karimata, Ceylon (Sri Lanka), 
insulele Java, Sulawesi, Moluccas, Borneo, 
Philippine, arhipelagul Sulu, insuele Visaya. 
Capitala regatului era Palembang, un port 

foarte important 
al lumii vechi, 
care controla 
comertul dintre 
China, India, 
Asia, Asia Mica 
si Africa. Chiar 
si Imperiul 

Khmer i-a fost 
tributar Tn mai 
multe randuri. 
Tn total a 
controlat 14 
cetati-stat si, 
pana Tn veacul 
al XV-lea, a 
avut 15 vasali. 
A atins maxima 
bogatie si 

stralucire Tn 




veacul al Xll-lea. De altfel, chiar numele 
Tnsemna „stralucirea victoriei". 

Stonehenge - constructie megalitica 
edificata Tn Anglia Tn perioada 3100 



N 









vu, * 



f i t . 

t 3 f *« 



iff 

it % 

^ i ^ 

\ \ ' 



o o ° 



■ • o 



** 



4 %L^t, 






\ 






< 



?i i 






■-V s i* 



wv 



// /• 



(Neolitic) - 1600 T.H. (Epoca Bronzului), Tn 
sase etape distincte. A fost asezata pe locul 
unei construct^ paleolitice, datand din 
mileniul al Vlll-lea T.H. Analiza 
radiocarbonului indica faptul ca primul, Tn 
ordinea timpului, a fost cercul exterior, cu un 
diametru de 110 m. Tn lungul lui au fost 
descoperite morminte si ce considera ca 
toata incinta avea un rost funerar, legat de 
cultul Soarelui. Deoarece acest cere are 
practicata dechiderea unui drum care duce 
la raul Avon, iar dincolo de rau a fost 
descoperita o constructie Tn oglinda, zidul de 
la Durrington Walls, specialistii sustin ca era 
vorba de un rit de trecere din lumea celor vii, 
peste, rau, Tn lumea celor morti (v. Taj 
Mahal). Satul celor vii se afla la Durrington 
Walls, pe o suprafata circulara de 160 de 
mile (si 9 locuinte au fost excavate). 




Celelalte trei incinte, ca si altarele si pietrele 
de sacrificiu tin de felul cum avea loc ritul de 
traversare. Numeroase legende s-au tesut Tn 
jurul acestei constructs care nu este 



351 



singulars pe Pamant si nici chiar Tn Anglia, ci 
tine de un Tntreg strat de civilizatie (ex. 
Carnac, Tn Franta). Tn Anglia a fost asociata, 
mai ales Tn Evul Mediu, cu legendele legate 
de Merlin si de evolutia celtilor pe insula. 

Strabon din Amaseia (n. -64 T.H., 
Amaseia, regatul Pont, Asia Mica - m. -23 
d.H., 




Roma) - geograf. Cetatea natala era foarte 
aproape de tarrmul Marii Negre (Pontul 
Euxin), iar bunicul dinspre mama a fost unul 
din marii dregatori ai lui Mithridates al Vl-lea 
(eel Mare). Si-a Tnceput studiile la Nysa 




(Asia Mica), avandu-l maestru pe 
Aristodemus (preceptorul fiilor lui Pompeius 
din Caria), care conducea doua scoli de 
retorica, una la Nysa si alta Tn Rhodos si Tsi 
baza exemplele pe opera lui Homer, ceea ce 



va ramane si o preferinta a lui Strabon. La 
20 de ani a plecat la Roma si a devenit 
elevul lui Xenarchus (aristotelician) si al lui 
Athenodorus Canaanitul. Tn intervalul celor 
peste douazeci de ani cat a studiat, a si 
calatorit Tn Armenia, Corint, insulele Marii 
Egee, pe Nil (la Philae), Tn Kush, Etiopia. A 
fost influentat de predecesorii sai, mai ales 



Strabo 

About 25 BCE 




de Erathostenes din Cyrene si Hipparchus 
din Nicea. A intentionat sa continue istoria 
lui Polibius, dar a lasat o lucrare cu mult mai 
impresionanta: Geografia, Tn 17 volume, cu 
o harta a lumii cunoscute pana Tn acel 
moment de catre greci si romani. Este 
notabila atentia cu totul deosebita pe care o 
acorda Peninsulei Iberice si cetatilor ei, ca si 
mentionarea faptului ca lumea continua si 
dincolo de Gibraltatr (Stalpii lui Hercules), Tn 
Atlantic (Marea Exterioara). Lucrarea lui a 
fost intens folosita Tn Imperiul Bizantin. Este 
considerat parintele geografiei ca stiinta. 



Sudan - v. Etiopia, Egipt 



Sufism - dimensiunea interioara, mistica a 
islamismului, caracterizata prin ascetism si 
meditatie drept cai de purificare a sufletului 
si de pregatire a omului pentru viata viitoare, 
de accesare fara intermediari a lui Allah 
Tnsusi. Originea sufismului este pantheismul. 
O serie de profeti deschid calea omului catre 
Allah (Dumnezeu). Printre ei se afla si lisus, 
ca si Baiazid. Maestrii acestei Tnvataturi se 
numesc sufi. Cel mai cunoscut a ramas Ibn 
al Arabi (nume la nastere AN Muhyidin 



352 




Muhammad). Sufismul a influentat, Tn Evul 
Mediu, scrierile specialistilorm iudaism. 

Sukothai - v. Thailanda 

Sumatra - v. Sivirijaya 

Sumer- v. Akkad, Chaldeea 

Sunchoniathon - istoric fenician care a trait 
la 2300 - 2200 T.H. Tn Tyr, Fenicia (iar alte 
surse spun ca era din Berytus - azi Beirut), 
adica pe vremea razboiului troian si a scris 
trei lucrari folosite, traduse si rarmase gratie 
grecului Philos din Byblos (tot Fenicia), 
preluat de Flavius Josephus, Eusebius din 
Cesareea si Porphirius. El descrie 
evenimente Tntamplate Tnainte de Potop si 
imediat dupa, adica felul Tn care s-a 
structurat lumea dupa Potop. Autorul spune 
ca si-a bazat scrierile pe textele secrete 
sapate Tn piatra templelor feniciene, pe care 
le-a copiat calatorind de la un templu la altul. 
Aceste lucrari sunt: Theologia (care a stat la 
baza mitologiei grecesti, dar si a Vechiului 
Testament), Cosmogonia dupa Taautus din 
Byblos (fenician, la egipteni numit Toth si 
zeificat), acela care a inventat alfabetul, dar, 
mai ales, care a pastrat pentru restul 
timpurilor mitul Dragonului sau sarpelui de 



apa, semn major al tuturor mitologiilor lumii. 
A treia lucrare ar fi fost Istoria, care ar fi 
relatat nasterea noilor semintii (prin urmare 
Herodot din Caria n-a folosit pentru prima 
oara Tn lume cuvantul istorie). De pilda, 
despre cabiri se spune ca erau de origine 
feniciana. Daca filosoful fenician a existat ori 
nu, alte indicii nu exista Tn afara faptului ca a 




fost citat si tradus de urmasi, iar datorita 
crestinismului perpetuat pana Tn epocile 
moderne ale civilizatiilor lumii. 

Sunnit- v. islamism 

Susa- v. Persia 



Samanism - alaturi de animism, cea mai 
veche practica religioasa a omului, 
cunoscuta Tnca din Paleolitic (atestata 
arheologic acum 30.000 de ani). Ea consta 
Tn conducerea tribului de catre un pastor 
religios, samanul, care stabilea conexiuni 
Tntre fiinta umana, Lumea Cerului si Lumea 
Subpamanteana. (Un fel de Sumeru-axa, 
adica muntele magic al vietii avant la lettre). 
Tn acest scop era ajutat de spiritele plantelor 
si animalelor, dintre toate fiindu-i mai 



353 




apropape animalul care reprezenta totemul 
tribului. Deoarece primele forme de 
samanism au existat Tn Siberia, si de acolo 




s-au raspandit pe toata planeta, eel mai 
vechi totem al triburilor a fost lupul, motiv 
pentru care omul l-a si Tmblanzit (cainele). 
Motivul acestei adevarate calatorii spirituale 
a samanului - si, prin el, a tuturor - era 
vindecarea de boli si de orice fel de rele. 
Este important de observat ca toate religiile 
samanice se raportau la sarpele magic, 
care-l lega pe om de Cer si de celelalte 



regnuri ale vietsii pamantene si care, definit 
Tn termeni mitologici, era uroboros, iar Tn 
termeni stiintifici este lantul ADN. Potiunile 
medicilor medievali Tsi au originea Tn 
practicile samanice. Toate religiile politeiste, 
de la cea tibetana, la buddhism, la Grecia 
Antica, la Egiptul vechi, la greci, romani, 
maya si incasi Tsi au originea Tn samanism. 
Dupa aparitia religiilor monoteiste toate 
popoarele au pastrat obiceiuri (pe langa cele 
absorbite de iudaism, crestinism, islamism) 
traditionale, rituri care indue ideea ca la 
origine se afla practici samanice. La romani 
obiceiul mastilor si dansul calusarilor au o 
astfel de origine. 

Sarpele - v. Uroboros 

§iit-v. islamism 



Tadjikistan - teritoriul tarii de azi, aflata Tn 




Asia Centrala, fosta republica a URSS, 
Tnvecinata cu Afganistanul, Uzbekistanul, 
Kirghistanul si China. A fost locuit continuu 
Tnca din Paleoliticul timpuriu de triburi proto- 
iranice. Primele cetati stat din Asia Centrala, 
Sogdiana si Bactriana (iranice), din mileniul I 
T.H., au avut Tn cuprinsul lor parti din 
Tadjikistanul de azi. Din secolul al VI-leaT.H. 
spatiul a fost controlat de persi, pentru 



354 



putina vreme, apoi de Imperiul Hephtalit 
(hunii albi, care erau triburi turco-mongole, 




secolele V-VI d.H.) si de hanatele turcice 
din estul Asiei. Tadjicii vorbesc persana si se 
considera ca Tntemeierea statului e datorata 
dinastiei persane samanide (secolul al X-lea 
d.H.), care a trecut de la zoroastrism (religie 
ariana) la islamism, dupa ce Tnca din veacul 
al Vl-lea teritoriul fusese ocupat de triburi 
turcice. Totusi, Tn trecutul si mai Tndepartat, 
a nivel de triburi, istoria este mult mai 




complexa. Dupa cum atesta Mahabharata, 
istorie scrisa de indieni cu 500 de ani T.H. 
(dar care cuprinde evenimente Tncepand cu 
3500 T.H.), cea mai veche atestare a locului 
este regatul Kambodja, al triburilor 
Kambodjas, originare din Pamir si care se 
Tntinsesera Tn Transoxiana (fiind si la 
originea Bactrianei si Sogdianei), Tn 
componenta careia au intrat Tnsa si 
tocharienii, care erau sciti din Asia Centrala. 
Kambodjas s-au Tntins si spre sud-estul 
continentului, unde se afla astazi 
Cambodgia. Zona a fost cucerita de 
Alexandru Macedon, apoi, Tncepand cu 
perioda seleucida, a alcatuit, pentru 200 de 



ani, regatul greco-bactrian. Relatiile 
comerciale au mers Tn directia sud, fiind 
foarte active cu China veche Tnca din secolul 
al ll-lea T.H. Din secolul al IV-lea d.H. a facut 
parte din Imperiul Kushan, apoi din Imperiul 
partilor. 

Tamo - triburi indigene care locuiau Tnainte 
de venirea lui Columb Tn Americi, Tn 
Bahamas, Antilele Mari si Mici. La origine 
triburi amazoniene care au traversat Tn 




canoe Marea Caraibilor. Vorbeau 
arawcana. Construiau din frunze case 
rotunde si erau organizati Tn comunitati de 




eel mult 10 case, cu o incinta centrala pentru 
ritualuri. Erau samanici, spiritele samanului 
erau predecesorii tribului, iar principalii zei 
erau al navigatiei (Yucahu), reprezentat prin 
sarpele de apa si broasca testoasa si zeita 
fertilitatii (Atabey). Considerau ca, la origini, 
Soarele si Luna au iesit din pesteri. Au lasat 
numeroase petroglife si picturi rupestre. 
Cultivau bumbacul, ardeii, tutunul, cartofii. 
Dupa cucerirea spaniola a Americilor Tn 
veacul al XV-lea aceasta civilizatie a 
disparut. 

Taj Mahal - mausoleu, una din cele sapte 
minuni ale lumii, construit la Agra, statul 
Andra Pradesh, Tn India, de Shah Jahan 
(„regele lumii") dupa moartea iubitei sale 
sotii, Mumtaz Mahal, care se maritase la 21 



355 



de ani, avea 39 de ani si nascuse 14 copii. 




Mausoleul a fost construit Tntre 1632 si 
1653. Jahan a fost unul dintre mogulii - 
conducatori islamici mongoli ai unor spatii 
fundamental buddhiste, imperiul mogul 
ocupa 90% din India de azi (luase 
conducerea Tn 1628). 20.000 de oameni au 
lucrat la edificarea lui. S-a construit pe 




fundamentul lui templu dedicat zeului indian 
Shiva, dar este o sinteza de religii si culturi 
unica Tn lume. Constructia a Tnsemnat 
Tncheierea unor milenii de lupte care 
macinasera lumea, cu mesajul jubirea 
Tnvinge totul, inclusiv trecerea timpului". 
Arhitectul sef al proiectului, Ustad Ahmad 
Lahori, era persan, arhitectul gradinilor, Raja 
Man Singh din Amber era indian, caligraful 



care a realizat Tn piatra uriasele texte 
coranice, Abd ul Haq, era iranic din Siraz. 
Mai multe modele ale lumii vechi au fost 
cunoscute si folosite la arhitectura 
mausoleului, templelor si gradinilor care 
alcatuiesc complexul: mausoleul lui Timur 
Lenk din Samarkand, eel construit de 
mogulul Humayun pentru sotia lui la Delhi, 
ca si moscheea construita, tot la Delhi, de 
Jahan Tnsusi, cunoscuta sub numele Jama 
Masiid. Pietre pretioase si semi-pretioase, 
bambus si marmura au fost aduse din colturi 
Tndepartate ale lumii (China, India de sud, 
Tibet, Afganistan, Sri Lanka, Arabia, Yemen, 
Persia), folosind pentru transport o mie de 
elefanti. Complexul e Tnconjurat din trei parti 
de ziduri crenelate, e construit din caramizi, 
iar a patra latura e dechisa catre raul 
Yamuna. Filosofia si cosmogonia chineza, 
persana, islamica si indiana si-au dat mana 

pentru a oferi o 
sinteza si o copie 
pamanteana a 

L^^— ' — ^ mentionat ca 

n if r ^> OiiH palatul alb care 

I JUv^ psJL _ este mausoleul ce 
! s '- L, _ :> I se oglindeste Tn 

rau (apa trecerii 
din lumea celor vii 
Tn lumea celor morti, ca Tn samanism), este 
doar jumatatea realizata a constructiei. 
Dincolo de rau urma sa fie construit un palat 
din marmura neagra, o replica Tn oglinda a 
celui alb, astfel meat Ying si Yang sa se 
poata Tntalni pe suprafata eterna, dar 
Tnselatoare a apei. Numai ca, fiul lui Jahan, 
Aurangzeb, Tngrozit de cheltuielile 



WW 




uriase, l-a pus pe tatal sau sub paza Tn fortul 
Agra (pe ferestrele caruia putea vedea 
palatul, dar de unde n-a mai iesit niciodata). 
Atat palatul, cat si gradinile, au forma 
patrata, simbolul cifrelor, asa cum Tl stirm de 
la chaldeeni, ne spune ca aceasta era forma 
perfectiunii. Decoratia executata din 
marmura sculptata ca si din intarsii din pietre 



356 



pretioase, are nu doar motive geometrice, 
cum o cerea Islamul, ci si pasari, flori, 
dragoni si elefanti (ca Tn China, Persia ori 
India). Luna de pe cupola mausoleului se 
sprijina pe un trident (simbol acvatic al 
Tnceputurilor umanitatii, dar si simbolul 
zeului indian Shiva). Cele patru minarete de 




la colturi nu au decat un rol decorativ, fiind 
vorba de un mausoleu si nu de o moschee. 
Tn ce priveste gradina, fiecare sfert al 
patratului era Tmpartit Tn 16 parti, unde se 
aflau flori diferite, separate de alei. Tm 
mijlocul gradinii era o fantana (centrul 
Paradisului islamic), asa cum Tn centrul 
mausoleului se afla cenotafurile celor doi: 
Jahan si Mumtaz. 

Talmud 

Tamerlan - v. Timur Lenk 

Tamili - populatie de origine dravidiana 
aflata Tn sud-estul Indiei (statul Tamil Nadu), 
Andra Pradesh (India, locul unde se afla 
Agra si celebra Taj Mahal), Singapore si Sri 
Lanka (Tn tamila Eelam, ca si Elam din Asia 
Mica, regat dravidian la origini). Cuvantul 
Tnseamna „cel bland" si este opus fata de 
Naga (cei rai, simbol: sarpele de apa ori 
dragonul), aceia cu care dravidienii au 
luptat, dupa cum marturisesc textele culturii 



sangam. Limba pe care o vorbesc, tamila, 
este cea mai raspandita dintre limbile 
dravidiene, vorbita astazi de 52 de milioane 
de oameni. Pe teriotoriul Indiei au fost gasite 
mai mult de 55.000 de inscriptii Tn aceasta 
limba, Tncepand cu 3800 T.H (60% din total). 
Cea mai recenta descoperire, din 2005, a 
Tnregistrat 160 de morminte cu vase pictate 
Tn rosu si negru (ca Tn civilizatia minoica din 
Creta) si cu texte scrise Tn interiorul lor. 
Tamila descinde din proto-dravidiana si face 




i„ i» i_ |„ i^ [. 

parte din acelasi grup cu limbile vorbite Tn 
Malaezia (Malaya), Indonezia, Thailanda, 
Cambodgia, Mauritius, Reunion, Birmania, 
Vietnam, insulele Fiji, Java, Guyana, 




Surinam, Trinidad-Tobago, Maldive, Africa 
de Sud. Tamila are 12 vocale si 18 
consoane, multe dentale, dar nu face 
distinctia - ca si chineza - Tntre surde si 
sonore (t/d, drept care Tsi spun damilas; c/g, 
s/z), cunoaste fenomenul rotacismului 



357 



(existent si Tn romana veche: de pilda Tn 
Maramures se spunea bire pentru bine) si 
fenomenul eliziunii (ca Tn franceza sau 
italiana), pozitia cuvintelor Tn fraza e fixa (ca 
Tn latina ori limbile germanice), verbul se 
pune la sfarsit. Are diftongi ca si limbile indo- 
europene. Numeralele 10, 100, 1000 sunt 




diferite ca notatie de restul sirului de cifre. O 
gramatica a limbii, Tolkappiyam, se 
pastreaza din secolul al Vlll-lea T.H, are trei 
carti, fiecare cu 9 capitole. De pilda 
substantivele se Tmpart Tn rationale (oamenii 
si zeii) si irationale (animalele, plantele, 
obiectele). Flexiunea se face prin sufixe. Nu 
exista articol, nu de face deosebirea Tntre 
adjectiv si adverb. Vocalele erau, Tn 
majoritatea cazurilor, subTntelese si nu 




scrise (ca si Tn alte limbi vechi: persana, 
araba, slavona). Astfel grupul dm (a-d-a-m) 
Tnsemna sange (de acolo Adam - „cel rosu", 
Andaman - Insula Rosie). Cea mai veche 
literatura si arhitectura a subcontinentului 
indian este de origine dravidiana. Evidenta 
de locuire Tn actualul spatiu ocupat de tamili 
dateaza din Paleoliticul Superior (500.000 
de ani) si este datorata lui Homo Erectus, 
care a lasat civilizatia megalitica. Se pare 
ca, Tn lungul riftului afro-asiatic (linia dintre 
placile tectonice a Africii si Indiei), a existat 



Tn timpii preistorici o punte de legatura a 
uscatului dintre sudul Africii si subcontinentul 
indian. Neoliticul, care Tncepe Tn 7000 T.H. 
(Homo Sapiens are o vechime de 70.000- 
50.000 de ani Tn India, iar Tn spatiul tamil de 
34.000 de ani), a fost caracterizat prin 
dezvoltarea agriculturii, Tnsotita de un sistem 
de irigatii. Vedele au fost initial scrise Tn 
tamila si s-au raspandit Tn toata India (care 
vorbea sanskrita). Religia tamila a avut la 




origini teme umaniste: raportul omului cu 
sinele, cu ceilalti si Cosmosul. Shiva 
(asimilat de hinduism) este la origini un zeu 
intratm India pe filiera dravidiana, iar dansul 
lui exprima felul cum zeii acestui ciclu al 
civilizatiei au Tnlaturat o ordine anterioara a 
Universului pentru a construi alta, Tn care 
omul sa poata trai. Bodhidarma, fondatorul 
miscarii Zen din China, era tamil. Derivata 
din acest fel de religie, literatura tamila 
(epopeile si poemele) era una simbolica, 
mitologica, unde realitatea cotidiana 
(razboaie, portrete de personalitati), care 
face chiar substanta literaturii, era transpusa 
Tn simboluri. Acest fapt a devenit pentru tot 
ciclul civilizatiilor omenesti ulterioare esenta 
literaturii ca domeniu, diferenta ei specifica 
fata de istoria propriu-zisa. Literatura 
sangam (a treia perioada) mentioneaza 



358 



Pandya (tara veche - pomenita si de grecul 
Megasthenes Tn Indica, tara care avea relatii 
comerciale cu Egiptul ptolemeic si Roma - 
romanii numeau Poms pe cei din Pandya, 
dupa cum scrie istoricul chinez Yu Huan Tn 
secolul al Ill-lea T.H.), Chola (tara noua), 
Chera (tinutul muntilor) si Palava (rarmura 
desprinsa din clanurile initiale si care s-a 
Tndreptat spre nord). Mahabharata a preluat 
texte din scrierile tamile. Trebuie 
mentionata, Tn acest registru, scrierea 
Kalittokai, eel mai vechi text de istorie 
cunoscut, unde este descris continentul 
disparut, patria originara a dravidienilor, 
numit Kumari Nadu sau Kumari Kandam, 




localizat Tn Oceanul Indian cu zeci de mii de 
ani Tnainte de notarea evenimentului 
disparitiei lui (scufundarea a fost post - 
glaciatiune, acum 16.000 de ani, punctul ei 
rasaritean fiind Insula Pastelui, unde vechea 
scriere rongorongo Tnca n-a fost descifrata). 
Ramayana indiana mentioneaza si si ea 
Pandya, Ckola si Chera. Aceste regate au 
Tnsemnat sfarsitul culturii sangam si 
Tnceputul uriasei miscari a „argonautilor" 
dravidieni de colonizare a planetei (epoca 
imperiilor: Pandya, Chola, Pallavi) si 
Tntalnirea cruciala cu arienii veniti dinspre 
nord. Dansul si muzica (aveau instrumente 
de percutie, orga, nai, instrumente de 



coarde) au mers Tn acelasi sens, exprimand 
nu stari interioare, ci raporturi de inserare a 
omului ca entitate Tn univers. Aveau o 
muzica monofona cu variatiuni. Numele 
celor mai buni muzicieni si celor mai 
importante compozitii au fost mentionate de 
vechile scrieri tamile. Arhitectura tarmila a 
Tnceput prin sculptarea pesterilor ori a 
muntilor Tn forma de temple si statui, adesea 
monolit (renumite sunt templele de la 
Mamallapuram). Acest fapt va fi vizibil pana 
Tn civilizatiile crestine, prin chiar felul cum a 
Tnceput crestinismul. Calendarul dravidian 
Tncepea pe 14 aprilie si avea 12 luni. Se 
conducea dupa constelatii si secolul tamil 
avea 60 de ani (baza de calcul 6 a fost 
folosita si de chaldeeni si o mostenim prin 
numaratoarea Tn duzini de 12, masurarea 
circumferintei cercului Tn 360 de grade, anul 
de 12 luni, zodiile). Comunitatile erau 
organizate dupa modelul Ur - adica 
totalitatea clanurilor, numite Kudu - si se 
tinea evidenta scrisa a rezervelor de hrana 
si pasilor de facut pentru obtinerea fiecarei 
recolte. Cea mai importanta sarbatoare era 
Maattu Pongal, sarbatoarea laptelui si a 
fertilitatii, unde evenimentul major era lupta 
cu tauri (se practica Tn civilizatia minoica si 




se mai practica si azi Tn Creta si Spania), 
apoi cea dedicata Zeitei ploii (Maariymmam, 
devenita la crestini fecioara Maria, pe filiera 
sermita). Ptolemeu stia despre tamilii 
dravidieni si-i pomeneste Tn Geografia sa, 
indicandu-le tara pe harta. De altfel comertul 
cu ei se facea - prin Nabateea - cu Axum si 
alte cetati din Etiopia, iar prin Creta cu 
romanii. Vechii tamili erau Tmpartiti Tn cinci 
clanuri: vaelir (agricultorii), malavar 
(crescatorii de animale), kadambar 
(padurarii), thiraiyar (marinarii) si naagar 
(pazitorii de granite, cei ce luptau cu naga, 
printre formatiunile militare una era 



359 



specializata Tn arte martiale, care - se pare 
- acolo s-au practicat prima oara, Tnainte de 
a fi devenit sport national Tn Japonia). 
Totalitatea acestor clanuri facea asezarea 
(numita Ur, precum Ur Tn Chaldeea, unde 
Nabu-Kudur-Usur - Nabucodonosor 
babilonianul - Tnsemna: Nabu - zeul 
destinului, care anunta si scria soarta 
muritorilor calatorind pe un dragon Tnaripat, 
venerat pana Tn Babilon, devenit Hermes la 
greci si Mercur la romani, deoarece Tn 
astrologie era legat de planeta Mercur - 
Tnsemna reunirea tuturor clanurilor - kudu - 




2,315-tfl 






>£C 












&g?cj l <2i£D&2\* 



•fT.fi i* 



?yo<^ 



&x 



V.3- 



ormate din mai multe Ur - adica usur -sub 
conducerea unui rege agreat de Cer - Nabu, 
care era, ca Shiva pentru buddhism, o 
Tntruchipare pamanteana a Zeului - adica o 
liga a cetatilor), iar ideea de casta, Tn India, 
de acolo vine. Tamilii sunt populatie 
protejata Tn India, dar perioada britanica a 
Indiei nu le-a recunoscut nici pe departe 
vechimea de civilizatie deoarece crea un 
ascendent folosit de nationalistii tamili pentru 
ase separade India. 

Tantrism - v. buddhism 

Taoism - sau daoism, veche doctrina a 
cunoasterii Tn China antica (limba chineza 

nu 

deosebeste t 

de d). Dao 

Tnseamna 

drum, cale. Iar 

doctrina 

cuprinde 

^ w metoda, calea 

^^* * 2 *f P e care 

■ ib trebuie sa 

mearga omul 

pentru a parcurge viata Tn acord cu lumea, 




dar fara a-si pierde identitatea. Doctrina 
propune cooperarea dintre fiinta si sensul 
de miscare al lumii naturale. Cele patru 
elemente fundamentale ale lumii - apa, 
aerul pamantul si focul sunt studiate Tn 
proprietatile lor utile omului. Artele martiale 
preiau miscari ale animalelor care se apara 




prin atac. Lumina si Tntunericul, adica 
principiul masculin si eel feminin al vietii 
(Ying si Yang) conlucreaza pentru ca fiinta 
urmana sa-si poata urma calea de integrare 
Tn Cer (Tn Univers) si ambele principii se 
afla Tnscrise Tn fiecare om, indiferent de 
sex. Tn sine, doctrina e fara legatura cu 
morala si a aparut ca reactie la buddhism, 
incapabil sa apere zona penetrata pe de o 
parte de indo-europenii ajunsi Tn Asia de 
sud-est, pe de alta de valul migratiilor 
central-asiatice. Ambele, buddhismul ca si 
taoismul, Tsi au originea Tn religia 
dravidienilor. 

Tarhuntassa - cetate hittita Tnca 



360 



neidentificata arheologic, aflata la sud de 




Hattusha, cu rol foarte important Tn Epoca 
Bronzului (din secolul al XV-lea T.H.), 
datorita pozitiei sale fata de Marea Egee, 
linia majora de trecere a tuturor migratiilor 
venite dinspre Rasarit si care voiau sa 
atinga Mediterana. Numele ei provine de la 
zeul eel mai important al hittitilor, zeul 
furtunii (Tarhun, Tarhunt, Tarhunta, zeu la 
fel de mare ca si la dravidieni). Deriva din 
limba hatti, unde se spunea Taru. Despre 
originea lui mitologia hurritilor spune ca 
este fiul lui Kumarbi, care, la randul lui, era 
fiul zeitei Anu, regina zeilor si zeita Cerului, 
a Constelatiilor. Ea a nascut, de 
asemenea, pe Tigris (zeul fluviului Tigru). 
asemanator cu acela din 
lui Hesiod legat de filiatia 



Mitul este 
Theogonia 




%*('''? iA\\m vj<i^$ 



Uranus-Cronos-Zeus. Principalul merit al 
zeului Tarhunt a fost acela de a fi luptat si 
de a fi biruit pe llluyanka, dragonul de apa 
(al carui nume vine din proto-indo- 
europeanul illu (cam bab-illu = Babilon) si 
sanskritul aka, la origini ahu, dravidian, 
care Tnsemna sarpe. Illyanka aminteste de 
pronuntia lliada, deoarece Hattusha era de 



fapt Willusha, unde w era aspirat si se 
pronunta ca i lung. Mai multi regi din 
Hattusha s-au numit Tarhunta. Cat despre 
numele cetatii, terminatia - assa este si ea 
dravidiana si confirma faptul ca, venind 
dinspre Golful Persic si urcand pe Tigru si 
Eufrat, au aparut navigatori dravidieni 
(v.Tamili) care s-au amestecat Tn lumea 
foarte colorata etnic a Asiei Mici. 
Tarhuntassa a devenit capitala Imperiului 
Hittit Tn veacul al XV-ea T.H., fiind mutata, 
la sfatul augurilor, de la Hattusha, de catre 
Muwatalli al ll-ea. Fiul lui, Mursili al Ill-lea, 
a mutat Tnapoi capitala la Hattusha, dar i-a 
conferit Tarhuntassei un statut aparte - 
cetate-stat condusa de un rege - Tn 
protejarea granitelor Imperiului. 

Tarhuntassa a purtat lupte cu Partha 
(Pergamonul), dar si cu egeenii veniti din 
insule, ba chiar, ulterior, cu imperiul Hatti 
Tnsusi. Tn cetate se vorbea hurrita, o limba 
ne-indo-europeana, dar una care, alaturi 
de luwita (indo-europeana).era o limba 
oficiala a imperiului. Se scria atat cu 
hieroglife anatoliene, cat si Tn cuneiforme 
akkadiene. 

Tarshish - numele unei cetati mentionate 
pe larg Tn Biblie, capitolul Geneza, Tn 
legatura cu regele Solomon, care primea de 




acolo, cu o corabie ce venea la trei ani o 
data, pauni si fildes. Avand Tn vedere faptul 
ca paunii erau o marfa indiana, de acolo 
primeau pauni si regii Axumului, iar Ophirul, 
de unde corabia aducea (prin portul 
Srivijaya, despre care, tot Tn Bilie, capitolul 
profetilor, Isaiia spune ca vorbeau, ca si 
Ophirul, limba evreilor) de asemenea aur, a 
fost identificat cu Philippinele, trebuie sa 
Tntelegem ca legatura semitilor cu patria de 
origine, a dravidienilor, Tnca nu se pierduse. 



361 



Plato vorbeste despre Atlantis - fiindca 
Tarshish Tnsusi tinea de Jumea noua" a 
dravidienilor, cea veche fusese chiar 
Atlantisul, ca o cetate unde palatul era facut 
din fildes, aur si argint, existau gradini 
minunate, canale, corabii, temple, chiar si un 
hipodrom. Modelul Atlantisului platonic era 
Tarshish. De asemenea, Haran, tatal lui Lot 
din Biblie, primea si el marfuri din Tarshish. 
De altfel, primii apostoli ai crestinismului, 
cautand al Xlll-ea trib al semitilor, eel 
pierdut, s-au Tndreptat tot spre India. Tn plus, 
este mentionat parintele originar al triburilor 
evreilor, Heber, de la care le vine si numele, 
ca avand doi fii: Peleg si Yoktan. Regina 




Sheba a amoritilor si Ophir se trag din 
acesta din urma. Tn mitologia greaca 
Tarshish era nepotul lui laphet, titanul. Nu 
este deci Tntamplator ca multi istorici, bazati 
pe asemanarile lingvistice din inscriptii, au 
identificat Tarshishul ba cu Tarsus, Tn 
Crimeea, ba cu Creta regelui Minos, ba cu 
regatul tyrenienilor (etruscii), ba cu 
Tartessos ori Carthagina. Poate ca toate au 
o legatura de origine cu Tarshishul din zona 
dravidiana a Indiei si cu Ophirul, Tn sensul ca 
au fost, lamceputuri, colonii dravidiene (v. si 
Srivijaya, Tamili). 



Tartessos - cetate 
si port antic la 
varsarea 
Guadalquivirului 
(atunci Tarterssus) 
Tn Mediterana, pe 
tarrmul andaluz al 




Spaniei de azi. A fost fondat cam la 80 de 
ani dupa razboiul troian, de catre refugiati 
din zona, pobabil din Asiria, care ajunsese 
tributara fenicienilor. Nu vorbeau o limba 
indo-europeana. Aveau scriere silabica, iar 




civilizatia era foarte avansata fata de restul 
Peninsulei Iberice. Scrierea era 
asemanatoare cu a etruscilor si cu a 
civilizatiei minoice. Faceau comert cu 
Insulele Britanice (de unde se aducea 
cositor) si colindau Mediterana pana Tn 




rx 



■ MantofflfiiEM 

j ArcadBinnuMbadeTvieuas 



Marea Egee. Mai multi regi ai cetatii s-au 
numit Arganthonios, nume etrusc la origini, 
unde arcnti Tnsemna argint, deoarece 
argintul se exporta Tn mod deosebit. Cetatea 
a cazut Tn mainile cartaginezilor (colonisti 




fenicieni care voiau sa preia rutele 
comerciale ale Tartessosului) si a disparut 
din veacul al Vlll-lea T.H, iar pe locul ei s-a 
edificat Carpia (insula Carpathos se afla 



362 



Tntre Creta si R(h)odos, era o extensie a 




cu coarnele Tntoarse, 
originar al triburilor. 



care a fost semnul 



culturii minoice), Mare Carpathicum era 
numele Marii Egee, iar Muntii Carpati atesta 
o migratie din aceste insule spre nord. Au 
existat triburile dacice ale carpilor). Populatia 
tartessiana a continuat Tnsa sa existe, 
romanii o numeau turtedana, iar limba pe 
care o vorbeau era tartessiana. V. Carp. 



Tartaria - numele unui sit arheologic de 




langa Alba lulia, unde s-au descoperit, Tn 
1961, trei tablete din lut ars, de mici 
dimensiuni (amulete) care aveau gravate pe 
ele o scriere necunoscuta, dar 

asemanat 

oare cu a 

tablitelor 

gasite Tn 

Serbia - 

cultura 

Vinca. 

Datarea 

radiometri 

ca a 

atestat o 

vechime 

de 5500 

de ani T.H. si ar fi cea mai veche scriere 
cunoscuta pe pamantul Europei. Ea 
seamana cu scrierea de Tnceput din Sumer 
si cu vechea scriere minoica din Insula 
Creta. Pe una dintre amulete se vede capra 




Tasmania - insula aflata Tn sud-estul 
Australiei si care a facut parte din stravechiul 




Map of Tasmania 

Nho'^vng the boundaries; 

of tribal areas at the time cf contact* 

8-ised on L Ryan, The Aboriginal Tasmantans 



continent Gondwana. In toate perioadele 
post-glaciatiune ale istoriei Pamantului s-a 
ridicat nivelul apelor planetare cu cateva 
zeci de metri, astfel meat puntea care lega 

insula de 

continent si 
facea din ea o 
peninsula a 
disparut, locul 
devenind o 
stramtoare. 
Existenta vietii 
omenesti Tn 
Tasmania este 
atestata din 
urma cu 

150.000 de ani. Dar, Tn mod continuu, 
aborigenii loeuiese din Pleistocen (50.000- 
35.000 T.H.). Pesterile Tasmaniei au cele mi 
vechi petroglife din lume, ilustrand viata 
marina si animalele crescute Tn conditii de 
izolare (astfel, acolo a trait tigrul tasmanian, 
un marsupial care sermana cu un caine, 
disparut definitiv abia la sfarsitul veacului al 
XlX-lea). Exista pesteri Tn care s-a dovedit 
existenta urmana prin noua straturi 
suprapuse de sedimente, adica Tn intervale 
de timp care se Tntind foarte mult Tn trecut. 
Tntreaga colonizare a insulei cu actualii 




363 



aborigeni s-a facut pe calea apei, Tn 
ambarcatiuni al caror mestesug s-a transmis 




pana Tn prezent. Aborigenii tasmanieni sunt 
marunti ca statura (pana Tntr-un metru si 
jumatate barbatii), negroizi si vorbesc o 
limba care a fost considerata la Tnceput 

izolata, apoi s-a 
descoperit marea 
asemanare fata de 
palawa (de altfel i se 
si spune palawa 
kani, unde kani 
Tnseamna limba, iar 
aborigenii Tnsisi Tsi 
spun palawa), ceea 
ce indica faptul ca 
sunt la origine 
dravidieni, iar familia 
limbilor tasmaniene, vorbita de toate triburile 
de pe insula, se alatura grupului vorbit Tn 
insula Andaman, Papua-Noua Guinee, 
Melanezia si Timor, nefiind limbi din grupul 
ausronezian, ca la aborigenii 




D. ^ 




■■K m 






fife ^Bk r 


\ 

n A t, I *° 1 

DarwinL-^J ° "^m 
CraterH#T ics. / 


M 


\ rC\ii k """* n, [^B 


: 



britanice, care a Tncercat aducerea 
aborigenilor la nivelul prezent de civilizatie, 
ei sunt astazi pe cale de disparitie. Trebuie 
notificat faptul ca, acum 820.000 de ani, pe 
pamantul Tasmaniei a cazut un meteorit 
foarte mic, dar care a dislocat mii de tone 
din sol, a creat actualul crater Goethe si a 
solidificat siliciul prefacandu-l Tn sticla, 
folosita de aborigeni din cele mai vechi 
timpuri si pana azi. 

Tassili n'Ajjer - lant muntos din Sahara, 
Africa, Tn sud-estul Algeriei, astazi pare 




australieni, ci indo-pacific. De altfel Palawa 
apare Tn vechile scrieri tamile ca una din 
ramurile tamililor. Din cauza stapanirii 



national. In berbera Tnseamna Podisul 
Raurilor si, Tn timpii preistorici, au existat 
cursuri de apa pe care berberii Imperiului 
Garamantes Tnca le mentioneaza. Dar zona 
este si geologic interesanta, deoarece, fiind 
Tn lungul marelui Rift african, are munti de 
Tncretire care dateaza chiar de la formarea 
continentului. Vechimea omului Tn zona este 
de trei milioane si jumatate de ani 
(Australopithecus Africanus). Specii rare se 
animale si plante (mirt si chiparos) sunt 
adapostite Tnca pe platou. Evidenta migratiei 
de populatie din zona de azi a Africii de Sud 
(populatia nguni, triburile san, bosimanii) Tn 
perioada preistorica (Tn perioadele de racire 
a climei, datate acum 150.000 - 100.000, 
70.000 - 50.000 si 35.000 - 25.000 de ani) 
o da arta rupestra. Miile de pesteri de la 
Tassili N'Ajjer, cu peste 15.000 de desene si 
basoreliefuri, ca si inscriptii berbere, sunt 
dovada Tndelungatei existence a civilizatiei 
preistorice, de la 9000 T.H. la 2000 T.H. Tipul 
uman este acelasi cu al migratiei africane 
spre India de sud-est si de acolo Tn 
Thailanda, Australia si Tasmania (femeile cu 
posteriorul bine pronuntat si bustul 
impresionant, asa cum au fost si statuetele 
din Punt, Cipru ori din cultura Vinca, Serbia 
si Tripolje, Basarabia Tn Paleoliticul inferor). 
Este tipul negroid cu trasaturi mongolice, 
mic de statura, care se regaseste si Tn alte 
insule ale Oceaniei. Exista mai multe 
perioade ale artei practicate la Tassili n'Ajjer: 



364 



prima perioada este a saparii, direct pe 




piatra muntelui, Tn pesteri, dar si pe 
suprafetele exterioare ale masivelor 
muntoase, a animalelor - girafe, antilope, 
porci mistreti, elefanti, rinoceri, stramosul 
salbatic al caprei si taurul salbatic, disparut 




faceau obiectul vanatorii. A doua perioada 
este a capetelor rotunde, numita astfel dupa 
aspectul extraterestru al figurilor umane 
(pentru prima oara apare pictat si omul alb 
alaturi de eel negru), ceea ce denota un stil 




cu 5000 de ani T.H. - care traiau Tn zona si 



artistic, prezentmca din 6000 T.H. si specific 
doar pentru Tassili n'Ajjer si cateva oaze 
apropiate. A treia perioada (4500-2500 T.H.) 
cuprinde desene gravate si pictate (cu ocru) 
deopotriva si este numita a boului si caprei, 
animale domesticite si folosite de om. Tn 
aceasta perioada au aparut si vasele din lut 
ars, de obicei rotunde, decorate cu motive 
geometrice, dar si cu animale si oameni. A 
patra perioada este a calului, tine Tn principal 
de civilizatia berbera Garamantes, foarte 
avansata atunci. Deoarece clima permitea 
folosirea calului si a carutei, ele apar figurate 
Tn desenele rupestre (Tnceputul acestei 
perioade a fost 3500 T.H.), urmata curand de 
perioada camilei, aparuta odata cu 
desertificarea zonei (3000 T.H. si Tnsotita 
uneori de inscriptii tuarege) din lungul 
Tropicului Capricornului. 

Tatari - v. Turci 

Tatuaj - cea mai veche forma de exprimare 
a ritualurilor si credintelor, transpusa artistic 
Tnca de cand a Tnceput existenta constienta 
a omului ca fiinta, prin diverse picturi 
aplicate diect pe corp. Tn Africa, Australia si 
toate insulele Oceaniei, Tn Asia (din Siberia 
pana Tn Extremul Orient), Tn cele doua 
Americi, Tn Europa, aceasta forma artistica 
de exprimare a credintei a fost prezenta si 
este strans legata de samanism. Mult mai 



365 



putin se poatevorbi jtespre_ea Ja popoarele 




I . . . 

ndo-europene, mai tarziu aparute Tn timp, cu 
baza de formare Tntre Marea Caspica si 
Marea Neagra. Grecii Tnsa au preluat arta 
tatuajului de la persi, iar romanii de la greci. 




n Britania pictii chiar au ramas Tn istorie cu 
numele dat de pictarea trupului. Tatuarea se 
facea prin incizarea pielii cu un desen, iar 
urma inciziei era umpluta de coloranti 
naturali, obtinuti din pamant, de obicei oxizi. 
Existau tatuaje speciale pentru casatorie, 
pentru fete tinere si femei maritate, pentru 
luptatori, pentru vanatori si pescari, pentru 
trecerea la pubertate, pentru a marea 
totemul animal al tribului, adica apartenenta 
la un grup, o entitate colectiva (mai ales Tn 
civilizatiile precolumbiene). Uneori cei care 




nu luptau, 

femeile si 

copiii, se 

tatuau Tn semn 
de sprijin, 

pentru a spori 
energia celor 
plecati la lupta. 
Alteori tatuajul 
unui corp era o 
adevarata 
istorie 
transpusa 
artistic: de 

pilda la triburile 
maori din Noua 
Zeelanda pe 
trupul sefului 
de trib era 
transpus mitul Creatiei, spre a fi Tnvatat de 
supusi. Mai tarziu, Tncepand cu Egiptul antic, 
tatuajul a avut o semnificate senzuala, 
erotica si astfel a ramas pana astazi (cu 
exceptia societatilor tribale, unde el are Tnca 
functiile initiale, de exprimare a practicii 
rituale). 

Taurus -v. Caucaz 

Telchines - au fost la Tnceput noua frati si 
locuiau Tn insulele Rhodos, Creta si Cipru 
(Antaeus, Argyron, Atabyrius, Chalcon, 
Chryson, Hormenius, Lycus, Megalesius, :9 
Mylas, Nicon, Simon, Zenob). Apar Tn 
mitologia greaca drept foate buni metalurgi, 
fii ai Thalassei (Marea Mediterana) si ai 
Pontului (Asia Mica), titani din generatia lui 
Poseidon si a Ciclopilor. Aveau capete de 
caini si aripi de delfin Tn loc de brate. Fiicele 
lor au fost zeitele lalysa, Linda si Kamira. Au 
fost asociati cu mitul Atlantidei, cu Lapitii si 
cu migratia ajunsa dinspre India Tn zona 
Mediteranei Tn urma Potopului, traversand 
ASIA Mica. Ei ar fi facut tridentul titanilor 
Poseidon si sceptrul lui Cronos, ambele 
arme rituale, din metal si tot ei i-ar fi Tnvatat 
pe oameni artele. Sora celor noua frati, 
Halia, a fost sotia lui Poseidon. 

Tell Amarna- v. Egipt 

Telmun -v. Dilmun 

Tengri - v. Mongolia 



366 



Tenochtitlan - v. Aztec 

Teotihuacan - sit arheologic aztec, fosta 
cetate a perioadei clasice a civilizatiilor pre- 
columbiene din America, aflata Tn partea 
centrala a Mexicului de azi. Cetatea a fost 




edificata Tn jurul unul complex din mileniul I 
T.H., foarte asemanator ca tip de ritual cu 
acela practicat la Angkhor, Tn Asia de Sud- 
Est. O piramda a Soarelui si una a Lunii, 
zeitati supreme, iar Tntre ele un Drum al 
Mortilor, al trecerii de la Lumea de aici spre 
Lumea de dincolo. Un templu al lui 




Quezalcoatl (Sarpele cu Pene), simbol al 
umanitatii care a reusit sa se reconstituie 
dupa Potop, ca si splendide fresce ale Marii 
Zeite Paianjen, basoreliefuri si sculpturi Tn 
stil geometrizant, semnaleaza deja viitoarea 
cultura a toltecilor. 

Thailanda - tara din Asia de Sud-Est, care 
a facut parte din arealul geologic numit 
Sundaland, care a existat acum 190 de 
milioane de ani si cuprindea Java si toate 
insulele din Pacific pana la limita actuala a 
continentului asiatic, suprafata de pamant 
care s-a afundat si a iesit de mai multe ori 
din ape de-a lungul timpului. Tot din punct 
de vedere geologic, zona Thailandei 



apartine asa numitei Centuri Alpide, care 
dateaza de la formarea continentelor si 
cuprinde marile lanturi muntoase ale 
Eurasiei: Pirineii, Alpii, Apeninii, Atlasul, 
Carpatii, muntii Dinarici, Rodopii, muntii 
Caucaz, Zagros, muntii din Iran, Hindu 
Kush, Himalaia, muntii din sud-estul Asiei. 



Munda 




Rahnaik 



Nicoba 



Austroa sialic 
Languages 



Toti sunt munti de Tncretire, rezultati Tn urma 
frecarii placilor tectonice a Eurasiei pe de o 
parte, Africii, Arabiei, Indiei si Australiei pe 




de alta. Centura de foe a Pacificului, activa 
pana astazi, prin vulcani activi si mari 
cutremure Tnsotite de tzunami (Sumatra, 
Java, Flores, Bali, Timor), este expresia 
faptului ca frecarea dintre aceste placi 
continua. Acest fapt a favorizat migratia 
marilor primate si a omului inclusiv, din 
Africa Centrala, unde se considera ca a 
aparut ca specie (Tn lungul riftului african), 
pana Tn Europa, Asia Centrala si de acolo 
spre sud. Aceasta prima migratie, situata cu 
doua milioane de ani Tn urma, a fost a lui 
Homo Erectus (Tnaltimea pana la 1,4 m). 



367 



Prezenta lui este arheologic atestata pe 
pamantul Thailandei, Tn urma cu doua 
milioane de ani si el este creatorul culturii 
Paleoliticului de Tnceput Tn Tntregul 
Sundaland, ca si Tn lungul Riftului African, 
lanturile muntoase ale Europei (Andalusia, 
Neghev, Grecia - bazinul Mygdonia - 
Himalaia; Carpatii n-au fost studiati din acest 
)unct de vedere) $i Africii de Nord, ca si Tn 




China de Nord si Thailanda, Laos, Malaezia. 
Contemporan cu Homo Erectus, dar pe o 
linie paralela, era Gigantopithecus 
(subspecie de Australopithecus), care avea 
3,1 m Tnaltime, dupa cum o confirma partile 
de schelet (bucati de craniu, falange, dinti, 
osul numit radius) gasite. Homo Sapiens a 
venit Tn Thailanda pe calea apelor, dinspre 
Australia, la origini, evident, tot din Africa. 
Thailanda, ca si toata Sundaland, a fost o 
zona de ciocnire Tntre Homo Erectus si 
Homo Sapiens, studiul ADNmc atesta o 
combinatie a celor doua ramuri. Bogatia 
umana a Thailandei nu este egalata decat 
de locuri Tnvecinate din Asia de sud-est, 
unde arheologic existenta continua a lui 
Homo Sapiens este atestata din urma cu 35 
de mii de ani. Analiza ADNmc indica o sursa 
sino-tibetana, intrata prin Taiwan (si care a 
ajuns pana Tn Australia) si una indiana, din 
Burma (nord-estul Indiei), unde e posibil ca 
oamenii sa fi venit dinspre sud, din zona 



dravidiana (Tamil Nadu). Tn partea de nord a 
Thailandei de azi sunt considerati aborigeni, 
ca Tn toata Asia de sud-est, mon-khmerii, iar 
Tn partea de sud, indigene sunt triburile 
mani, cu pielea de culoare neagra, dar figura 
mongoloids, mici de statura. Acestea din 
urma au populat Tntreaga Sundaland. 
Acestor argumente sustinute arheologic li se 
alatura argumentele lingvistice, deoarece 
limba palaungica, a thailor care au dat 
numele tarii, este una de legatura Tntre limba 




?■?!.■ :nr ...•■n -. '.:■:■■:■.'.. cud if.:: 

C TlJQ£ 





i.o. i : m 




Mr 


'""*& 




T ' 


^^ 


$~* ' ^^ 


Bittv *■ "^a 


K^- 


t:t^i'J 



Jaiu 3ftat, Jpfdejjj^n'j. 



Fis.2. Petiiile toc-]^c-f Pals;eoliiMc period. ii^jji&d 3* Teuziioj niimTP" firimfi hy T> ^n 

H3ekera^..(uppej; HorduLd remsuiT fbiuici iiiC inns, narueda? ?etu^ Msuu'Euidcla) ar.d 
fen.iu/1 ir. Iudcoiejia uamed. £■> Java M.'ui. 



khasi, vorbita Tn Burma si limba khmerilor. 
Trebuie de asemenea mentionat faptul ca 
triburile karen, venite din Tibet, au ajuns 
pana Tn Taiwan si au migrat apoi Tn Tntreaga 
zona. Erau Karienii albi si karienii rosii, dupa 
culoarea pielii, si ambele grupuri etnice 
exista Tn Thailanda pana astazi. A existat si 
o migratie de Neolitic spre vest a acestor 
triburi, regatele Mani si Caria (de unde era 
Herodot) din Asia Mica au pana azi origini 
necunoscute. Tn sfarsit, trebuie mentionat 
faptul ca atingerea constiintei identitare a 
Thailandei atinge secolul al Xlll-lea d.H., 
cand regatul (apoi Imperiul) Sukhotai 
reuseste sa puna capat stapanirii zonei de 
catre Imperiul Khmer. Odata cu acest fapt a 



368 



aparut si scrierea proprie, iar animismul a 
fost Tnlocuit treptat, Tn timp, cu buddhismul, 
devenit unica religie. 

Thales din Milet (n.635 T.H. Milet, Ionia - m. 
543 T.H. Milet, Ionia) - unul dintre cei sapte 
mari Tntelepti ai Greciei antice. lason, eel 
plecat Tn cautarea Lanii de aur, era tot din 
Milet. Coloniile grece sti de la Marea Neagra 




t=r: :■:;■;:; .:::■:.■ 

a 

HTZT:.-^::!- '. = - : .I7 : : :n- 




au fost ale Miletului si constituirea lor este 
contemporana cu existenta lui Thales. La 
origini fenician din Beotia. Educat ca tanar Tn 
spiritul pederastiei, una din marile forte ale 
antihitatii, la fenicieni ca si la greci (elita 
militara era constituita din cupluri stabile Tn 
Beotia, Sparta, Carthagina, Theba, falanga 
lui Alexanu Macedon, romanii au Tncercat, 
cu Tmparatul Heliogabalus, venit din Orient, 
sa introduca Tn imperiu acest obicei, dar n- 
au reusit), a Tnfiat un nepot si l-a crescut. A 
studiat mitologia, astronomia si stiintele Tn 
Egipt. A fost proprietarul preselor de ulei din 
Milet, a militat pentru reunirea tuturor 
cetatilor ioniene Tntr-o federatie, pentru a se 
putea apara mai bine de persi. Fondator al 
filosofiei si stiintelor europene (astronomie, 
trigonometrie, geometrie, stiintele naturii). 
Anaximandru (tot din Milet) a fost elevul sau, 
iar Pythagoras, elevul lui Anaximandru, a 
fost trimis de profesorul lui la Thales si 
acesta l-a sfatuit sa studieze Tn Egipt. 
Contributia lui Thales Tn materie de filosofie 



a fost o contraofensiva la mitologia de tip 
egiptean si la mitologie Tn sens larg, 
deoarece a Tncercat asezarea domeniului Tn 
perspectiva raspunsurilor pe care el trebuia 
sa le dea realizarii nemijlocite si problemelor 
ei. Omul si cauzele lucrurilor, nu zeii si 
mitologia devin centrul filosofiei. De altfel, 
cautarea cauzelor lucrurilor si nu evadarea 
Tn mit a generat unda viitoare a filosofiei 
grecesti si, plecand de la ea, a filosofiei 
europene si universale. Din acest punct de 
vedere ciclul actual al civilizatiei omenesti 
purcede de la grecii antici Tn sens larg si de 
la Thales Tn sens restrans. Aristotel l-a 
considerat pe Thales marele sau model si 
de la el ni se pastreaza biografia maestrului. 
De altfel, marele punct de ruptura care 
separa Grecia antica de propriul ei trecut 
mitologie - iar mitologia era, Tnainte de 
Herodot, un mod de transmitere chiar a 
informatiei istorice - si o aseaza la originea 
lumii moderne, atunci s-a produs, gratie lui 
Thales. Cauza primordiala a vietii nu era, 
pentru Thales, datorata zeilor, ci unui 
element fundamental: apa. Stiintele naturii 
au demonstrat dupa mai bine de un mileniu 
acest lucru, dar intuitia fundamentals! a fost 
atunci si ea i s-a datorat. Tn ce priveste 
matematica, a considerat relatia spatiala 
(trigonometria), lungimea, patratul si cubul 
principalele elemente pe baza carora se 
putea constitui Tntreg universul matematicii. 
Pe baza lor, dupa cum scrie Herodot, a 
calculat eclipsa de soare din 585 T.H. 
Sugestia Elementelor lui Euclid se afla Tn 
matematica lui Thales. 



Theba din Beotia - cetate fortificata 




Tntemeiata la jumatatea mileniului doi T.H. de 
fenicianul Cadmus aproape de golful Corint, 
Tn Beotia (numita dupa muntele Boeos, Tn 



369 



Epir), Tntre Megara la sud si Dephi la nord, 




pe locurile unde traiau mai Tnainte triburile 
minyenilor (eolieni dupa limba vorbita, deci 
greci). Locul era strategic ales, deoarece 
supraveghea stramtoarea Corint Tn 
perspectiva intrarii Tn peninsula a triburilor 




doriene. Cea mai importanta contribute a 
Thebei la istoria umanitatii este aceea de a fi 
daruit lumii alfabetul. Tn zona exista scriere 
silabica (Ur, limba akkadiana; amoritii; 
Byblosul Tn Fencia, unde alfabetul fusese 



inventat de Taautos, muzicianul care 
reproducea sunete din natura, devenit Toth 
la egipteni si acela care a dat Tn limbile 
moderne cuvantul tautologie), dar inventia 
lui Cadmus a fost aceea de a fi adaugat 
vocalele langa consoane - singurele folosite 
Tn scrierile vechi - si de a fi obtinut astfel un 
alfabet de 22 de semne, care se identificau 
cu nume 




din arealul comunitatii (casa, boul, capra, 
vanatorul etc.) Ele au fost preluate de greci 
Tn secolul al Vlll-lea T.H. si apoi de romani. 
Numele Thebei a fost dat de Cadmus dupa 
Theba din Egipt, unde traise el Tnsusi, 
revendicandu-se ca urmas de faraon 
(probabil Tl avea Tn vedere pe Amenhotep al 
IV-lea, un faraon canaanit al Egiptului, care 
a vrut sa introduca monoteismul si anume 
credinta Tn discul solar). Theba a fost 
construita cu sapte porti, dupa cele sapte 
Ceruri ale Paradisului (model extrem 
oriental), iar Tn centru era poarta dedicata 
Soarelui, deoarece Cadmus credea ca Tn 
centrul sistemului planetar sta Soarele. Tn 



370 



jurul Thebei s-a format Liga Beotiana, 
uniune a cetatilor mai ales pentru cazuri de 
razboi. Theba a luptat deopotriva cu Atena si 
Sparta (inclusiv aliindu-se cu persii), dar s-a 
aliat si cu grecii cand interesele i-o cereau. 
Cea mai puternica elita militara, Banda 
Sacra, era formata din cupluri de 
homosexuali, dupa model oriental. Si alte 
colonii feniciene au avut asa ceva, a ramas 
Tn istorie Banda Sacra a Carthaginei. 
Acordau mare interes Tngrijirii corpului si 

educatiei 
tinerilor pentru 
a fi placuti 
aristocratilor. 
Hercules s-a 
nascut la Theba 
si cuplul 

Hercules - 

lolaus era 

venerat, cele 
doua scoli 

(gymnasia) ale 
cetatii le erau 
dedicate. Laios, 
locasta si Oedip 
au fost thebani. 
Hesiod, Pindar 
si Plutarh erau 
beotieni educati 
Tn tinerete la Theba. Cetatea a ramas 
importanta pana Tn perioada bizantina, 
deoarece acolo se prelucra matasea adusa 
din Orient. A cazut la conditia de sat Tn 
timpul Imperului Otoman. 

Theba din Egipt - cetate a Egiptului antic, 
Tntemeiata, din mai multe asezari mici, Tn 
2100 T.H (dinastia a Xl-a a Regatului de 
Mijloc) si devenita capitala a Egiptului de 
■ 





Valea Reginelor, aleea cu sfincsi (care era 
un calendar). Principalele edificii au fost 
realizate de arhitectul Senenmut. Thebei Ti 
corespundea pe tarmul Marii Rosii un port, 
Elim (fata Tn fata cu Eilat Tn Israelul de azi), 
edificat de regina Hatshsepsut, care a plecat 
de acolo Tn vizita Tn Nubia, atunci regatul 
Punt (cu care Egiptul facea comert, aceea 
fiind poarta catre Extremul Orient, unde 
nabateenii veneau cu marfuri din Sri Lanka 




si Malaya). Theba Egiptului era dedicata 
zeului Amon Ra, Tntruchiparea Soarelui. La 
venirea hyksosilor Tn Mediterana, Theba n-a 




Sus. Se afla pe locul actualelor Luxor si 
Karnak si cuprindea complexul arhitectonic 
al relatiei dintre vii si morti, dupa care 
functiona civilizatia egipteana. Valea Regilor, 



putut fi atinsa, deoarece era prea departe pe 
Nil. E a ramas capitala Egiptului pana la 
dinastia a XVIII-a a Regatului de Mijloc, 
cand capitala administrative s-a mutat la 
Tanis, Tn delta Nilului, tocmai pentru a putea 
face fata mai usor popoarelor marii, iar 
Theba a ramas marea capitala spirituals a 
Egiptului vechi. Acolo au fost gasite mumiile 
lui Tutankamon, Ramses al ll-lea si reginei 
Hatshsepsut. Tn 663 T.H. cetatea a fost 
cucerita de Assurbanipal al Assiriei. Cadmus 
fenicianul traise Tn aceasta Theba si dupa ea 
a numit noua cetate din Beotia, pe care i-o 
dedicase tot Soarelui si careia Ti vedea un 
rol strategic la fel de Tnsemnat Tn viitor. 



371 



Thera - v. Antikythera 

Thoth - zeul egiptean al scrierii si artelor, 
Tnfatisat ca un om cu cap de ibis ori ca un 
babuin (reminiscente totemice). La origini 
personaj real, fiul lui Mis(o)r, Taautus din 
Byblos, fenician, inventatorul alfabetului, 
dupa cum a scris Sunchoniathon, cronicarul 
fenician. A trait si Tn Egipt (ca si Cadmus). 




Philos, iudeul din Alexandria, care a 
comparat, Tn scrierile sale, mitologiile si 
scrierile culturilor mediteaneene (feniciana, 
ebraica, greaca si egipteana) scrie ca 



■ — —..h^i-.. .. .. . - _ _ -~s^t>-,.-' ; -' ""■"' 






Taautus a fost fiul lui Mis(o)r, nume sub 
care apare Tn Biblie Egiptul (acesta fiind unul 
dintre urmasii lui Noe). Tn Mesopotamia 



inventatorul scrierii fusese Enlil, iar Tn 
Babilon Nebu (Nabu). Grecii au tradus 
numele lui Thoth prin Hermes, deoarece 
cultul lui Thoth era eel mai important Tn 
cetatea Hermopolis. Este interesant de 
observat ca Tn culturile pre-columbiene zeul 
scrierii este Tnfatisat tot printr-un babuin. De 
asemenea, Thoth este, Tn fond, o "deva" (o 
reprezentare, un atribut) al lui Ra, ca Tn 
hinduism, iar triadele zeilor egipteni sunt si 
ele "deva", ceea ce indica o origine orientala 
si monoteista a religiei. 

Thucidide (n. 

460 T.H., Atena, 
Grecia - 
m. 401 T.H., 
Sparta) - istoric. 
Elevul lui 

Anaxagoras la 
filosofie. Era fiul 
unui nobil trac, 
Olorus, si a fost 
el Tnsusi 

proprietar de 
mine de aur Tn 
Tracia. A trait Tn 
epoca lui 

Pericles, dar nu 
era adept al 
democratiei, ci al 
politicii bazate pe conducerea cetatii de 
catre aristocratie. Deoarece a facut ciuma, a 
fost exilat Tn Tracia, la Thassos. Pericles a 
murit tot de ciuma, dar Thucidide a scapat si 
s-a Tntors la Atena. A fost apoi trimis din nou 
la Thassos ca strateg, Tn perspectiva luptelor 
cu spartanii. Deoarece batalia a fost 
pierduta, a fost din nou exilat, dar a plecat Tn 
Sparta. Acolo si-a scris lucrarile. Ca istoric a 
fost adeptul realismului politic si istoria pe 
care a facut-o descria evenimente la care 
participase ori ale caror surse le studiase 
comparandu-le unele cu altele. El este acela 
care a formulat raportul cauza-efect Tn 
procesele social-politice si Tn parcursul 
istoriei ca stiinta. S-a ocupat de ciuma, 
razboi civil, genocid ca evenimente majore 
ale societatilor omenesti cu efecte Tn 
registrul civilizatiei. Principala sa carte, 
Razboiul Peloponeziac, descrie, Tn cele opt 
carti, 21 din cei 27 de ani care au Tnvrajbit 
doua mari cetati grecesti: Atena si Sparta. 




372 



Tibet - eel mai malt podis al planetei, aflat 
Tn Himalaia, la 4900 m altitudine, locuit, din 
vremuri imemoriale, de oameni. Cuvantul 
Tibet vine din araba (limba turcica), unde 
Tnsemna „partea de sus", traducere din 
birmanezo-tibetana, unde Hi-malaya era 
zona de sus, iar Malaya zona de jos a unui 
Tntreg nefixat clar Tn timp, dar dat probabil de 




tipul de populatie. Tibetanii Tnsisi Tsi numesc 
tara Bod (tatal, Pamantul) si alaturi de Gaia 
(Cerul) a facut sa apara viata Tn sens larg si 
oamenii Tn sens restrans. Perioada 
megalitica atesta vechimea de locuire pe 
acest platou malt, dar si faptul ca de acolo s- 
a migrat catre sud (India si apoi Thailanda, 
Malaezia, Vietnam, Laos, Birmania, Java, 
China pana Tn Taiwan si de acolo spre 
Australia). Aceasta a fost, Tn sens larg, 
migratia lui Homo Erectus. Apartenenta 
Tntregului areal la grupul lingvistic tibetano- 
birmanez, ca parte a familiei sino-tibetane, 
atesta originea comuna a limbilor vorbite Tn 
r 




egiunea Asiei de Sud-Est (toate aceste limbi 
obtin diferente semnantice nu numai Tn 
virtutea alfabetului ori ideogramelor, a 
pozitiei cuvintelor Tn fraza ori accentelor din 
cuvinte, ci si Tn virtutea tonurilor cuvintelor: 
urcator-coborator, coborator-urcator etc.). 
Este interesant de stiut ca una dintre limbile 
sino-tibetane din Tibet se numea cariana. 
Religia originara a fost animista si samanica 
(spirite, demoni, zei, cele cinci elemente 



fundamentale ale vietii: aerul, apa, focul, 
pamantul si spatiul), dar cu un mare grad de 
spiritualitate, preluat de brahmanism si 
buddhism. De altfel Gautama Buddha s-a 
nascut Tn Tibet, cu 18.000 T.H. Principiul 
fundamental al acelui samanism era 
reunirea fortei inimii (sufletului) cu forta mintii 
pentru a gasi calea de existenta Tn mediul 
ambiant, adesea ostil, printre oamenii care 




nu toti erau prieteni. Era si calea vindecarii 
de boli si de trecere Tnt-un nou ciclu de 
existenta (Shambala, tara fericirii). Limba 
tibetana are un alfabet propriu, derivat din 
eel Sanskrit, care, la randul lui, provinde din 
eel dravidian. Zona centrala a Tibetului, 
fostul stat Bon, a dat, eel mai probabil, 
migratia din zona Chinei unde s-a format 
Cultura Banpo Tn urma cu 10.000 de ani. Tn 
secolul 8 d.H. Tibetul a atins, ca imperiu, 
maxima extindere, Tntre India si China la 
sud, pana Tn Mongolia la nord. Imperiul a 
decazut dupa secolul al Xlll-lea d.H., cand a 
fost cucerit de mongoli. 

Tihuanaco (Tiwanaku) - v. Bolivia 

Titicaca - v. Bolivia 



Tocharieni - vorbitori ai limbii cu acelasi 




nume (tochariana A si tochariana B, au 
ramas scrise cu alfabet indian brahmi), 
asemanatorare cu limbile din grupul fino- 



373 



ugric, erau destul de diferite Tntre ele (cum 
ar fi italiana si romana), aflati Tn Bazinul 
Tarim si oazele desertului Taklamakan, la 
nord de muntii Tian Shan, pe vechiul Drum 
al Matasii. Atestati documentar din mileniul 
al ll-lea T.H. (surse chineze Ti numeau yuezi 
pe vorbitorii de tochariana A si kushani pe 
cei de tochariana B) si pana Tn secolul al X- 
lea d.H. Erau indo-europeni, Tnalti, blonzi si 
cu pielea alba, rezulat al unei migratii din 




zona de formare, la nordul Marii Negre, a 
limbilor indo-europene, catre Asia, Tn 
mileniul al Ill-lea T.H. probabil ca rezultat al 
Tmpingerii lor spre rasarit de catre noi veniti 
Tn Asia Mica. Strabon credea ca sunt la 
origine sciti - grecii le spuneau saka. In 
zona s-au amestecat probabil cu iranici si 
jokturk, ca si cu chinezi si indieni. Religie 




samanica, apoi buddhista. Au controlat 
comertul din zona si au format un imperiu 
care acoperea suprafata actualelor 
Afganistan, nord-estul Iranului, Uzbekistan, 
Tadjikistan, Turkmenistan, imperiu care-si 
adjudecase fostul teritoriu al Imperiului 
Kambodjas (dupa cum mentioneaza cronici 
tibetane), revenit dupa secolul al V-lea d.H. 
vechilor posesori. Trebuie semnalat faptul ca 




'ytf 



_■■• 



- i 



~£ty<~. 



-HR4^iW 




Tn Mahabharata li s-a spus tuchara, dar nu 
se stie cum Tsi spuneau tocharienii Tnsisi. 
Este important de stiut ca Oxus (Amu Daria 
de azi) si Bactriana le-au apartinut, iar 




chinezii numeau acest regat Daxia. Pentru 
controlul zonei si pentru a para atacurile 
tocharienilor, grecii au facut Imperiul greco- 
bactrian, dar el n-a reusit sa tina piept luptei 
de gherila a triburilor tochariene. Despre 
cultura si civilizatia lor se stiu putine lucruri: 
erau un popor la fel de „ascuns" ca si 
nabateenii. Ca si nabateenii (care luasera de 
la berberi secretomania), aveau un sistem 
subteran de irigatie si pastrare a apei, vizibil 
si azi Tn oaza Turpan si preluat Tn toata aria 
Chinei de nord-est. Cea mai importanta 
asezare pare sa fi fost Loulan (azi Tn China), 
Tnghitit de nisipuri Tn veacul al Ill-lea d.H., 
unde s-a descoperit Tn veacul XX o mumie 
Tnalta, blonda, femeie, numita „frumusetea 
din Loulan". 



Tolteci - populatie precolumbiana care a 



374 



Toltbc Culture 

1 1 T!JI.TIJHi;.\RTl,lMl 

l7e*CASii-A. Tlaxcjjla 


Juii 

N ! / 
s 


1 CANiiwa. PuiatA w^^^-. — 
3. QflCHfri IT2A. YLWhbf- — , ->-~^ / 
■I.Cjwlula.Pu^la ^v / 

5. TiiOiEKAsftj. sr ate t* Mbocq 

6. Tula, Hidalgo NJ 

7. XficiiiTALca. Mo*ELC5 \^ 


\ 




\ 





trait Tn zona centrala de azi a Mexicului. 
Aztecii si mayasii Ti considerau stramosii lor 




mitici. Numele vine de la cuvantul artist Tn 




limba nahuatl (grupul lingvistic aztec) si 
indica sentimentul unanim al 

contemporanilor cu privire la civilizatia care 
a atins amplitudinea unui imperiu Tntre 750- 



1170 d.H. Primii fondatori erau refugiati din 
Teotihuacan. Capitala noii civilizatii era la 
Tolan sau Tula, iar principalul zeu al 
toltecilor a fost Quezalcoatl, adica Sarpele 
cu Pene. Se practicau ceremoniile de 
sacrificare a oamenilor pentru a-i Tmbuna pe 
zei. Au avut un stil geometrizant, iar statuile 
amintesc de acelea din Insula Pastelui. 

Tomis - 

colonie a 

Miletului 
(ionieni) la 
Pontul Euxin 
(Marea 
Neagra), Tn 
Scythia Minor 
(azi 
Dobrogea), 
edificata Tn 
secolul al VI- 
lea T.H., pe 
locul 
Constantei de 
astazi, alaturi 
de alte colonii ioniene (Olbia pe Bugul de 
Sud, atunci Hipannis, Histria, Callatis, 
ambele tot Tn Dobrogea de azi) pentru a 
fortifica dinspre nord apararea contra 
persilor, care atacau cetatile grecesti. 
Modelul cetatii-port Tomis era grecesc, 
agora - cu un splendid mozaic - exista si 
astazi, iar prin acest port a trecut lason cu 
argonautii sai plecati spre Meotida 





(Crimeea) Tn cautarea Lanii de Aur. Cu 
timpul, cetatea a trebuit sa plateasca tribut 
regilor daci, din veacul I T-H. Si mai apoi a 
fost atacata de romani. A fost una din 
primele cetati crestine din Scythia Minor 
(secolele 11-11 1 d.H.), devenita episcopat. 



375 



Tora(h)- v. ludaism 

Totemism - cultul unui 
animal, pasare, obiect 
simbolic (generic numit 
totem), care-l reprezinta 
pe zeul protector al unei 
comunitati omenesti. 

Ursul, lupul, leul, pantera, 
tigrul, sarpele, dragonul, 
ibisul, capra, taurul, 
cocosul, broasca 

testoasa, elefantul sunt 
cele mai cunoscute 
simboluri. Viata triburilor 
din Asia, Africa, Americi 
s-a structurat Tn jurul 
unor totemuri care 
conectau, prin vrajitorul 
care Tntelegea limbajul 
totemic (fiind o interfata 
Tntre Creator si Creat, 
adica omul), conectau 
deci tribul cu 

spiritualitatea zeului. 

Adesea totemul exprima 
si un mod de pastrare a 
informatiei stocate 

tribului. Astfel, pentru 
triburile Ainu din Japonia, totemul era ursul, 
ca Tn Siberia, unde se 
afla una din radacinile 
tribului. Pentru civilizatiile 
precolumbiene totemul 
era Sarpele cu Pene 
(Quetzalcoatl), simbol al 
calatoriei originare pe 
apa, care-i adusese pe 
oameni pe noul 

continent. Exemplul tipic 
al trecerii totemismului 
spre religie este Egiptul 
antic, unde fiecare zeu 
era simbolizat printr-un 
animal ori o pasare 
simbolica. Taurul era Ra 
(Soarele), Toth era 
vulturul. Grecia antica a 
fost aceea care a facut 
transferul de la zeitatile 
reprezentate de totemuri 
la zeitatile cu chip de om. In acesta ordine, 
mai multi eroi greci au ucis animalele 
simbolice si au instaurat pe parmant ordinea 




despre originea 




si lumea omului, care avea Tn Cer o ordine a 
zeilor perceputa la dimensiuni si Tn stil 
uman, deoarece zeii erau chiar stramosii 
istorici ai comunitatii, deveniti aparatorii ei. 

Traci - triburi care acopereau Tn perioada 
4200-3200 T.H. (Epoca Bronzului), conform 
analizei ADNrmc, suprafata dintre Muntii 
Carpati, Marea Egee, Mycene si Troia Tn 




Asia Mica. Mitologia greaca Tl considera pe 
Thrax, fondatorul triburilor, fiul lui Ares, zeul 
razboiului. Existenta aceluiasi ADN a fost 
probata si pentru locuitorii de azi ai 
Dobrogei. Perimetrul a rarmas valabil si Tn 
Epoca Fierului (secolele 10-7 T.H.). Cultura 
Villanova (sec. 11 T.H.), predecesoare a 
culturii etrusce din Peninsula Italica, vadeste 
asemanari cu aceea a tracilor, mai ales Tn ce 
priveste vasele. Tracii vorbeau o limba indo- 
europeana apropiata de a baltilor si de 
tochariana. Dar, Tn vreme ce dacii puneau la 
sfarsitul numelor de cetati particula -dava 
sau -deva (care la indieni Tnsemna Tnfatisare 
partiala si prin delegare a unei parti din 
atributele sacre ale zeului), tracii adaugau, 
cu acelasi sens, particula -para. Erau Tnalti, 
aveau pielea alba, ochii si parul deschise la 
culoare. Tn razboiul troian au fost aliatii 
Troiei, iar Homer nu-i numeste barbari. 
Herodot considera ca era populatia cea mai 
numeroasa a lumii cunoscute de greci, dupa 
indieni si este probabil ca se refera la 



376 



substratul pelasgic al bayinului Mediteranei. 
Aveau cavalerie usoara si infanterie. In 
general civilizatia tracilor n-a fost urbana, cu 
exceptia cetatilor regale (ex. Seuthopolis, 
dar mai ales Perperikon, 12.000m 2 , 
civilizatie megalitica, mileniul 6-5 T.H.), dar 
era o civilizatie de Tnaltime, care valorifica 
varfurile muntoase. Erau buni metalurgi si 
aveau un dezvoltat simt artistic. Cultul 




vechilor traci semana cu acela gasit Tn 
Malta. Astfel, o pestera asezata Tn mod 
natural pe axa nord-sud, din Muntii Rodopi, 
a fost prelucrata manual pentru a Tnfatisa un 
sex feminin. Se afla la o adancime de 22 m, 




are 3 m Tnaltime, In fiecare zi a anului o raza 
de soare patrunde, printr-un orificiu rotund, 
Tn mijlocul pesterii prelucrata ca un pantece 
de femeie si se alungeste sub forma unui 



falus, care Tnsa atinge, doar o data pe an, la 
echinox, peretele din adancime al pesterii. 
Ritualul a existat si Tn orphism. Era vorba 
despre un ritual de nastere si renastere. Tn 
zona Kazanlak din Bulgaria de azi se afla eel 
mai mare sanctuar descoperit al tracilor, cu 
o poarta solara orientata catre apus (Calea 
Mortilor), ca si o adevarata "vale a regilor" 
plina de morminte, iar Tn Serbia de azi, unde 
se aflau triburile tracice ale triballilor, s-a 
gasit un urias complex - Piramida Soarelui 
si Piramida Lunii, eel mai impresionant din 
Europa, dimensiunea Piramidei Soarelui e 
mai mare decat a piramidei lui Keops din 
Egipt. Ca si Tn civilizatia Andronovo de pilda, 




razboinicii eramgropati Tmpreuna cu calul si 
armele. Regele era si mare preot. Surse 
grecesti antice mentioneaza 22 de triburi de 
traci, plus triburile geto-dacilor Tnrudite cu 
acestea. Dintre ele odrysii au creat un regat 
Tntins, reusind reunirea mai multor triburi, Tn 
secolele 5-3 T.H, Tn principal pentru a rezista 
persilor si grecilor care voiau, fiecare Tn 
parte, sa-si asigure granitele dinspre nord. Tn 
razboiul peloponeziac odrysii au fost aliatii 
Atenei, iar Tn perioada elenistica au adoptat 
alfabetul grec pentru scrierea limbii trace. 
Dintre triburile tracice thynii si bithynii au 
migrat Tn Asia Mica si au constituit substratul 
culturii frigiene. Celebra caciula frigiana era 
la origini tracica (de altfel a existat un trib 
tracic numit chiar frigieni). Cucerirea romana 
a Tncercat sa asambleze Tntregul spatiu 
geto-daco-tracic sub umbrela unei culturi 
unitare, dar fara a reusi. Spartacus a fost 
trac, ca si Constantin eel Mare, care, 
oficializand crestinismul Tn orientul Imperiului 
Roman, a provocat ruperea lui Tn doua. 



377 



Traian (nume la nastere: Marcus Ulpius 
Traianus, numele Nerva l-a primit de la 
Tmparatul Nerva; n. 18 septembrie 53, 
Italica, Tn Hispania Baetica, azi Andalusia, 
Spania - m. 8 august 117, Selinus Tn Cilicia, 
devenit Traianopolis) -Tmparat roman. Latin 
ca etnie. Tatal sau, desi nu era nobil, a fost 
senator, apoi guvernator Tn Siria. Traian a 
fost adoptat de Tmparatul Nerva (Tn stilul 
antic grecesc unde exista cultul 
homosexualitatii, dupa cum scrie Dio 



confruntat cu revolte ale populatiilor cucerite, 



The Roman Empire in 1 1 7 AD 




Cassius). A fost general si a aparat frontiera 
imperiului de germani, apoi a fost consul Tn 
Siria. Acolo l-a cunoscut pe Apolodor din 
Damasc, constructorul pe care l-a adus la 
Roma (91 d.H.) si a edificat toate 
monumentele epocii traiane: Forul din 
Roma, podul peste Dunare Tn vederea 
luptelor cu dacii, Columna lui Traian dupa 
Tnfrangerea dacilor, apeducte si poduri Tn 
Hispania Baetica. Principalele sale cuceriri 
au fost Dacia, Imperiul Nabateean, regatul 
Pontului (unde a facut o Tntelegere cu 
crestinii si nu i-a asuprit), Seleucia, iar Tn 
116 a intrat Tn Susa, capitala Parthiei. A 
cucerit Adiabene si toata Mesopotamia cu 
Babilon cu tot, a Tncercat sa-l schimbe de pe 
tron pe regele Armeniei, iar Imperiul Roman 
a atins maxima lui extindere, desi s-a 




Tn principal triburile de traci, geto-dacii si 
evreii. Victoriile au fost serbate la Roma 
printrun festin urias si lupte de gladiatori Tn 
urma carora au murit 14.000 de oameni, Tn 
principal sclavi din teritoriile cucerite. A 
edificat Tn nordul Egiptului (Cairo de azi) 
Noul Babilon (azi sediul Patriarhiei Copte). A 
Tncercat sa refaca drumul lui Alexandru 
Macedon spre Est, vizand India, dar si-a 
Tnceput expeditia la o varsta tarzie si a murit 
pe drum. Principala realizare Tn registrul 
civilizatiei a fost reconstruirea capitalei si, cu 
banii rezultati din Dacia, un program numit 
Alimenta, de hranire si educare minimala a 
copiilor orfani din Roma. Romanii l-au 
sanctificat. Fiul sau adoptiv, Hadrianus, i-a 
urmat la tron. 

Transoxiana - patria originara a triburilor 
iranice, regiunea marginita de Oxus (Amu 




Daria ) la rasarit, Jaraxes (Sar Daria) la 
apus, Lacul Aral la nord si muntii Tian Shan 



378 




la sud, astazi Uzbekistanul, Tadjikistanul si 
sud-vestul Kazahstanului. Numele este 
grecesc si Tnsemna tot ceea ce se afla 
dincolo de Oxus. El traduce o denumire 




persana mai veche. In Transoxiana au 
existat mari cetati (Samarkand, Buckhara), 
aflate pe celebrul Drum al Matasii, adevarate 
oaze Tn Bazinul Tarim. Date scrise despre 
aceasta zona exista din secolul al Vlll-lea 
T.H., cand a fost satrapie sub dinastia 
Achemenizilor si apoi a Sassanizilor. 




Capitala era numita de persi Sogdiana, 
pentru a o deosebi de Bactriana (numita de 
arabi Tocharistan ca regiune, iar capitala ei 
Balckh) aflata mai la sud, tot pe cursul 
fluviului Oxus. Alexandru Macedon a cucerit 
acest teritoriu Tn veacul al IV-lea T.H., apoi el 
a revenit Seleucizilor, iar dupa islamizare 
dinastiei Samanide. A suferit cele mai 
diverse influente culturale: China antica, 
Tibet - influenta buddhista, persana - 
zoroastrismul, tochariana, a regatului Kush 
si Parthiei. Kwarezm si Alania au apartinut 
acestui spatiu al Transoxianei. La nord zona 




era marginita de triburile de masageti 
(sarmati), care se Tnvecinau, la nord-vestul 
Marii Negre cu triburile dacilor (au fost aliati 
contra romanilor). Regina Tomiris a 
masagetilor - pomenita de Mihai Eminescu 



379 



- a luptat cu Cyrus eel Mare al persilor, care 
i-a luat fiul prizonier, iar acesta s-a sinucis. 
Tn batalia finala Tnsa ea l-a prins pe Cyrus si 
l-a ucis. Legenda spune ca toata viata a 
baut vin din tigva lui. Cultura zonei a fost 
uimitoare prin rafinament si sinteza, 
manifestata mai ales Tn privinta vaselor, 
simbolurilor religioase, bijuteriilor, dar si 
arhitecturii si armelor. 

Tribal i - v. Traci 



Trogloditi - nume generic dat de greci 




populatiilor aflate Tn toata lumea cunoscuta 
de ei si care locuiau Tn pesteri. Termenul 
circula Tn literatura de specialitate si azi si 




desemneaza pe oamenii Epocii de Piatra si 
pana Tn Epoca Bronzului inclusiv, care 
locuiau Tn pesteri. Ele nu sunt primul mod de 
locuire al omului. Tnainte de a folosi acest 
habitat, au existat, acum 17.000 de ani, Tn 
zona Canaanului - Sidon, Byblos - locuinte 
de forma ovala (ceea ce dovedeste o buna 
tehnica de constructie, dat fiind ca ovalul era 
realizat din caramizi deptunghiulare; modelul 
a mai existat numai Tn Polinezia), construite 
pe o fudatie de pietre si cu ziduri cam de 1,5 
m Tnaltime. Erau jumatate sapate Tn pamant 
si jumatate deasupra solului. Civilizatia 
trogloditilor a apartinut deopotriva Omului de 




• 



F 




Neanderthal si lui Homo Erectus, iar 
pesterile locuite au existat din China Antica 
pana Tn sudul Australiei, Africa, Europa si 
Americi, explicatia fiind data de racirea 
drastica a climei pe toata planeta. Pestera 
Altamira Tn Spania, pesterile berbere din 
Tunisia, cele din Spania si Franta, civilizatia 
Anasazi Tn America si aceea din Malta Tn 
Mediterana de pilda sunt printre cele mai 
interesante din lume. 



Troia - Tn hittita Willusha, adica lllusha (w 
pronuntat aspirat, ca i), dupa greci llion (dar 
reproducand tot cuvantul arameic El sau II 




care 


msemna 


unic 


si numea, 


n 


sens 


i 




f 




s^Z! 








■ 


i 






^j 








■ • * 


■ 


i 


Ujh] 'iSs 




■ 






' — 1* 


f * 


4$ 




i 


■ 






; - ' 1 


*\y \ £ 


> ■' * 1 ' 




■ 


■ 


J 




/ 






* 


■ 




> 


bJI^g^ 




i 


" nora i 
B • ri... ; , ; i 
WMTmrrtt.1!* 






'^9 




*2m 




i , 








— t — 


_n — 


i i . 




I « 




- 





380 



generic, pe zeu. Era deci, etimologic 
vorbind, Cetatea Zeului). Ghidat de lliada, 
Schliemann a descoperit Troia. Ea se 
compunea din cetati suprapuse Tn timp (Tn 
nurmar de 9, prima fiind din mileniul al Ill-lea 




T.H., iar a IX-a facuta de Tmparatul roman 
Augustus) pe locul Hissarlacului turcesc de 
azi (poetul Ion Barbu spunea Isarlak). 




Homer, Tn lliada, scrie ca acheenii au pornit 
razboi contra Troiei, iar aceasta, aliata cu 
tracii din Dardania (condusi de Anchises, 
tatal lui Eneas, fondatorul latinitatii dupa 
Eneida lui Virgius), frigienii, carienii, lycienii 
si toate triburile din Asia Mica, ca si 
numidieni din Cornul Africii, a rezistat 10 ani. 




Istoricul fenician Sunchoniaton vorbeste 
despre canaanitul Cadmus din Byblos, 
zeificat Tn Willusha (lllusha - v. lliada lui 
Homer), adica Troia. Era vorba despre 




controlul Dardanelelor, Bosforului si 
Propontidei (Marea Marmara) si de comertul 
dintre spatiul trac si Extermul Orient. Acest 
razboi a avut loc, dupa descrierea cetatii si 
nu dupa timpul indicat de Homer, pe vremea 
cetatii Troia VII (secolele 13-10 T.H.), Tnainte 
de invazia dorienilor (1100-950 T.H., care a 

pus capat multor 
cetati feniciene 
din Mediterana si 
i-a asezat pe fiii 
lui Herakles Tn 
Asia Mica), 

Tnainte de invazia 
cimmerienilor 
(sarmati) dinspre 
Asia (Crimeea de 
azi), Tmpinsi la 
randul lor de sciti, invazie care a distrus 




381 



regatul frigian (si i-a Tmpins pe refugiati 
peste Bosfor) si cam odata cu decaderea 
civilizatiei miceniene. Troienii vorbeau luwita 
(limba originara a regatului Arzawa, care se 
cuprindea Tn mileniul II T.H., Lydia si tarmul 
Marii Egee, Efesul de mai tarziu), una dintre 
cele doua limbi oficiale ale Imperiului Hittit. 



Tuaregi -v. berberi 



Tunisia - tara aflata Tn nordul Africii, a carei 
populatie este formata Tn principal din 
berberi arabizati (trecuti la islamism). Tnca 
din Paleolitic a existat acolo o civilizatie care 




© LEXICORIENT Z001 



lasat urme Tn pesterile locuite, ca si Tn 
dolmenele folosite drept morminte. Berberii 
(grecii antici Ti numeau libyeni) au venit Tn 
Sahara (care atunci avea clirma temperata) 
Tn perioada Neoliticului. Erau triburi semitice 
care s-au amestecat cu migratia venita din 
centrul Africii, din lungul Riftului African. Ei 
au dat culoarea si gradul ridicat de civilizatie 
al zonei. Imperiul berber Garamantes a 
durat un mileniu. Aveau sisteme 
performante de irigatii si de conservare a 
productiei agricole, faceau comert, prin 
intermediul nabateenilor, cu China si Sri 
Lanka. Nordul Tunisiei de azi a fost colonizat 
de fenicieni, care au ridicat acolo 



Carthagina. Ea a avut legaturi cu numeroase 
insule din bazinul mediteranei, ca si cu o 
parte a Peninsului Hispanice. Romanii le 
spuneau carthaginezilor puni. Tn acest 
stadiu, vechea religie samanica a locului 
(sexul §i dragostea erau principalele 
referinte, precum Tn vechile regate ale Indiei) 
a fost integrata Tn religia fenicienilor, care, Tn 




Carthagina, considerau ca zeita suprema 
ste Tanit (a apelor, deoarece fenicienii erau 
Tn principal navigatori, dar, prin intermediul 
berberilor, au preluat si o parte din zeii 




Egiptului antic aflat Tn vecinatate. De altfel 
berbera se scria cu hieroglife egiptene, iar 
dupa venirea fenicienilor a fost creat un 
alfabet berber sub influenta celui fenician. 
Acestui nou ansamblu cultural latinii Ti 
spuneau Numidia, iar principalele triburi 
berbere care convietuiau cu punii erau 
maurii, masaesylii si massylii. Acestia din 
urma au fost condusi de regele Massinisa, 
care a Tncheiat acorduri de pace atat cu 
grecii, cat si cu romanii, ceea ce a permis 



382 



patrunderea helenismului pe teritoriul 
regatului berber (dupa al doilea razboi punic, 




Tntre carthaginezi si Imperiul Roman). 
Apuleius a fost berber. Dupa al treilea razboi 
punic Carthagina a fost rasa de pe suprafata 
pamantului, doar Tn pietrele folosite la 
construirea noilor temple romane s-au mai 
gasit semne (o zvastica indiana, fragmente 
de texte Tn arameica ori berbera) ale 
trecutului. Limba berbera se vorbeste si 
astazi, Tn zone compacte ale desertului ori Tn 
munti. Tn rest se vorbeste o limba din grupul 
afro-asiatic. Tipul berber de locuinta si de 
granar se pastreaza Tn Tunisia pana astazi 
si a fost folosit la filmarea unui episod din 
Razboiul stelelor. 

Turanic-v. Iran, Turcia 

Turci - triburi originare din Asia de Nord si 
Centrala, uralo-altaice ca tip uman si care s- 
au amestecat prin migratie cu tipul 
caucazian. Ca leagan originar de formare, 
triburile turcice apatin Asiei Centrale: Altai, 
Tuva, Ural, Mongolia, Kazahstan, Tian 
Shan, rasaritul Turkestanului. Chinezii antici 
le spuneau tur, iar persii le spuneau turanici 
(adica avand pielea Tnchisa la culoare). Tn 



Zend Avesta stramosul, fondatorul triburilor 
turcice este considerat nepotul lui Noe (ca si 
Tn Biblie, unde Turk este fiul lui lapet, frate 
cu Gomer, fondatorul triburilor cimmeriene si 
cu Ashkenaz, fondatorul triburilor scitice). 
Vorbesc o limba din grupul cu acelasi nume 
(turcic), derivat din limbile altaice. La origine 
turca s-a scris cu alfabetul propriu, 
asemanator cu runele, apoi cu alfabetul 
uigur. Prima inscriptie Tn limba turca dateaza 
din 500 T.H. (Kazahstan), dar turcii sunt 
mentionati Tn surse antice chineze din 1328 
T.H. Tari turcice sunt: Azerbaidjan, 
Kazahstan, Kirghizia, Turkmenistan, Turcia, 
Urbekistan, Ciprul de Nord, Tatarstan, 
lacutia, Kabardino-Balkharia, Republica 
Altai, Cercasia, Regiunea Autonoma Uigura 
din China. Comunitati de turci din vremurile 
istorice mai traiesc Tn Iran, Irak, Georgia, 
Bulgaria, Macedonia, Bulgaria, Tadjikistan. 
Tatarii au fost, la origine, triburi turcice 
amestecate cu triburi mongolice si s-au 




format Tn nord-estul Mongoliei, in jurul lacului 
Baikal. Astazi cele mai compacte asezari 
tatarasti sunt Tn Siberia, pe Volga, Tn 
Crimeea (unde se vorbesc principalele 
dialecte ale limbii tatare), dar au migrat 
practic Tn toata Asia, ca si Tn spatiul de 
formare al limbilor indo-europene (Caucaz) 
si Tn Estul Europei, din Polonia pana Tn 
Romania si Bulgaria. Cazacii au fost tatari 
convertiti la crestinism. Prima forma politica 
de organizare a turcilor a fost Imperiul 
Gokturk (secolul al Vl-lea d.H., perioada 
cand au adoptat si islamismul; gok Tnsemna 
Ceresc, al Cerului), care era o confederate 
a triburilor proto-turcice. Ele au fost biruite Tn 
secolul al Vlll-lea d.H. de uiguri, de 
asemenea triburi turcice, puternic influentate 
de persi, fapt care a creat un urias gol de 
putere Tn Asia Centrala si a dus la marile 
migratii ale mongolilor, turcilor si tatarilor. 
Religia originara a triburilor turcice (de pe 



383 



lenisei) a fost samanica, numita de turcii 

. . ^ 




trecute la Judaism si karaitii), dar si turci 



Tnsisi Tengri (totalitatea Universului). 
Arborele vietii Tmpartea Tn trei zone 
universul: Cerul (Tn chineza Tian Tnseamna 
Cer, iar Shan Tnseamna stralucitor), Lumea 
Pamanteana si Lumea Supamanteana. 
Tengri este si numele zeului care conducea 




Cerul, iar samanul, apoi seful de trib, apoi 
hanul, au fost chiar delegatii acestuia pe 
Parmant. Astazi, Tn afara de turcii islamici 
(sunnitii sunt majoritari), mai exista evrei 
islamici (chazarii care erau neamuri turcice 




crestini sau buddhisti (tuva). Turcii otomani 
(care se aflau Tn partea de vest a Chinei si Tn 
Persia) au avut conflicte cu Imperiul Roman 
de Rasarit Tn principal pentru pastrarea 
controlului asupra Drumului Matasii si au 




cucerit Bizantul Tn 1453 d. H., Tntemeind 
Imperiul Otoman. Turcia de astazi este 
urmasa acestui imperiu. Este o tara asezata 
Tn Asia Mica si Europa de sud-est (provincia 
Tracia a Turciei de azi) si Tntinsa pana la 
Muntele Ararat Tn nord, Tnvecinata cu Marea 

Neaqra, Marea Egee si Marea Mediterana. 

"■<■■ — 




Are frontiere cu Ciprul, Grecia, Bulgaria, 
Georgia, Armenia, Azerbaidjanul, Iranul, 
Irakul, Siria. Stramtorile Bosfor si Dardanele 
sunt pe teritoriul Turciei. Ele s-au deplasatTn 
actuala zona de locuire relativ tarziu, printre 
ultimele valuri de migratie (dupa secolul al 



384 



X-la d.H.), dar aveau, pe de o parte, o 
cultura si o identitate definita, pe de alta 
parte au venit Tntr-o zona locuita din 
Paleolitic (locuirea Tn pesteri) si care, Tn 
perioadele Neolitic, Epoca Bronzului si 
Epoca Fierului au dat cea mai importanta si 
variata Tnflorire - sub raportul civilizatiei si 
culturii - din bazinul Mediteranei. Pe actualul 
teritoriu al Turciei a fost cea mai veche 
asezare oraseneasca a lumii (Konya, 7000 
T.H., devenita Tn secolul al Xl-lea d.H. 
capitala Imperiului Selgiucid, care cuprindea 
Persia si Asia Mica, al turcilor selgiucizi, 
dupa numele fondatorului dinastiei), au fost 
o parte a Mesopotamiei cu cetatea Harran, 
unde s-a nascut biblicul Abraham, Imperiul 
Hittit si eel Neohittit (Commagen), Troia, 
Phrigia, Lydia, cimmerienii, Pergamul, 
Imperiul Persan, Imperiul lui Alexandru 
Macedon si al urmasilor lui, Seleucizii, 
Imperiul Roman si apoi Imperiul Roman de 
Rasarit, adica Bizantul crestin. 

Turdetani - v. Tartessos 

Turkana Boy - v. Kenya 

Turkestan - v. Turci 

Turkmenistan - Turci 

Tusci - v. Etrusci 

Tyrageti - v. Geti 

Tyr - v. Fenicia 



Tigani - v. romi 



U 



Ucraina - terioriul de azi ai tarii marginita de 
Rusia, Polonia, Bielorusia, Slovacia, 
Moldova, Romania si Ungaria. A fost 




mentionat prima oara de sursele antice 
grecesti ca fiind locuit de sciti (cu deosebire 
antii), sarmati si cimmerieni. Dar aceasta era 
epoca tarzie a antichitatii. Sapaturile 
arheologice au dovedit racordarea acestui 
spatiu la cultura Tnceputului de Neolitic 
Cucuteni-Tripolye, influentata de Mycene si 
bazinul mediteranean. Ca si spatiul 
Romaniei, a fost o zona de impact, de 
confruntare si de amestec al triburilor venite 
dinspre Asia (Siberia, dar si, prin 
Taklamakan, din Asia de sud-est), ca si 
dinspre Mediterana (si acolo se putea 
distinge pe de o parte filonul pure es din 

Legend: 




Africa, pe de alta acela venit dinspre Asia 
Mica Tn cadrul migratiilor Neoliticului). Asa se 
face ca, Tn vreme ce bijuteriile si asezarile 
omenesti indica influente venite dinspre Asia 
centrala si de Nord, ceramica aminteste de 
cea myceniana si, Tn sens larg, dar foarte 
exact, de aceea din China si Indonezia 
mileniului 5 T.H. Populatia de neam scitic si 
sarmat (oameni Tnalti, blonzi, cu pielea alba) 



385 



amestecat 



marunti 




negriciosi veniti dinspre sud. Regatele antice 
pomenite de sursele grecesti atesta faptul ca 
populatia se amestecase demult, avea o 
noua identitate: Regatul Bosforului, unde se 
vorbea o limba indo-europeana, avand 
capitala la Panticapeea, a luptat cu noile 
migratii venite dinspre Asia: gotii, hunii, 
avarii, bulgarii, chazarii, pecenegii, cumanii, 
tatarii. Aceste noi triburi, dar mai ales 
vikingii, au fondat Kievul, capitala viitorului 
stat kievlean (tribul viking Ros). Limba 
vorbita Tn Ucraina (o limba indo-europeana) 
nu difera prea mult de rusa, influentele care 
o deosebesc provin din substratul atat de 
variat. Prima atestare a functionarii 
Rutheniei (numele de atunci al Ucrainei) 
este din secolul al IX-lea d.H., cand varegii 
(vikingii de rasarit) au Tnfiintat-o ca maca de 
margine, pentru a-si proteja propriul lor 
spatiu de locuire (Kievul de azi). 

Ugarit - v. Hurriti 

Ugri -v. Onoguri 

Uiguri -v. Turci 

Uluru - monolit (al doilea ca marime din 
lume, dupa Muntele Augustus, aflat tot Tn 
Australia) magnetic aflat Tn Australia (centru- 
nord), de dimensiuni uriase: 2,5 km Tngropati 




Tn pamant si 318 m Tnaltime la suprafata, 8 
km diametru. Este compus din feldspat 
acoperit de trioxid de fier cu o grosime de 
2,5 km si, Tn decursul veacurilor, s-a rotit cu 
90° fata de pozitia din prezent. Tn perioada 
de formare a continentelor (acum 500 de 
milioane de ani) se afla pe fundul oceanului 
planetar. Impactul lui asupra aparitiei si 
evolutiei vietii pe pamant a fost la fel de 
mare ca si al reactorului nuclear fosil Oklo 



din Africa. De jur Tmprejurul lui locuiesc 
comunitati de aborigeni care detin o Tntreaga 
mitologie explicativa a fenomenelor ce 
Tnsotesc existenta monolitului (schimbarea 
culorii de mai multe ori pe zi, de la rosu la 
violet, izbucnirea unor fascicole de lurmina 
din interiorul lui s.a.). Energia lui este nurmita 
"timpul viselor" (adica Tjukurpa, acelasi 
nume cu al fiintei uriase care l-a creat, asa 
cum i-a creat pe oameni si tot ce exista pe 
pamant, dar l-a si Tnvatat pe om ca specie 
sa foloseasca focul, sa vaneze si sa 
traiasca). Secretele tuturor acestor Tnvataturi 
nu trebuie spuse celor care nu sunt 
aborigeni (Pyranipa). Fiecare clan de 
aborigeni are un totem, adevarat pilon 
spiritual care-l reuneste cu Tjukurpa. 
Muntele Uluru nu este frecventat, marea 
presiune magnetica produce numeroase 
decese, decat de magii triburilor. Pictura 
rupestra din pesterile lui, datand de zeci de 
mii de ani, este permanent remnoita si 
adaugita pentru a pastra legatura omului ca 
fiinta cu axa temporala si cu marea forta a 
universului reprezentata chiar prin acest 
monolit. 

Umayyazi - Tn secolul al Vl-lea d.H. tribul 
quaysh, fondat de Hashim (hasemitii, adica 




sunnitii), din care a facut parte si 
Mohammed, a cucerit Mecca si a Tnceput sa 
practice comertul. Dupa el a venit Harun al 
Rashid, rarmas Tn istorie din O mie §i una de 
nopti, ca fiind eel mai bogat calif al tuturor 
timpurilor. Dar clanul Abd Shams a respins 
profetiile lui Mohammed si a constituit o 



386 



dinastie rivala, a Umayyazilor (siitii), care a 
domnit Tnainte de aceea a Abbasizilor. 
Principala actiune a arabilor Tn timpul acestei 
dinastii (de la Tnceputul secolului al Vl-lea si 
pana la mijlocul celui de-al Vll-lea) a fost 
prozelitismul cu orice pret: scutiri de 
impozite, amenintari, confiscarea averii etc. 
si interzicerea oricaror imagini ale 




crestinismului (biserici Tn principal, dar si 
icoane, morminte etc.). Califatele umayyade 
erau conduse de un guvern format din sapte 
diwane (ministere): al finantelor, armatei 
(educata Tn stil grecesc), justitiei, 
administratiei, comunicatiilor, al Marelui 
Sigiliu si al postelor. Astfel, urmati de 
dinastia Abbasida si de cea Fatimida, au 
construit un imperiu care se Tntindea din 




India de Nord pana Tn Peninsula Hispanica 
(atinsa la sfarsitul veacului al XV-lea), peste 
Asia Mica, Peninsula Arabica si nordul 



Africii. Ei au slabit rezistenta Bizantului si au 
usurat sarcina otomanilor, care l-au cucerit. 
Dar n-au fost lipsiti de revolte interne, ale 
celor cuceriti: persi, armeni, bactrieni, 
sogdieni, berberi. Pe franci n-au reusit sa-i 
cucereasca. Samburele dur al lumii arabe I- 
au constituit nabateenii (deveniti, dupa 
cucerirea Imperiului Nabatean de catre 
romani, regatul, apoi Imperiul Kush, nume 
care se putea Tntalni din nordul Indiei pana 
Tn Etiopia). Nabateenii se considerau ei 




Tnsisi urmasi ai lui Ham, fiul lui Noe, acela 
care i-a dat pe hamiti. Bataliile interne dintre 
dinastiile arabe de Tnceput pentru preluarea 
puterii au dus Tnsa la distrugerea marturiilor 
scrise despre cultura si civilizatia 
nabateeana, ceea ce a Tnsemnat o pierdere 
uriasa pentru umanitate. Totusi experienta 
de civilizatie a fost transferata pe cai 
nescrise si a fost puterea secreta a Tntinderii 
si rezistentei Tn timp a califatelor arabe. 
Trebuie mentionat faptul ca societatea araba 
era Tn principal matriarhala, iar conducerea 
suprema apartinea, Tn cadrul triburilor si 
regatelor initiale, femeilor. Zeita suprema era 
Luna, ceea ce a rarmas definitiv si Tn centrul 
islamismului de mai tarziu. Calendarul era 



387 



construit numai dupa miscarea Lunii, nu si a 
Soarelui. Influenta puternica a crestinilor a 
schimbat Tn timp aceasta caracteristica, iar 
femeile din lumea araba platesc pana astazi, 
cu umilinte Tn registrul drepturilor 
cetatenesti, conditia privilegiata a 
Tnceputurilor. Andaluzia, provincie a Spaniei 
actuale, a fost sub dominatia califatelor 
ummayyade mult[a vreme, ceea ce a lasat 
semne distincte Tn cultura ei. 

Ungaria - v. Huni, Onoguri 

Unogunduri -v. Onoguri 

Ur - v. Akkad, Chaldeea, Mesopotamia 

Urartu - v. Armenia, Hurriti, Mushki 

Urkesh - v. Hurriti 

Uroboros - unul dintre cele mai vechi 




simboluri ale umanitatii. Tnfatiseaza un 
sarpe sau dragon asezat Tn forma de inel ori 
de semn al infinitului (ca un 8 culcat) si care- 
si Tnghite coada. Conexiunea cu mitul 
dragonului trimite la stadiul anterior al 
umanitatii, de dinainte de Potop. Sarpele de 
apa ca simbol acvatic si sarpele ori dragonul 
de uscat ca simbol solar fac conexiunea 
Tntre cele doua umanitati, a atlantilor si 
aceea actuala. Mitologic este simbolul 
vesnicei renasteri, al ciclicitatii vietii 
planetare. Simbolul a capatat valente 
Jocale" Tn diverse perioade istorice si Tn 
diverse culturi, inluentele, interference si 
interpretarile au Tmbogatit si actualizat 




permanent acest simbol major de legatura 
Tntre civilizatii si Tntre lumi. Astfel, toiagul lui 
Moise, acela cu care da deoparte apele 
Marii Rosii salvandu-si triburile din robia 
egipteana, devine, dupa folosire, un sarpe 
dublu - s-a spus simbol al ADNului - ori al 
salvarii entitatii ambelor sexe. Gnosticismul, 
alchimia, crestinismul si esoterismul au dat 
valente noi acestui simbol vechi al renasterii 
vietii. Tn lumea araba puterea acestui simbol 
a ramas pana astazi semn al legamantului 
tinut fata de ceilalti (rai arebi): un prizonier 
de razboi putea fi lasat sa astepte Tn desert, 
daca Tn jurul lui se trasa un cere, pana cand 
acela care-l biruise Tn lupta dreapta aducea 
ajutoare ori se gandea Tn ce fel sa decida 
soarta prizonierului. Iar acesta nu iesea din 
cercul simbolului primordial pentru a nu 
pierde posibilitatea de a renaste Tntr-o viata 
viitoare. Farmaciile actuale din toata lumea 
pastreaza simbolul sarpelui care se 
pregateste sa bea din potiunea renasterii. 

Uruk - v. Chaldeea 

Uttar Pradesh - v. India 

Uzbekistan - stat din Asia Centrala, devenit 
independent Tn 1991 (dupa disparitia URSS, 
care plasase acolo, la Baikonur, 
cosmodromul de unde a plecat Tn spatiu 
primul om: luri Gagarin), aflat Tntre raurile 
Amu Daria (odinioara Oxus) si Sar Daria 
(odinioara Jaraxes). Prezenta omului este 
atestata din Paleolitic (arta rupestra, Epoca 
Pietrei Cioplite), acum 200.000 de ani, dar 



388 



bogatia civlizatiei locului s-a modelat cu 
Tncepere din mileniul 1 T.H., odata cu 
stabilirea triburilor iranice Tn zona si apoi cu 



." ''---.'.-■—■■ '■-■-.■ '"' ■ ■"" - 

\ KAZAKHSTAN \ \J \ 

S f 




^ 




\ KAZAKHSTAN 




(V^_""V Ji *ff\» i > NjkUB 








*;.-.vi 




\ X VjL_l^ T';-Urflanch 


Navoi/ 
^ Buxom * 


\ TASHfKeNTj^^ 


j. -TCfflGVZSJSH"' 

■Ji i rtmangafi 

*nd'ijon"li*3*'gwM jf^"- 


\\ TURKMENISTAN 

Cssptan / 
Sea j 


> 




Samaiqand" f " *"**" \ CHINA 
.Ortii^ TAJIKISTAN Vr^ 








fc\ 








itn 


n* 




;:IST*M 


*-">"' PAK » 


• v 50 





deschiderea Drumului Matasii, care unea 
China cu Roma antica si Britania. Locuitorii 
practicau agricultura, aveau sisteme de 
irigatii si eel putin doua mari cetati: Bukhara 
si Samarkand. Un al doilea mare val de 




iranici (persii) a venit din Sogdiana, cucerita 
de arabi, Tn veacul al Vl-lea d.H. Pe vremea 




califatelor abbaside zona numita atunci a 
Transoxianei a cunoscut o noua Tnflorire 
culturala. Odata cu intrarea triburilor turcice 
dinspre nord au aparut noi regate, dintre 
care eel mai cunoscut a fost Kwarezm. 



Invaziile mongole de la Tnceputul veacului al 
Xlll-lea, ca si schimbarea religiei 
zoroastriene (sintetizata Tn Zend Avesta) cu 
aceea islamica, impusa Tn principal de 
neamurile turcice, a schimbat caracteristicile 
culturale ale regiunii si a contribuit la 
definirea parametrilor civilizatiei 

Uzbekistanului Tn Tntregul sau, asa cum o 
pecepem astazi. 



V 



Vainakh - sunt triburile originare din care au 
aparut cecenii si ingusetii de azi (zona 




SiMTHlf 1 popuJBtea or unrfdHteti 



Caucazului), numite si nakh. Au avut o 
civilizatie de tip megalitic, foarte avansata la 
nivelul mileniului al VIII-leaT.H. si care exista 
)e varfurile Tnalte ale muntilor. Asezarile 




389 



omenesti aveau doua tipuri de turnuri, 
facute din blocuri mari de piatra: unele 
pentru locuit si altele de aparare. Cele 




pentru locuit aveau 2- 3 etaje, iar Tn mijloc 
un pilon din piatra Tn jurul caruia se afla 
scara. Turnurile de aparare erau tot din 
piatra, la baza un patrat cu latura de 6 m, iar 
pe Tnaltime 6-7 etaje, cu gauri rotunde prin 
care erau scoase armele de atac. Astfel de 
construct^ de aparare s-au practicat Tn zona 
pana Tn secolul al XVII-lea. Religia era 
samanica, iar altarele erau pietre naturale 
patrate ori dreptunghiulare, Tn care se 
practicau adancituri pentru foe. Aveau un 
zeu suprem, Dela, si o zeita a fertilitatii, 
Tusholi, carora le sacrificau animale spre a-i 
Tmbuna. Abia din secolul al Xl-lea d.H. a 
patrus crestinismul (misionarii georgieni) si 
apoi islamismul (din secolul al XVIII-lea). 



Van - cetate Tn Anatolia de azi, Turcia. A 




apartinut regatului Urartu (primul sau rege a 
fost Aram, iar Urartu este numele biblic al 
Araratului, ei Tnsisi Tsi spuneau Biaini). Lacul 
din apropiere (3755 km 2 ), care leaga 
Anatolia de Iran, a luat numele ei. Este un 
lac endorfic (adica fara scurgere Tnca din 



Pleistocen, cand a fost blocat de lava) salin 
si alcalin, aflat nu departe de muntele 
Nemruth Dag. Acum 9500 si acum 6500 de 
ani nivelul apelor lui a scazut dramatic. Tn 
jurul cetatii Van si a lacului s-a format, Tn 
mileniul I T.H., poporul armean, dupa 
distrugerea de catre mezi si persi a regatului 




Urartu si arderea tuturor cetatilor lui. 
Triburile - alarodieni, chaldeeni, cnalybieni 
si charducieni - au migrat spre Mediterana, 
dar si catre nord, spre zona sarmata. Ei vor 
naste alte popoare Tn locurile de adapostire 




(lybienii 



390 



transfera castigurile civilizatiei lor. Analele 
hittite, ca si scrierile vechilor greci, atesta 




comertul foarte vechi pe care cetatea Van Tl 
facea cu pisicile de Van. Piso si pisic sunt, 
de altfel, cuvinte transmise Tn armeana si 
ramase pana astazi. Erau numai pisici albe 
sau rosii, cu ochii aurii sau albastri si pielea 
roz. Statuete de teracota cu pisici, datate 
4000 T.H., atesta vechimea rasei. Sunt pisici 
foarte devotate, ca si cainii, si foarte blande. 
Picturi rupestre cu o vechime de 14.000 de 
ani atesta prezenta lor Tn zona. Tn vreme ce 
Tmblanzirea pisicii Tn Egipt are doar o 
vechime de 3500 de ani. 

Vandali - v. Germani 

Varegi - Vikingi 

Vedele - religie (brahmanica) amceputurilor 
proto-indo-ariene (mileniul al ll-lea T.H.-500 
T.H.) care s-a manifestat Tn nordul si vestul 
Indiei, fiind legata de cultura Harappa si de 
civilizatia din lungul fluviului Sarasvati. 
Odata cu Imperiul Maurya a Tnceput 
perioada clasica a limbii sanskrite (secolul al 
IV-lea T.H.). Ea a generat scrierile vedice sau 
Vedele, care cuprind sase etape distincte 
pana la codificarea completa a unui tip de 



3" (T 






v~ 



£ ***** 4 

J Su*u dr1 




religie (care sta la baza hinduismului, dar si 
a zoroastrismului si mazdeismului): 1. 
Rigveda (imnuri cu elemnente religioase 




indo-ariene); 2. Atarvaveda si Yajurveda 




(proza Tn care se defineste limbajul 
mantrelor, adica al raporturilor dintre zeu si 
reprezentarile lui pamantene, adica dintre 
Vishnu si Agni - focul, Mithra, Indra, Shiva 
etc.); 3. Samitha (Tnceputul codificarii 
normelor religioase); 4. Proza brahmanica 
(cand apare cea mai veche dintre 
Upani§ade)\ 5. Sutra (cand apare limbajul 
special al scrierii Sutrelor, proza post- 
buddhista); 6. sanskrita epica si paniniana 
(din Mahabharata si Ramayana). Intrarea 
trupelor lui Darius I al Persiei Tn nordul Indiei 
Tntareste influentele externe, ariene, asupra 



391 



civilizatiei Vedelor. Mai apoi religia si 
civilizatia Vedelor s-a diversificat Tn Vedanta 
si Yoga. Din punct de vedere economic 
perioada Vedelor a fost aceea Tn care 
societatea indiana a trecut de la cresterea 
vitelor la practicarea agriculturii, iar 
raporturile Tntre caste au devenit foarte bine 
codificate. 

Veneti - triburi sarmatice, a caror locatie de 
formare a fost pe locurile Poloniei de azi. Au 
migrat catre sud si sud-vest, Tmpinse de 
sciti. Ele au dat numele Venetiei si al 
localitatii franceze Vannes. Vorbeau o lirmba 
indo-europeana, din grupul limbilor slave. 
Herodot, Plinius eel Batran, Tacit, Jordanes 



descoperitorul Americilor). Venetii ajunsi pe 




si Ptolemeu se ocupa de evolutia acestor 
triburi. Tn zona din nordul Peninsulei Italice 
au purtat batalii cu pictii, care s-au aliat cu 
romanii pentru a-i birui. Venetia si-a impus 
dominatia Tn Mediterana de Est Tn urma 



L'alfabei 

ATESTINO 

CLASSICO 


to venetico 

VARIANTE 

PATAV1NA 


flfldfl. 


=1 v 


=!v 




3c 


a = 


X S:(lh] 


B llhl", 


O ♦ e ««>i 


|i 1 


*k 


>k 


Jl 


1i 


~1„, 


IA/|,~|m 


1" 


T" 


1r 


Tp 


Mi 


Ms 






X 1 OctlCi 


morta)5 "p X t:(d>* 

A u 

■P ni.thl 


A >. 

CD, 4> lf:lh) 


Y X:(g) 
--- 


Y X : (8) 


On 


H^.'M *_(q 


a^iB.'i'ivn-if) 





coasta atlantica au avut de luptat cu celtii din 
zona numita azi Bretania, Tn Franta. Acolo 
au Tntemeiat regatul Armorica (numele 
roman), azi orasul Vannes. Marco Polo, 
calatorul pe meleagurile Chinei, acela care 
voia sa refaca un Drum al Matasii pe apa, 
dar s-a Tntors pe uscat dupa ce chinezii i+au 
ars flota, era Venetian. 

Vietnam - tara din Asia de Sud Est, 73 de 
milioane de locuitori, nordul s-a reunificat cu 




sudul Tn 1975 (separarea a survenit Tn 
1954), al carei teritoriu a fost locuit din 
Paleolitic. Vestigii umane cu o vechime de 
400.000 de ani au fost descoperite Tn 
provincia Thanh Hoa. Locuirea Tn pesteri 
(peste 200 sunt investigate arheologic), cu 
tot ceea ce a Tnsotit aceasta etapa a vietii 
omenesti, a lasat pictura rupestra si semne 
ale unei perioade cand oamenii traiau din 
vanat (culturile Con Moong, Hoa Binh, Bac 
Son). Acela a fost Homo Erectus, iar Homo 
Sapiens este atestat cu o vechime de locuire 
de 41.000 de ani (cultura Koa Binch), venit 
probabil dinspre Africa (via Oceania, 
Australia), dar si dinspre Asia Centrala. 



Tnfrangerii concurentei Genovei (locul de 
nastere al lui Cristofor Columb, eel plecat Tn 
Spania spre a-si cauta norocul, 



392 




Mekong - celebra cultura Funan, originara 



Quang Mgai 



Dak Lak 

Khanh Hoa 
Dak 
Nong 
Einh 
Phuoc Lam Dong Minn Thuan 

h Rinh 

Ho SS 3 Binh Thuan 

. An Dong ""An* SIH»I> 
QiangThap Tilin Gi^ ng BaRia-VungTau 

Can Vihh ._, T 
,,. -. The Long Ben Tre 

Kien Qiang Ha|1 

Gi3r g TraVinh 

Soc 
_ .. Bac Trang 

Ca Mau |_j eu 



Locuinta lui Homo Sapiens era facuta din 
caramizi de lut ars, cu o suprafata de 




magnetit, ceea ce dadea casei o 
temperatura mai ridicata decat a ambientului 
daca locuinta era orientata dupa polul 
magnetic al Pamantului. Trecerea la Neolitic 
a Tnsemnat sedentarizarea si dezvoltarea 
agriculturii, Tncepand cu malurile fluviului 




din India, dupa regatul cu acelasi nume, sec. 
1-5 d.H. - si ale Fluviului Rosu si continuand 
cu dezvoltarea unor sisteme de irigatii 
performante. S-a afirmat comertul (pe 
cunoscutul Drum al Matasii, dar si, prin 




China, Sri Lanka si Nabateea, pana Tn Egipt, 
Axum si insulele Mediteranei, Tn special cu 
pauni, simbolul national al tarii pana astazi. 
Epoca Bronzului s-a afirmat pregnant Tn 
mileniul al ll-lea T.H. Primele regate au fost 
facute de catre triburi venite din China. De 
altfel, China a si stapanit acest teritoriu pana 
Tn secolul al X-lea d.H., cand dinastiile 



393 



vietnameze 
(una Tn nord si 
alta Tn sud) au 
preluat puterea. 
Numele actual 
al tarii provine 
de la unul din 
primele regate 
independente 
ale vechilor 
locuitori ai tarii 
(secolul 3 T.H.), 
yuezhi (Tn 

chineza), sau 
yue-, citit ca vie-. Tntre timp fusese adoptata 
religia buddhista, taoista si confucianista, 
care s-au suprapus peste cea veche, de 
origine samanica (la origini zeul suprem era 
Marele Dragon Albastru, semn al energiei 
cosmice care-l proteja pe om Tn confruntarea 
cu apele). 

Vikingi - vechi triburi germanice 
amestecate cu ugri (onoguri, stramosi ai 
ungurilor) si asezate, la Tnceputul mileniului I 





d.H., Tn Peninsula Scandinavian Prima 
mentiune despre ei dateaza din secolul al 
IV-lea d.H., dar perioada marii Tnfloriri a 




slavi) a fost Tn secolele 8-11 d.H. Atunci s-au 
afirmat ca navigatori (inclusiv pirati) si au 
atins America de Nord (!), Groenlanda, 
Marea Britanie, nordul Frantei de azi 
(Normandia vinde, ca nume, de la vechiul 
Nor(d)man, adica "omul din nord"), coasta 
de nord a Africii, sudul Peninsulei Italice, 




Bosforul. Triburile cele mai importante au 
fondat Suedia, Norvegia, Danemarca 
(triburile de suevi) si Rusia Kievleana 
(triburile ros). Au fondat si stapanit mari rute 
comerciale, ca de pilda aceea care-i lega de 
Volga, de patria originara a onogurilor si, 
prin tocharieni si chazari, de Drumul Matasii, 
ca si celebra cale "de la varegi la greci", 
Drumul chihlimbarului, care trecea si prin 
Dobrogea de azi (la Basarabi, Tn bisericutele 
de creta, s-au descoperit inscriptii runice). 
Scrierea runica este numai Tn sens restrans 
folosita pentru limba vikingilor (care era de 
tip germanic, ca si religia), dar au existat 
alfabete runice ale berberilor, hunilor, 
chazarilor, turcilor, originea runelor fiind 
Imperiul Gokturk. Tn Frizia (Olanda) si 
vechea Britanie s-a scris si cu rune. Fiecare 
semn runic avea un sens mitologic si unul 
pamantean, ca si vechea scriere din Ur, Tn 
Chaldeea. Cea mai avansata forma pastrata 



vikingilor (nurmiti varegi de greci, bizantini si 



394 




a runelor vikinge este data de celebrele 
saga, (epopei, ca si la greci) despre 



Iceland 

niingvtlllr 




At In niit. 



America 

400 MILLS 



Erik the Red's voyage | 
A.D.9a3tDA.U.986| 



Leif Eriksson 
1000 o. 



I 



razboaiele purtate. Corabiile vikinge erau de 
doua tipuri: unele lungi si cu margini Tnalte 
(s-a descoperit una de 24 de m lungime), cu 

f Fehu(f) W Hagalaz(h) ^ Teiwaz(t) 

^f. Nauthiz ( n ) 



fs| Uruz(u) 

k Thurisaz(th) 

R Ansuz(a) 

[^ Raido(r) 

^ Kenaz(k) 

X 



Gebo(g) 



lsa(i) 

N Eihwaz ( e ) 
f^ Perthro ( p ) 

Y Algiz(z) 
[> Wunjo(w,v) <; Sowu|o(s) 

un sistem de protectie contra vanturilor 
puternice, altele mici si usor de manevrat, 
pentru transportul marfurilor pe ape 
interioare ori pe rute scurte, prin navigatie de 
cabotaj. O garda vikinga, de mercenari, era 
angajata - ca infanterie grea - la Bizant si 
acolo s-au facut, Tn veacul al Xl-lea, primele 



M 


Berkana ( b ) 
Ehwaz ( e ) 


n 


Mannaz ( m ) 


r 


Laguz(l) 


o 


Inguz(ng) 
Othila(o) 


\A 


Dagaz ( d ) 



harti vikinge. Se considera ca, pe baza 
uneia dintre ele, a navigat Columb catre 
Americi, deoarece un unchi al sau a fost 
multa vreme translator la Constantinopol. 

Vitruvius, Marcus Pollio(?) (n. 80-70 T.H. 



■"H— ■' 



Jw».fJ-<i~.3i»-l-4».-.- ■ tl_.? 



--—i*^ 1 .-., 







\ 



\ 



/ 






A 






... —J, : 










J_H... J 



m. 15 T.H., Roma) - inginer si arhitect latin. 
§i-a Tnceput cariera ca om liber, Tn armata 
romana, fiind servant de bombarda. A 
avansat pana la gradul de inginer, adica eel 
care construia bombarde, dar si masini de 
asediu Tn sens larg ( a inventat o masina 
care folosea caderea de apa si alta care 
folosea forta vantului pentru a macina 
pietrisul necesar constructiilor). A participat 
la numeroase campanii sub lulius Caesar: 
razboiaiele gallice, asediul Avaricumului, 
batalia de la Alesia, asediul Massaliei (azi 
Marsilia), batalia de la Zela, batalia de la 
Thapsus, campaniile africane. A lasat o 
lucrare impersionanta prin capacitatea 
sintetica a domeniului (arhitectura, 
managementul construtiilor, ingineria 
chimica si mecanica santierului, ingineria 
militara, planificarea urbana, canalizarile, 
arhitectura peisagistica, arta decorarii 
interioarelor), De Arhitectura, dedicata 
Tmparatului Augustus, eel care i-a asigurat o 
pensie. Este primul care-si declara sursele 
folosite Tn construirea cartii, dar si Tn 



395 



folosirea atator tehnici ingineresti si 
arhitecturale. Tn principal acestea sunt: 
Thales din Milet, Democrit, Anaxagoras, 
Socrate, Platon, Aristotel, Zenon, Epicur, 
Leonidas, Silanion, Melampus, Arhimede, 
Diades din Pella, Terrentius Varro, Aristotel 
s.a. Desi s-a construit dupa moartea sa, 
Pantheonul din Roma aplica stiinta 
arhitecturii lasata de Vitruvius si care era, Tn 
principal, perfectionarea modelului stilurilor 
grecesti: sa construiesti dupa "masura de 
aur", care era Tnaltimea corpului omenesc. 
Redescoperit la Tnceputul veacului al XV-lea 
de Poggio Bracciolini, a stat la baza 
arhitecturii si artei renasterii italiene (prin 
Leonardo da Vinci) si, implicit, europene. 

Vizigoti - v. Germani 



W 



Willusha- v. Troia 



Xenophon (430 T.H., langa Atena 345 

T.H., Atena) - 
soldat si 

istoric al 

Greciei 
antice. Elevul 
lui Socrate. A 
luptat ca 

mercenar 
alaturi de 

Cyrus eel 

Tanar contra 
lui Artaxerxes 
al ll-lea al 
Persiei, apoi 
Tn armata lui 
Agesilaus al 
Spartei contra persilor si, tot alaturi de el, Tn 
razboiul corintic, Tmpotriva Thebei (aliata cu 
Atena, drept care atenienii l-au exilat pana Tn 
392). A luptat si Tn oastea regelui Traciei, 
Sethus. Tntors la Atena cu o experienta 




globala aspura fenomenului grec, a fost 
primul care a scris, pe langa lucrari de arta 
militara, despre grci ca entitate a 
mediteranei. Lucrari: Comandantul de 
cavalehe; Cai §i mijloace; Hellenica (o istorie 
a grecilor); Anabasis (despre structurile unei 
armate de mercenari), Cyropaedia (despre 
cum a cucerit si a pastrat puterea Cvyrus eel 
Mare al Persiei). 

Xerxes I eel Mare (secolul al V-lea T.H., 





Persepolis) - unul din cei mai importanti 

Tmparati ai 
persilor. A 
facut parte 
din dinastia 
Achemenizil 
or. Numele 
lui Tn 

persana 
Tnsemna 
"conducator 
al eroilor". A 
fost fiul 

Tmparatului 
Darius I cu 
Atossa, fiica 
Tmparatului 
Cyrus eel 
Mare. A 

Tnabusit, Tn 
timpul 
domniei sale 
(485-465 T.H.) revoltele din Egipt (unde l-a 
numit satrap pe fratele sau Achemenes) si 
din Babilon. l-a pedepsit pe cei din Atena, 
din Eritreea si pe ionieni. A Tncercat sa 
construiasca un pod peste Hellespont pentru 
a trece cu armatele Tn Tracia. A fost Tnfrant 
de atenieni la Salamis. Tn ultimii ani ai 
domniei a trimis o expeditie pentru a da ocol 
Africii, condusa de Sataspes, a construit un 
palat impresionant pe malurile lacului Van. 

Xisuthrus - v. Noe 




396 



Xiongnu - triburi originare din Asia Centrala 
(Tn zona lor originara de locuire, desertul 

IT 




Gobi, exista arta rupestra din mileniul 9 T.H.), 
unite Tntr-o federatie (odata cu intrarea Tn 




actiune a dinastiei chineze Han si pentru a-i 
tine piept). Principalul conducator a fost 
hanul Shanyyu. Perioada de Tnflorire a fost 
Tn secolele 3 T.H. - 5 d.H. Multi specialist, 
care se orienteaza dupa surse antice si 
bizantine, considera ca acestia erau hunii, 
triburi turcice. Argumentele Tn plus de 
sustinere a teoriei sunt faptul ca limba pe 
care o vorbeau era vorbita si de alte triburi 
din lungul fluviului lenisei (hunna Tnsemna Tn 
chineza oameni), iar scrierea era 
asemanatoare cu aceea folosita de alte 



triburi turcice. Au dus o politica de batalii si 
aliante foarte suple cu dinastiile chineze si s- 
au extins spre vestul Asiei pana spre 
Caspica. Marele zid chinezesc a fost 
construit ca linie de demarcaatie Tntre China 
si Xiongnu. Regiunea autonoma Mongolia 
Interioara, din China de azi, este locuita de 
urmasii triburilor xiongnu. 



Yamna 



cultura datata 




ajunsa la maxima extindere la sfarsitul 
Epocii Bronzului, prezenta pe teritoriul de azi 
al Ucrainei (Tn lungul Niprului), dar Tntinsa 





Miik-jp 



\,WiH 




3500 BC 

pana Tn aria Cucuteni si pe tarmul Marii 
Negre, caracterizata Tn princial prin tipul de 
morminte. Mai ales masca mortuara din aur, 
ca si decoratia cu ocru a trupului si pozitia 
celui decedat - asezat pe spate cu 
genunchii ridicati -au facut ca aceasta 
cultura sa fie considerata stramoasa 
triburilor paleo-balcanice, armene si grecesti 
pe de o parte, ca si a celor indo-ariene 
ajunse Tn zona indo-europeana. Cimmerienii 
au fost urmasii acestei culturi. 

Yap - v. Micronezia 

Yazilikaya - sanctuar hittit, aflat nu departe 
de Hattusha, pe teritoriul Turciei de azi. Se 
numea Marduk, iar Tn Canaan se numea 



397 



■ 



V>^fe-4re# 



£i^ 



i 







^HHBic7^ 




Baal) si zeita Hepat, a Soarelui si fertilitatii, 
iar fiul lor era zeul Sharumma. Sanctuarul se 
aflaTn afara Hattushei, dar aproape de ea. 

Yazilikaya - v. Hattusha 

Yayoi - v. Japonia. 



Yemen - tara aflata Tn sudul Peninsulei 




Arabian 
Sea 



H-adibu 

SCTCOTRA 



© LEXKORIEMT 2001 



Arabice. Primii locuitori (dupa descoperirile 
de pana Tn prezent) au fost vanatori si au 
trait Tn mileniul V T.H. Dupa analiza ADNmc 
acestia au fost diferiti de locuitorii de mai 
tarziu (patru triburi: saba, mineeni - veniti din 




Sardis, Anatolia, qatabanieni si hadramiti) 
ajunsi Tn mileniul I T.H. din zona 
Mesopotamiei, fiind Tmpinsi de migratia 
semitica. Toate triburile au Tntemeiat regate, 
primul Tn ordine istorica a fost al sabaenilor, 



condusi de regina Saba (Sheba), avand 
capitala la Marib. Toate cele patru regate 
sudice au avut civilizatii asemanatoare Tntre 
ele, ca si asemanatoare cu civilizatia 
nabateenilor care formase regatul (devenit 
imperiu) din nordul Peninsulei Arabice. 
Asemanarea provenea din faptul ca toate se 
aflau Tn lungul marii rute comerciale care 
lega Mediterana de Orientul Tndepartat pe 
calea apei, apoi prin desert, pe camile, unde 




parcursul era cuantificat Tn zile necesare 
acoperirii traseului. Si scrierea regatelor 
sudice (care acopereau suprafata 
Yemenului, dar si a Omanului de azi) a fost 
asemanatoare, ca si limbile vorbite, iar la 
baza ei se afla scrierea din Sumer (Ur, Tn 
sudul Mesopotamiei). Relatiile reginei Sheba 
cu Etiopia sunt mentionate Tn Biblie, ca si 
faptul ca ea s-a refugiat Tn Etiopia, 
traversand desertul cu barcile puse pe 
spinarea camilelor, pana la tarm. Cea mai 
importanta realizare a acestor regate a fost 
sistemul complex de irigatii: au construit 
baraje cu ecluze, cu inscriptii referitoare la 
modul lor de folosire. Mai tarziu, Tn secolul al 
ll-lea d.H., Tn conflicted cu romanii, i-au 
facut pe acestia sa piarda multe batalii prin 
Tnsetare. Ca religie erau politeisti. Odata cu 
migratia triburilor turcice si arabe zona a fost 
islamizata. 

Yoga- v. hinduism 

Yonaguni - sit arheologic subacvatic aflat Tn 
apropierea insulei cu acelasi nume din 
arhipelagul Ryukyu, Japonia. Arhipelagul, Tn 
Tntregul lui, face parte din puntea de legatura 
Tntre Japonia, Taiwan (si, prin el, Asia, dar 
mai ales China) si Java. In perioadele 
glaciare uscatul a fost mai ridicat cu 140 m 
decat Tn perioadele post-glaciare, situatie 
asemanatoare cu aceea a Noii Zeelande Tn 



398 




sekf Polnl Map 

raport cu Australia. Situl are o vechime 
atestata de 10.000 de ani si cuprinde un 




complex monolitic centrat Tn jurul unei 
piramide de 300x150 m la baza, cu o 
Tnaltime de 27 m, al carei varf se afla la 25 




m sub nivelul apei. A apartinut unui strat 
megalitic de civilizatie, care are, pe insula 
Okinawa, Tnca un semn: o piramida 



construita din blocuri de bazalt, cu trepte de 
intrare. Asemanarea fata de civilizatiile 
precolumbiene, ca si de cetati subacvatice 
descoperite Tn apropierea coastelor Indiei, la 




tarrmul Marii Arabiei, la Bimini - Tn 
apropierea tarmurilor Cubei), precum si 
similitudini de forme atesta apartenenta 




locului la o civilizatie megalitica pe care abia 




descoperirile foarte recente, de dupa anul 



399 



2000, o situeaza ca entitate aparte, diferita 
de stramasii umanitatii actuale. La Yonaguni 
s-a descoperit si capul urias al unei figuri 
umane, asa cum exista si Tn Insula Pastelui, 
ca si texte gravate Tn piatra, folosind 
semnele unei scrieri necunoscute. Reperele 
acestui tip de civilizatie trimit la cunoscuta 
civilizatie Lapita, extinsa Tn Tntregul Pacific si 
pomenita de mitologia greceasca sub 
numele Lapith (lapitii apartineau titanilor), ca 
si la civilizatia Ainu (si azi triburi protejate Tn 
Japonia, numele vine de la coruuperea 
cuvantului Azumi - popoare ale marii Tn 
japoneza si seamana cu Arzawa din vechea 
Mesopotamie). Miturile chineze vechi 
mentioneaza existenta acestui tip de 
civilizatie megalitica Tncepand cu data de 
30.000 T.H., dar datarea radiometrics indica 
pentru Yonaguni o vechime de 9500 T.H. 

Yuezhi - v. hephtaliti si tocharieni 

Yukaghir - populatie din lungul fluviului 
Kolarma, Siberia, vorbind o limba izolata, o 





antici saka), Tn perioada sovietica aria de 
locuire se numea Republica Sakha. Tn trecut 
limba se vorbea si pe fluviul Lena, dar acum 
este pe cale de disparitie. La Tnceputurile 
sale, limba yukaghir apartinea grupului 
uralic, era vorbita de 13 triburi, dar, prine 
separare, a capatat distanta si a devenit o 
limba izolata, definind propriul sau grup, 
limbile yukaghir fiind vorbite cu diferente 
dialectale de urmasii acestor triburi. 

Yukatan - v. Maya 



Zalmoxis (scris Tn surse antice grecesti si 
Zamolxis, Samolxis; a trait Tn secolul al VIII- 



paleo-limba dupa strucutura, care poarta 
acelasi nume cu populatia. Sunt la origine 
triburi de sciti (numite de grecii 




lea T.H 



- considerat personaj 



400 



istoric, fondator al triburilor dacice, de catre 
sursele grecesti (Herodot, Strabon s.a.), 
care-l pun pe acelasi plan cu urmasii titanilor 
din mitologia greaca. Majoritatea referintelor 
antice Tl considers figura cea mai 
proeminenta a unei civilizatii nurmita de 
specialisti "a varfurilor muntoase", aparuta 
dupa Marele Potop, care a pus capat unui 
tip de civilizatie si a Tnceput altul, Tn diverse 




zone muntoase ale lumii. De aceea numele 
lui Zalmoxis este conectat cu muntele sfant 
al dacilor, Kogaion. Acolo, Tntr-o pestera, ar 




fi petrecut 3 ani de meditatie (ca Tn religia 
vedica) - fusese Tnvatacelul lui Zoroastru - 
dupa care a iesit din nou printre oameni 
pentru a le darui Tnvatatura religiei si 
filosofiei. Ca si Tn cazul civilizatiei nabateene 





'^nffHr^ 






■ 




•^B 




'. 


i 










v^ • i 










. 








Bi^v v 



de pilda, din temeiuri religioase, iconografia 
si scrierea erau interzise. Zalmoxis a fost 
asimilat cu zeul furtunilor, ca si Tn alte religii 
ale perioadei dacice, cum ar fi de pilda cea 
greceasca, unde Zeus avea si atributul de 
zeu al furtunilor, reminiscenta a confruntarii 
umanitatii cu perioada marelui Potop. 
Etimologic, numele lui este legat de cuvantul 
grecesc care Tnsemna blana de urs, 
deoarece mitul spunea ca, dupa nastere, a 
fost acoperit cu o blana de urs spre a fi ferit 
de razbunarea Cerului de furtuna (precum 




Zeus la greci). Numele acestui personaj, 
devenit zeu al furtunilor pe care le-a 
stapanit, a fost si Gebeleisis, ceea ce 
exprima, ca si Tn cazul religiei indiene, unul 
din atributele sale. De altfel, Tntregul 
pantheon dacic era format din zei care 
Tmplineau, fiecare Tn parte, cate unul din 
atributele lui Zalmoxis, ca si Tn cazul lui 



401 



Vishnu Tn India ori Amon Ra Tn Egipt. Tn 
acest sens Herodot considera ca dacii erau 
monoteisti. Faptul ca personajul vine dintr-o 
organizare tribala se exprima prin adoptarea 
totemului triburilor, lupul, ca si la sciti si 
sarmati, drept drapel de lupta si drapel 
sacru. Dacii l-au venerat, cam toate religiile 
cu Tnceput shamanic, considerand Tnceputul 
masurarii timpului de la data nasterii lui 
Zalmoxis (713 T.H.) si zeificandu-l. Ceva din 
acest substrat al religiei dacice s-a pastrat Tn 
crestinismul romanesc, care sanctifica si 
astazi personaje istorice. 



Zarathustra - v. Zend Avesta 

Zen - pronuntia japoneza pentru 
chinezescul Chan, doctrina mai mult 
filosofica decat religioasa, originara din India 
buddhista. Din China a patruns spre sud Tn 
Coreea si Vietnam, unde existasi 
buddhismul clasic, spre nord Tn Japonia, 




unde exista si shintoismul. Calugarul 
Bodhidharma, al optulea Tn ordinea Chan, 
dravidian prin nastere, a fost fondatorul 
doctrinei Zen Tn Japonia (secolul al Vl-lea 
d.H.), unde s-a dus si a petrecut noua ani de 



meditatie - Tn tacere - Tntr-o pestera. Esenta 
doctrinei zen este ca Buddha nu exista ca 
entitate, zeu aflat Tn afara si deasupra fiintei 
umane, ci el este totalitatea exprimarilor 
vietii din care omul, cu ceea ce este el, ca 
fiinta interioara, face parte. Meditatia are 
rolul de a-l face pe individ sa priceapa acest 
lucru, iar starea pe care o atinge Tn final se 
numeste iluminare. Din perspectiva unui 
iluminat treptele, pragurile, usile Tnchise 
dintre lumi dispar si el poate percepe ceea 
ce se afla dincolo de lucruri, ca intentii si 
fapte ce modifica Universul Tnsusi (care e 
Buddha). Practicile zen sunt exprimate Tn 
scrierile numite Sutra, dintre care cea mai 
importanta este Sutra Lotusului, floare 
folosita de Bodhidharma pentru a-i face pe 
discipoli sa Tnteleaga sensul si profunzimea 
meditatiei. Pozitia "lotus", cu picioarele 
Tncrucisate si stranse sub corp, este pozitia 
de meditatie a adeptilor zen. Lotusul a fost si 
marele simbol al Egiptului de Sus, figurat ca 
simbol al renasterii pe toate coloanele 
constructiilor sacre. 

Zend Avesta - lucrare prin care se exprima 
sintetic doctrina lui Zoroastru, la o mie de ani 




dupa ce el disparuse. A fost folosita o 
scriere speciala, nurmita avestana (bazata pe 
scrierea persana medie) si ea nu s-a mai 
folosit si Tn alte Tmprejurari, deoarece se 
considera ca reveleatiile lui Ahura Mazda 
(zeul suprem, al Focului, adesea identificat 
cu Soarele) catre Zoroastru foloseau sunete 
pe care limbile si scrierile pamantesti nu le 



402 



puteau percepe. Zend Avesta are 21 de 
sectiuni, asezate Tn trei grupuri de cate 7 



CERCUL ZODIACAL 




S1STEMUL COSMIC DIN TEMPUJL UU ZOROASTRU 

capitole. Primul grup cuprinde imnurile 
compuse de Zoroastru. Al doilea grup 
cuprinde Tnvataturi scolastice si 
recomanddari; al treilea grup cuprinde 
instructiuni pentru practicieni, rugaciuni si 
recomandari. Tn general este unanim 




acceptat ca zoroastrismul s-a nascut Tn 
Khorezm, Tn secolul al VII-leaT.H. Felul cum 
trebuie protejat Focul Sacru, luptele cu 
Demonii (Binele si Raul), Lumina si 
Tntunericul ca parti ale aceluiasi Tntreg fac 
parte din Zend Avesta. 



paradoxuri logice si le-a explicat prim 
metoda care, de la el Tncoace, se numeste 
reducerea la absurd sau demonstratia prin 
contradictie. De pilda: sageata care zboara 
este Tn repaos. Deoarece fiecare lucru este 
Tn repaos cand ocupa un spatiu egal cu el 
Tnsusi, si daca ceea ce zboara ocupa 
Tntotdeauna, Tn orice moment, un spatiu egal 
cu el Tnsusi, atunci nu se poate misca. 

Zohar- v. ludaism 
Zoroastru - v. Zend Avesta 



Zenon din Eleea (n. 490 T.H. - m. 430 T.H.) 
- filosof grec din sudul Italiei, membru al 

scolii eleate fondate 
de grecul 

Parmenides. De 

altfel, Platon a scris 
ca Zenon a fost 
format de 

Parmenides ca iubit 
al lui. Este considerat 
de Aristotel 

fondatorul dialecticii. 
A formulat zeci de 




403 



BIBILOGRAFIE 



Svat Soucek - A History of Inner Asia, 
Cambridge University Press, 1997 

* * * - Encyclopaedia Britannica, Encyclopaedia 
Britannica Inc., 2007 

William J. Burroughs, Climate Change in 
Prehistory - The end of the age of chaos, 
Cambridge University Press, 2008 

Jerrold S. Cooper - The Curse of Agade, Johns 
Hopkins University Press, 1983 

Donald J. Wiseman, 1953 - The Alalakh Tablets, 
London:British Institute of Archaeology at 
Ankara; reviewed by Joan Lines in American 
Journal of Archaeology 59.4 (octombrie 1955) 

Bernard S. Bachrach - A History of the Alans in 
the West, from their first appearance in the 
sources of classical antiquity through the early 
middle ages, University of Minnesota Press, 
1973 

* * * - Prehistory of North Alaska Tn Handbook 
of North American Indians, vol. 5, Arctic, editor 
David Damas, Smithsonian Institut, Washington 
DC, 1984 

Hooker, J. T.; C. B. F. Walker; W. V. Davies; 
John Chadwick; John F. Healey; B. F. Cook si 
Larissa Bonfante - Reading the Past: Ancient 
Writing from Cuneiform to the Alphabet, 
University of California Press, Berkeley, 1990. 

Jerald T. Milanich - Florida Indians and the 
Invasion from Europe, Gainesville, Florida, 1995 

William H. Stiebing Jr. - Ancient Near Eastern 
History And Culture, Longman, New York, 2003 

Walter M. Ellis - Alcibiades, Routledge, Londra si 
New York, 1989 

Sir Thomas Heath - Aristarchus of Samos, the 
ancient Copernicus; a history of Greek 
astronomy to Aristarchus, together with 
Aristarchus's Treatise on the sizes and distances 
of the sun and moon : a new Greek text with 
translation and notes, Oxford University Press, 
Londra, 1913 



Donald Swearer - Buddhism and Society in 
Southeast Asia (Anima Books, Chambersburg, 
Pennsylvania, 1981 

Govind Gokhale; Balkrishna - Asoka Maurya, 
Irvington Pub, 1966 

A. G. Keen -A Political History of the Lycians 
and their Relations with Foreign Powers, Leida, 
1998 

E. A. Thompson - A History ofAttila and the 
Huns, Oxford University Press, Londra, 1948 

R. Broome - Aboriginal Australians, Allen & 
Unwin, 2001 

Alain de Libera - Averroes et I'averro'fsme, PUF, 
1991 

* * * - The Aztec Empire, Tngrijirea editiei Felipe 
Solfs, Guggenheim Museum, New York, 2004 



E. Breuer - Chronological Studies to Early- 
Medieval Findings at the Danube Region. An 
Introduction to Byzantine Art at Barbaric 
Cemeteries, Tettnang, 2005 



Sanford Hoist - Phoenicians: Lebanon's Epic 
Heritage, Cambridge and Boston Press, Los 
Angeles, 2005 

* * * - Bowern, Australian Languages: 
Classification and the comparative method. 
Claire si Harold Koch editori, John Benjamin's 
Publishing House, Sydney, 2004 

Asger Aaboe - Episodes from the Early History 
of Astronomy, Springer, New York, 2001 

I.L. Finkel, M.J. Seymour - Babylon, Oxford 
University Press, 2009 

Edwin Bryant - The Quest for the Origins of 
Vedic Culture. The Indo-Aryan Migration Debate, 
Oxford University Press, 2001 

William G. Boltz - Early Chinese Writing Tn 
"World Archaeology", vol. 17, Nr. 3 (februarie 
1986 - Early Writing Systems) 



Eugen Lozovan - Dacia Sacra, Editura 
Saeculum, Bucuresti, 2005 



404 



K. Forsyth - Abstract: The Three Writing 
Systems of the Picts Tn Black et all Celtic 
Connections: Proceedings of the Tenth 
International Congress of Celtic Studies, vol. , 
Tuckwell Press, East Linton, 1999 

M. C. Lazarovici - Pre-signs of writing on Neo- 
Eneolithic altars, Early Symbolic System for 
Communication in Southeast Europe, BAR 
International Series 1139, Vol. I, Oxford 
University Press, 2003 

* * * - From Hunters to Farmers: The Causes 
and Consequences of Food Production in Africa, 
J.D. Clark & S.A. Brandt editori, University of 
California Press, Berkeley, 1984 

Mellaart, James - Catal Huyuk: A Neolithic 
Town in Anatolia, McGraw-Hill, 1967 

H. Daicoviciu - Dacii, Editura Enciclopedica, 
Bucuresti, 1971 

Erich von Daniken - Gods from Outer Space, 
Putnam, New York, 1968 

Richard C. Foltz - Religions of the Silk Road: 
Overland Trade and Cultural Exchange from 
Antiquity to the Fifteenth Century, St. Martin's 
Griffin, New York, 1999 

Sanford Hoist - Phoenicians, Lebanon's Epic 
Heritage, Cambridge and Boston Press, Los 
Angeles, 2005 

Ante Aikio; Angela Marcantonio - The Uralic 
Language Family: Facts, Myths and Statistics Tn 
"Word Journal of the International Linguistic 
Association" 3/2003 

Raymond Bloch - Les Etrusques, Paris, Presses 
Universitaires de France (PUF) colectia Que 
sais-je? Nr. 645 



H. B. Medlicott si W.T. Blandford - A Manual of 
the Geology of India, Geologic Survey, Calcutta, 
1879 

Peter Brent - The Mongol Empire: Genghis 
Khan. His Triumph and his Legacy, Book Club 
Associates, London. 1976 

Herodot - Istorii, ESPLA, Bucuresti, 1964 

David Marshall Lang - The Georgians, New 
York, 1966 

Carter Vaughin Findley - The Turks in World 
History, Oxford University Press, 2005 

Urmila Pingle si Christoph von Furer-Haimendorf 
- Gonds and Their Neighbours: A Study in 
Genetic Diversity, Ethnographic & Folk Culture 
Society of India, Lucknow, 1987 

Peter John Cattermole - Building Planet Earth: 
Five Billion Years of Earth History, Cambridge 
University Press, 2000 

Dietz Otto Edzard - Gudea and His Dynasty, 
University of Toronto Press Incorporated. 
Toronto, 1997 

Jonathan Kenoyer - Ancient Cities of the Indus 
Valley Civilization, Oxford University Press, 1998 

Viacheslav V. Ivanov si Thomas Gamkrelidze - 
The Early History of Indo-European Languages, 
Tn "Scientific American" nr. 262/3, (1990) 

M. Chahin - The Kingdom of Armenia, Dorset 
Press, New York, 1991 

D. Fleming - Baal and Dagan in Ancient Syria Tn 
„Zeitschrift fur Assyriologie und Vorderasiatische 
Archaologie" nr. 83/1993 

Redha Bhacker si Bernadette Bhacker - Dilmun. 
Digging in the Land of Magan, vol. 50, nr. 3/1997 



Trude Krakauer Dothan si Moshe Dothan - 
People of the Sea: The Search for the 
Philistines, Macmillan Publishing Company, New 
York,1992 



D. T. Potts - The Archaeology of Elam: 
Formation and Transformation of an Ancient 
Iranian State, Cambridge University Press, 2004 

Bobbie Kalman - India: The Culture, Crabtree 
Publishing Co., Toronto, 1990 



Robert Drews - The End of the Bronze Age: 
Changes in Warfare and the Catastrophe CA. 
1200 B.C., Princeton University Press, 1993 

J. Katz - How to be a Dragon in Indo-European. 
Hittite illuyankas and its Linguistic and Cultural 
Congeners in Latin, Greek, and Germanic Tn Mir 
Curad. Studies in Honor of Calvert Watkins, 
editia Jasanoff, Melchert, Oliver, Innsbruck 1998 

Juan Manuel Tebes - You Shall Not Abhor an 
Edomite, for He is Your Brother. The Tradition of 
Esau and the Edomite Genealogies from an 



405 



Anthropological Perspective, "Journal of Hebrew 
Scriptures", 6/2006 

Juan Manuel Tebes - Centro y periferia en el 
mundo antiguo. El Negev y sus interacciones 
con Egipto, Asiria, y el Levante en la Edad del 
Hierro (1200-586 a.C), CEHAO Monograph 
Series Vol. 1/2007 

M. Weizman - Ebla: a revelation in archeology, 
Tn Funk &W agnalis New Enciclopaedia, Funk 
&Wagnalis Corporation, 1995 

J. Waddell, -The Prehistoric Archaeology of 
Ireland. Galway, 1998 

Joseph Naveh - Early History of the Alphabet: an 
Introduction to West Semitic Epigraphy and 
Palaeography, Magnes Press — Hebrew 
University, lerusalim, 1982 

* * * - Eblaitica: Essays on the Ebla Archives and 
Eblaite Language (Publications of the Center for 
Ebla Research at New York University / 
Eisenbrauns, Editori Cyrus Gordon si Gary 
Rendsburg in 4 vols. 1987, 1990, 1992, 2002 

B. Brentjes - The History of Elam and 
Achaemenid Persia. An Overview, Tn J. M. 
Sasson - Civilizations of the Ancient Near East, 
Scribner, 1995 

* * * - Past Worlds: The Times Atlas of 
Archaeology, editor Christopher Scarre, Londra, 
Times Books, 1988 

J. J. O'Connor and E F Robertson - 
Eratosthenes of Cyrene, Tn "MacTutor School of 
Mathematics and Statistics", University of St 
Andrews, Scotia, ianuarie/1999 

Sanford Hoist - Phoenicians, Lebanon's Epic 
Heritage, Cambridge and Boston Press, Los 
Angeles, 2005 

Jean-Pierre Thiollet - Je m'appelle Byblos, H & 
D, Paris, 2005 

R. Ghirshman - L'lran et la migration des Indo- 
Aryens et des Iraniens Tn Akten des VII. 
Internationalen Kongresses fur Iranische Kunst 
und Archaologie, Munchen, 7.-10. 
septembrie/1976 

Colin Imber -The Ottoman Empire. 1300-1650. 
The Structure of Power, Palgrave Macmillan, 
2002 



Sanford Hoist - Phoenicians: Lebanon's Epic 
Heritage, Los Angeles, Cambridge and Boston 
Press, 2005 

* * * - The Luwians, editia Craig H. Melchert, Brill 
Academic Publishers, Boston, 2003 

M.I. Finley - The Ancient Greeks, Penguin 
Books, Markham, Ontario, 1963 

Peter Wilcox - Rome's Enemies: Parthians and 
Sassanids, Osprey Publishing , 1986 

* * * - Atti e memorie del secondo congresso 
internazionale di micenologia, Roma-Napoli, 14- 
20 ottobre 1991, editor A. Sacconi, Roma, 1996 

Reinhard, Johan - Machu Picchu: The Sacred 
Center, Instituto Machu Picchu, Lima, 2002 

Tania Gergel - Alexander the Great, The 
Penguin Group, Londra, 2004 



0. C. Dahl - Migration from Kalimantan to 
Madagascar, Norwegian University Press / The 
Institute for Comparative Research in Human 
Culture, 1991 

Roger Blench - Archaeology, Language, and the 
African Past, 2006., AltaMira Press, 2006. 

* * * - Archaeology and Language II: correlating 
archaeological and linguistic hypotheses, R.M. 
Blench, & M.Spriggs editori, Routledge, 
Londra,1998 

Jean Gelman Taylor - Indonesia: Peoples and 
Histories, Yale University Press, New Haven si 
Londra, 2003 

Temple, Robert K. G. - The Sirius Mystery, St. 
Martin's Press New York, 1976 

Wilhelm Gemot - The Hurrians, Aris & Philips, 
Warminster, 1989 

Svatopluk Soucek - A History of Inner Asia, 
Cambridge University Press, 2000 

1. M. Diakonoff - The Pre-History of the Armenian 
People, Caravan Books, New York, 1984 

* * * - The Cambridge Ancient History, vol. 4 din 
24/11/1988, Cambridge University Press - N. G. 
L. Hammond si M. Ostwald - Persia, Greece and 
the Western Mediterranean 



406 



Ronald Morris - The Prehistoric Rock Art of 
Galloway and The Isle of Man, Blandford Press, 
1979 

Alice A. Storey - Radiocarbon and DNA 
evidence for a pre-Columbian introduction of 
Polynesian chickens to Chile, PNAS, 2007/19 
iunie 

Brauer Kayser; S. Weiss; G. Underhill; P. A. 
Roewer; L. W., Schiefenhsfel si M. Stoneking 
(2000). Melanesian Origin of Polynesian Y 
Chromosomes Tn "Current Biology", 10/2000 



Patrick Huyghe - Columbus was Last: A 
Heretical History of who was First, Hyperion, 
New York, 1992 

Per Bilde - Flavius Josephus between Jerusalem 
and Rome: his Life, his Works and their 
Importance. Sheffield, 1998 

Ross E. Dunn - The Adventures of Ibn Battuta, 
University of California Press, 2005 

David W. Tschanz - Arab Roots of European 
Medicine Tn "Heart Views" 4/august 2003 

Stanford Shaw - Empire ofGazis: The Rise and 
Decline of the Ottoman Empire 1290-1808 Tn * * 
* - History of the Ottoman Empire and Modern 
Turkey, vol I, Cambridge University Press, 1976 

Dimitrie Cantemir - Istoria cresterii §i 
descre§terii Imperiului Otomaan Tn Dimitrie 
Cantemir, Operele Principelui Demetrii 
Cantemirii, editia Gr. Tocilescu, Societatea 
Academica Romana, 1878-1888 

Philip S Khoury & Joseph Kostiner -Tribes and 
State Formation in the Middle East, University of 
California Press, 1991 



Paul Johnson -A History of the Jews, Harper 
Collins, Londra, 1988 



W. G. Aston, (1896/1972). Nihongi: Chronicles of 
Japan from the Earliest Times to A.D. 697. 
Rutland, Vermont & Tokyo 



Robert Bakker - The Dinosaur Heresies, 
Longman, 1986 



* * * - /Across the Anatolian Plateau: Readings in 
the Archaeology of Ancient Turkey, David 
Hopkins editor, American Schools of Oriental 
Research, 2001 



* * * - The Kurgan Culture and the Indo- 
Europeanization of Europe: Selected Articles 
From 1952 to 1993, editori A.R. Dexter si K. 
Jones-Bley, Institute for the Study of Man, 
Washingdon DC, 1997 

* * * - Cambridge History of Africa, 2 vol., 
Cambridge University Press, 1978 

Rene Grousset - The Empire of the Steppes, 
Rutgers University Press, 1988 

* * * - A Concise History of Ceylon: From the 
Earliest Times to the Arrival of the Portuguese in 
1505, editor Cyril Wace Nicholas, Senarat 
Paranavitana, 1961 

* * * - Ethnologue: Languages of the world, 
Editor Barbara F. Grimes, Dallas, TX: SIL 
International, 2000 

Jeanine D. Fowler - An Introduction to the 
philosophy and religion of taoism: pathways to 
immortality, Sussex Academic Press, 2005 

Peter John Cattermole - Building Planet Earth: 
Five Billion Years of Earth History, Cambridge 
University Press, 2000 

Lewis Spence - Atlantis in America, Sun 
Publishing Co., Santa Fe, New Mexico, 1981 

* * * - Catholic Encyclopedia, Robert Appleton 
Company, New York, 1913 

Robert Wauchope - Lost Tribes & Sunken 
Continents, University of Chicago Press, 1962 

C. Renfrew - Archeology and language: The 
Puzzle of Indo-European Origins, Jonathan 
Cape, Londra, 1987 

H. M. Chadwick - Early Scotland: the Picts, the 
Scots and the Welsh of Southern Scotland, 
Cambridge U.P., 1949 

Charles Segal - Orpheus: The Myth of the Poet, 
Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1989 

D. Argue; D. Donlon; C. P. Groves; R. Wright - 
Homo Floresiensis: microcephalic, pygmoid, 
Australopithecus, or Homo? "Journal of Human 
Evolution", 2006 



407 



A. Leroi-Gourhan - Dictionnaire de la Prehistoire, 
PUF, Paris, 1988 

Cox & Richard - A formal model for the geologic 
time scale and global stratotype section and 
point, compatible with geospatial information 
transfer standards, "Geosphere", vol. 1, 
Geological Society of America, 2005 
S Mojzis - Evidence for Life on Earth before 
3800 million years ago, Tn "Nature", 384/1996) 

Andre Verstandig - Histoire de lEmpire parthe (- 
250 - 227), Le Cri Histoire edition, Bruxelles, 
2001 

A. Paloczi-Horvath - Pechenegs, Cumans, 
lasians: Steppe peoples in medieval Hungary, Tn 
„Kultura", Hereditas, Budapesta, 1989 



Persson - Dating of two Paleolithic human fossil 
bones from Romania by accelerator mass 
spectrometry, NIPNE Scientific Reports, 2001- 
2002 

* * * - Dictionar de istorie veche a Romaniei, 
Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1976 

laroslav Lebedinski - Les Scythes. La civilisation 
nomade des steppes, Vll e -lll e av. J.-C, Errance, 
Paris, 2003 

Rene Grousset - The empire of the Steppes, 
Rutgers University Press, 1989 

J. North - Stonehenge: Ritual Origins and 
Astronomy, Harper Collins, 1997 



Francisco Villar - Gli Indoeuropei e le origini 
dellEuropa, II Mulino, 1997 

D. Michael Coe - Angkor and the Khmer 
Civilization, Thames & Hudson, 2003 

Victor Kernbach - Dictionar de mitologie 
generala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 
Bucuresti, 1989 

Anca Balaci - Mic dictionar de mitologie greaca 
si romana, Bucuresti, Editura Mondero, 1992 

S. C. McCluskey - Astronomies and Cultures in 
Early Medieval Europe, Cambridge University 
Press, 1998 

Joyce Tyldesley - Hatchepsut: The Female 
Pharaoh, Penguin Books, 1996 

David O'Connor - Ancient Nubia: Egypt's Rival in 
Africa, University of Pennsylvania Press, 1994 



Richard Feachem - Guide to Prehistoric 
Scotland, Simon & Schuster, 1977 



K.R. Hall - Maritime Trade and State 
Development in Early South East Asia, 
University of Hawaii Press, Honolulu, 1985 

Marjorie Shostak - Msa: The Life and Words of a 
Kung Woman, Vintage Books, New York, 1983 

Zlatko Tomicic - The old-Iranian origin of Croats, 
Tn Symposium proceedings, 1998, editori Zlatko 
Tomicic & Andrija-Zeljko Lovric, Cultural Center 
of I.R. of Iran in Croatia, Zagreb, 1999 

Vasile Parvan - Getica, o protoistorie a Daciei, 
Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1982 

Mihail Macrea, Octavian Floca, Nicolae Lupu, 
Ion Berciu - Cetati dacice din sudul 
Transilvaniei, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966 



T. Dobzhansky - Genetics of the Evolutionary 
Process, Columbia University Press, New York, 
1970 

Michael Kerrigan - Ancient Rome and the 
Roman Empire, Dorling Kindersley, Londra, 
2001 

Kevin Greene - Technological Innovation and 
Economic Progress in the Ancient World: M.I. 
Finley Re-Considered, Tn "The Economic History 
Review", serie noua, Vol. 53, nr. 1/februarie 
2000 

A. Olariu, E. Alexandrescu, G. Skog, R. 
Hellborg, K. Stenstrom, M. Faarinen si P. 



Marija Alseikaite Gimbutas - The prehistory of 
eastern Europe, Mass, Peabody Museum, 
Cambridge, 1956 

* * * - Les Scythes - "Dossiers d'Archeologie", 
nr. 194/01.06.1994 

John Boardman, I. E. S. Edwards, E. Sollberger, 
and N. G. L. Hammond - The Assyrian and 
Babylonian Empires and Other States of the 
Near East, from the Eighth to the Sixth Centuries 
BC Tn * * * - The Cambridge Ancient History, vol. 
3, partea a 1 1. a, Hardcover, 1992 

Stuart Piggott - Scotland Before History, 
Edinburgh University Press, 1982 



408 



Jack Goody - The Logic of Writing and the 
Organization of Society, Cambridge University 
Press, 1986 



* * * - Dictionar de istorie veche a Romaniei, 
Editura Stiintifica si Enciclopedica,1976 

Bartel Leendert van der Waerden - The 
Heliocentric System in Greek, Persian and Hindu 
Astronomy Tn "Annals of the New York Academy 
of Sciences", 500/1987 

B. E. Schaefer - Epoch of the Constellations on 
the Farnese Atlas and their Origin in 
Hipparchus's Lost Catalog, "Journal for the 
History of Astronomy", mai 2005 

Giovanni Pettinato - The Archives of Ebla si I.J. 
Gelb - Thoughts about Ibla: A Preliminary 
Evaluation Tn "Monographic Journals of the Near 
East, Syro-Mesopotamian Studies" 1/1 (mai 
1977) 

* * * - Scotland After the Ice Age: Environment. 
Archaeology and History, 8000 BC - AD 1000., 
editori Kevin J. Edwards & Ian B.M., Edinburgh 
University Press, 2003 

R. Blust - The prehistory of the Austronesian- 
speaking peoples: The view from language Tn 
Journal of World Prehistory" nr. 91995 

J. Allen - The pre-Austronesian settlement of 
island Melanesia: Implications for Lapita 
archaeology, Tn ..Transactions of the American 
Philosophical Society", 86(5)/1996 

P. V. Kirch - The Lapita Peoples: Ancestors of 
the Oceanic World, Blackwell Publishers, 
Oxford, 1997 

Kenneth Kitchen - Punt and how to get there, Tn 
"Orientalia" nr. 40/1971 



J. L. Sanchidrian Torti - Arte Paleolftico de la 
zona meridional de la Peninsula Iberica, Tn 
Publicaciones del Departamento de Prehistoria 
de la Universidad Complutense de Madrid, 
"Complutum" nr. 5/1994 



Paul Michel Munoz - Early Kingdoms of the 
Indonesian Archipelago and the Malay 



Peninsula. Singapore, Editions Didier Millet, 
Kuala Lumpur, 2006 

David M. Gutenberg - The Curse of Ham: Race 
and Slavery in Early Judaism, Christianity, and 
Islam. Princeton University Press, 2003 

Ahmed Zarruq, Zaineb Istrabadi, Hamza Yusuf 
Hanson - The Principles of Sufism, Amal Press, 
2008 

K. R. Newcomb & W. R. McCann - Seismic 
history and seismotectonics of the Sunda Arc, Tn 
"Journal of Geophysical Research", 1987 

S. Brown - Aboriginal archeological resources in 
south eastTasmania: an owerview of the nature 
and management of Aboriginal sites, National 
Parks & Wildlife Service, Hobart, 1986 

Sood Sangvichien - A knowledge of the 
beginning of prehistory of Thailand during the 
establishing of National Museum, Tn ..Silpakorn 
Gazette", vol. 30, nr. 6/1987 

Cruzado Martinez si C. Juan - The Use of 
Mitochondrial DNA to Discover Pre-Columbian 
Migrations to the Caribbean:Results for Puerto 
Rico and Expectations for the Dominican 
Republic Tn "KACIKE: The Journal of Caribbean 
Amerindian History and Anthropology", editie 
speciala, Lynne Guitar, 2002 

Fred Woudhuizen - The Language of the Sea 
Peoples, Najade Pres, Amsterdam, 1992 

J. Pritchard - Ancient Near Eastern Texts 
Relating to the Old Testament, Princeton 
University Press, 1955 
George Cowgill - State and Society at 
Teotihuacan, Mexico Tn "Annual Review of 
Anthropology", Annual Reviews Inc, Palo Alto, 
CA, 26/1997 

A. A. Cameron - Notes on the Palaung of the 
Kodaung Hill tracts of Mong Mit State, 
Governamental Printer, Rangoon, 1912 

R., Larick si R.L. Ciochon - The African 
emergence and early Asian dispersals of the 
genus Homo Tn ..American Scientist" nr. 
84/1996 

Giovanni Garbini - The question of the alphabet 
Tn * * * - The Phoenicians, la Sabatino Moscati. 
si I. B. Tauris, 2001 

Andrew Robinson - The story of writing, Thames 
& Hudson, Londra,1995. 



409 



Henri Gauthier - Dictionnaire des noms 
geographiques contenus dans les textes 
hieroglyphiques. Vol 7 vol., Imprimerie de 
I'lnstitut frangais d'archeologie orientale du 
Caire, 1925-1931. 

G. Callender - The Minoans and the 
Mycenaeans: Aegean Society in the Bronze 
Age, Oxford University Press, 1999 

E. A. Wallis Budge - The Gods of the Egyptians, 
2 vol., Dover Publications, New York, 1969 

T.J. Luce - The Greek Historians, Londra, 
Routledge, 1997 

Stephanie M. Dalley - Myths From Mesopotamia, 
Oxford University Press, 1989 

* * * - History of Tibet, editor Alex. McKay Tn 
"Curzon in Association With lias", 
RoutledgeCurzon, nr 9/2003 

Louis Hambis - Asie Centrale. Histoire et 
civilisation, Imprimerie Nationale, Paris, 1977 

Alan Barnard - Encyclopedia of Social and 
Cultural Anthropology, Routledge, Londra, 2002 

M. Opermann - Tracii Tntre Arcul Carpatic §i 
Marea Egee, Editura Militara, Bucuresti, 1988 

Christopher Webber si Angus McBride - The 
Thracians 700 BC-AD 46 (Men-at-Arms), Osprey 
Publishing, 2001 

M. Christol, & N. Nony - Rome et son Empire, 
Hachette, Paris, 2003 

V. R. d'A. Desborough - The Last Mycenaeans 
and Their Successors, Oxford University Press, 
1964 



410